8,110 matches
-
ierarhiilor stabilite de ban, cu complicațiile și șiretlicurile inerente 20. Noile clase sunt calificate din această perspectivă drept "classes d'argent et de désargent" [Bancquart, 1984, p.19]. Forță banului, ascunsă și expusă totodată, face să înflorească la Paris feeria modernității, da strălucire Parisului și subiecților săi. Capitala sfârșitului de secol lipsește ființele de naturalul lor. Frumosul este elegant, seducător, dar și periculos. Pariziana este simbolul acestei societăți aparent frivole și voit picante, pragmatice și ambițioase, a cărei viața pare facilă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
femeia este ridicată la rangul de "colonne du Second Empire", romancierii arată adevărata față a realității, impregnata de lipsă de considerație față de statutul ei social. Situația femeii este una ambigua, având parte de o identitate mitificata (ca imagine) și o modernitate desconsideratoare (că realitate). Pentru Baudelaire, femeia este un subiect reprezentativ al modernității, care conține această contradicție: "un fel de idol, poate stupid, dar orbitor și plin de vraja, care ține atârnate de privirile sale destine și voințe" [1971, p. 211
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
adevărata față a realității, impregnata de lipsă de considerație față de statutul ei social. Situația femeii este una ambigua, având parte de o identitate mitificata (ca imagine) și o modernitate desconsideratoare (că realitate). Pentru Baudelaire, femeia este un subiect reprezentativ al modernității, care conține această contradicție: "un fel de idol, poate stupid, dar orbitor și plin de vraja, care ține atârnate de privirile sale destine și voințe" [1971, p. 211]. Femeia modernă devine unul dintre locurile privilegiate ale corespondentei mitologice dintre lumea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bărbatul est subiectul universal, el transcende spațiul și timpul. Prin contrast, femeia este întotdeauna limitată de loc, timp, particularitatea corpului și pasiune. Secole de-a rândul societatea a construit un eșafodaj de roluri, drepturi și datorii extrem de dezavantajoase pentru femeie. Modernitatea franceză în problema de gen este marcată în profunzime de un eveniment Revoluția din 1789 și de un text Codul civil 23 din 1804, care operează o ruptură în istorie în general, și în cea a femeilor în particular. Noutatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Sledzewski, p.45]. Noutatea constă în faptul că Revoluția franceză este momentul istoric al recunoașterii de către civilizația occidentală a femeii ca individ și a locului ei în Cetate. Capacitatea juridică a femeii a fost o piatră grea de încercare a modernității franceze 27. Mai antifeminiști decât anglo-saxonii, bărbații francezi sunt mai dependenți de feminitate; ei își iubesc disperat femeile în privat, dar nu le încurajează demersurile de egalitate. Ei au știut să-și convingă consoartele că ele nu au nevoie de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o redistribuire a locurilor, rolurilor și valorilor tradiționale. Viața femeilor se transformă, fiind tot mai mult inclusă în sfere diferite: între spațiul domestic și cel public, între lumea aparentelor, podoabelor, placerilor și cea a supraviețuirii, învățării sau exercitării unei meserii. Modernitatea este o șansă pentru femei, dar consecințele schimbărilor economice și politice, culturale și sociale nu le sunt pe deplin favorabile. Totuși, eforturile multiple, individuale și colective, răstoarnă uzanțele și moravurile. Astfel, chiar în introducerea la Le Livre des femmes (1860
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Jean Borie [3, 1999, p.206]. Baudelaire demonstrează că eroul poate fi poetic și prin viciile sale. Eroismul modern este un eroism al disperării și al suferinței. Walter Benjamin, pe urmele lui Baudelaire, constată că eroul este veritabilul subiect al modernității. Timpului modern îi place să se recunoască în figură unui erou, constată Henri Meschonnic [p.19,106]. Eroul modern este un tip nou, divizat, nesigur și inconstant, o figură mixtă de nepăsare și energie, precizează și Miguel Abensour [p.45-46
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et Mme Dambreuse n'est qu'une comédie, qui ne parvient jamais à faire oublier la seule vraie passion de Frédéric" [Aurégan, p.65]. Pariziana lui Flaubert, în mai mare măsură decât altele, este un personaj contradictoriu. Aici se resimte modernitatea personajelor flaubertiene, a căror psihologie rezultă din procese ce țin atât de sfera conștientului, cât și de cea a subconștientului. Actele personajelor provin din combinații diferite ale forțelor contradictorii: impulsuri, dorințe, interziceri. Dialectica complexelor de sentimente nu cade sub incidența
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aici, si anume perspectiva reprezentării teatrale a personajului Parizienei. Referință la teatru se situează în planul semnificațiilor, ea ține de un personaj (de factură teatrală), de un timp (al aventurii și simulacrelor) și de un spațiu determinat (Parisul scenă a modernității). Modelul dramatic este asociat cu întreagă generație de la sfârșitul secolului al XIX-lea [v.Sârbu, 2004, p.114], epoca a unei "mise en scène généralisée" [Hamon, 1989, p.164] cu o predispoziție pentru spectacular. În sursele de specialitate conceptul de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
exposition", după cum postulează Philippe Hamon în studiul fundamental Expositions. Littérature et architecture au XIXe siècle (1989), unde obiectele și subiectele la care restul lumii își racordează scară de valori se expun și se autoexpun. Capitala unei civilizații mondiale sub semnul modernității, Parisul inventează noi forme de viață, de conștiință și de artă, acceptă și stimulează originalitatea. Într-un oraș-spectacol, femeia pariziana este imaginea și simbolul-cheie al acestui spectacol. Ea are un rol fundamental în comedia urbană. Parisul devine pentru femeia pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a unui model, nici adevăr absolut, ci mediere imaginara între conștiința și lume. Pornind de la faptul ca exigenta artistică nu este exigenta de adevăr, ci de verosimilitate, reprezentarea nu dublează pur și simplu realul, dar îl interpretează în felul său153. Modernitatea nu mai ține de "prezentarea", ci de "reprezentativitatea" operei, constată Jean Borie [1999, p.202]. Conceptul de reprezentare are ca punct de plecare auto-reprezentarea omului în cultura [Sandkühler, p.88]. Ceea ce ne interesează în mod special este rolul subiectului în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a vanității: spectacole se joacă zilnic la Paris. În ansamblul Franței, festivitățile joacă un rol important în viața cotidiană și, în special, in viata de noapte a parizienilor. Pe parcursul secolului al XIX-lea Parisul se transformă în spectacol permanent al modernității 176. El are vocația revoluțiilor permanente (1789, 1830, 1848, 1871), dar și a contrarevoluțiilor, loviturilor de stat și a perioadelor de restaurație succesive, pe care le transformă într-un teatru al istoriei. Punerea în scenă a Parisului secolului al XIX
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să mémoire Mme Arnoux" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.58]. Traseul plimbării femeii pariziene este un univers rigid, redus la locurile și distracțiile cele mai frecventate din Paris: Leș Champs-Elysées, Boulevards, Folies Bergère, pădurea Boulogne 252, parcul Monceau. Conform teoriei modernității, femeia modernă produce un șoc în anonimatul mulțimii orașului. Ca obiect expus, ea poate suscita admirația, pasiunea, compasiunea, promisiunea, invidia, gelozia etc., în funcție de spectator. Motivul căutării femeii în oraș este imortalizat de Baudelaire în poemul A une passante din ciclul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-se reciproc, fapt ce naște s i m i l it u d i n i de ordin diferit, care pot fi urmărite în românele timpului. Similitudinea c l a s e l o r este un indiciu determinant al modernității. Femeile de societate și femeile întreținute merg alături la curse și la stațiunile termale, la teatru și la cumpărături și din această rezultă un fel de apropiere între obiceiurile unora și altora. M. Van Buuren [p.181] menționează ca metaforă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
într-un sistem de informații. Abundență de detalii contrastează și compensează caracterul fundamental al zvonului. Stilul relatării faptului cvasisenzațional se caracterizează printr-o pretenție de înnobilare tematica și stilistica. Știrile de senzație sunt un deziderat și convin principiului novator al modernității: "M. La Rouquette racontait une nouvelle histoire sur la belle Clorinde. Elle avait eu, un jour, l'étonnante fantaisie de faire tendre să chambre de draperies noires semées de larmes d'argent, et de recevoir là șes intimes, couchée sur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
rituri și ritualuri), care se influențează reciproc: mediul influențează și modelează corpul, vestimentația mulează corpul, obiceiurile formează și deformează corpul, parfumul corpului impregnează casă și haină etc. [ibidem, p.186-187]. Corpul este pus în scenă și dezvăluie multiplele excitații ale modernității: modă, jocul, succesiunea imaginilor și toate fantasmagoriile. Pariziana exploatează teatralitatea corpului său. Artă afișării corporale, părul lăsat pe spate, fardul, parfumurile, pudra toate participa la expunerea și erotizarea corpului feminin. Animat, pus în evidență de o anumită coregrafie, acesta devine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Mode: gazette du monde et de la famille. În pamfletul De la mode, Gautier face din modă semnul normelor mereu variabile ale frumuseții. Baudelaire, în această filiație, a fost poetul căruia îi aparține formularea cea mai clară a asocierii între modă și modernitatea artistică în cadrul unui program estetic. În concepția să, modă trebuie să fie considerată drept o tentativă de înfrumusețare a naturii imperfecte; ea trebuie să fie considerată că un simptom al gustului de ideal, ca o necontenita și mereu înnoita încercare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
analysis, the work is a model of poetical and interdisciplinary interpretation of a complex character. CONCLUZII Studiul oferă un tablou de ansamblu al literaturii franceze din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin prisma valorificării unui personaj-cheie al modernității Pariziana. Unghiul nou din care a fost abordată femeia pariziana a permis descifrarea ei complexă ca fenomen de cultură și literatura din perspectiva estetică și interdisciplinara. Demersul lucrării a fost conceput că o încercare de a relaționa diferite moduri de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și al polifoniei într-o lume monocorda. Devenind stăpâna propriului destin, Pariziana este simbolul înnoirii ce apare în momentul uzurii sociale. Atenția acordată individului constituie realizarea cea mai importantă din ultimele două secole. Din această perspectivă, faimoasa definiție hegeliana a modernității că "begründung an sich selbst" (autonomie a individului și construcție de sine în deplină libertate) este perfect aplicabilă femeii pariziene. Lucrarea dezvolta înțelegerea orașului ca loc al căutării și identificării Eului, ca modelator al spațiului interior în funcție de cel exterior. Această
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se exprimă prin afirmarea și autopromovarea sinelui în marele oraș. Pariziana este femeia care a știut să-și automodeleze personalitatea, femeia pentru care afirmarea sinelui atinge superlativul. Pariziana romanesca este imaginea unei condiții sociale (mondenitate), locale (parizianitate) și de epocă (modernitate). Stilul personal al Parizienei are rădăcini adânci, el vine din istorie și devine o matrice, un pattern. Femeia pariziana da contur unei istorii naționale și unui spațiu spiritual, prin ea femeile franceze dobândesc o identitate originală. Rolul Parizienei este reprezentativ
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
său de a fi. Timpul și spațiul nu au pentru bărbați și femei aceleași caracteristici și dimensiuni. În relația ei cu timpul, se constată că Pariziana nu este personajul tradițional feminin, atașat sentimental de trecut. Ea trăiește în timpul prezent al modernității imperfecte, dându-i un contur mai variat. Intrigile în care Parizienele sunt protagoniste prezintă o ființă dornică de a manipula prezentul pentru a-și asigura viitorul. În felul acesta, femininul francez schițează unele scenografii originale și noi ale modernității. Contradictorie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
al modernității imperfecte, dându-i un contur mai variat. Intrigile în care Parizienele sunt protagoniste prezintă o ființă dornică de a manipula prezentul pentru a-și asigura viitorul. În felul acesta, femininul francez schițează unele scenografii originale și noi ale modernității. Contradictorie că identitate modernă, Pariziana este coerentă ca personaj literar, având consistentă, unitate relativ stabilă, indiferent de acțiunea în care este prinsă, care o confirmă sau o infirmă, fără a o modifică fundamental. Pariziana este un promotor al intrigii și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este un excelent teren de investigație pentru analiză fenomenelor identitare, pe care le pune în scenă. Autorii de referință din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea (Flaubert, Zola, Maupassant, Daudet, Goncourt) sunt anticipatori, care reprezintă un salt în modernitate. Zola are influență decisivă în Europa jumătății a doua a secolului al XIX-lea. El este precursorul mai multor tendințe în literatura, incepand cu impresioniștii, suprarealiștii și continuând cu reprezentanții "Noului român". Modernitatea anticipatoare a lui Zola, fondată pe un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sunt anticipatori, care reprezintă un salt în modernitate. Zola are influență decisivă în Europa jumătății a doua a secolului al XIX-lea. El este precursorul mai multor tendințe în literatura, incepand cu impresioniștii, suprarealiștii și continuând cu reprezentanții "Noului român". Modernitatea anticipatoare a lui Zola, fondată pe un principiu de renovare internă, o face să fie deschisă. Hiperbolizarea, simbolizarea și mitizarea imaginii nu sunt doar procedee artistice prin care Zola intensifica impresia generală creată, ele țin de legitățile interne ale fenomenelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1968 ALBISTUR, Maïté; ARMOGATHE, Daniel, Histoire du féminisme français, Editions des femmes, Paris, 1977, t.II ALBOUY, Pierre, Mythes et mythologie dans la littérature française, Armând Colin, Paris, 1998 ALBOUY, Pierre, Mythographies, José Corti, Paris, 1976 ALEXANDRESCU, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, Univers, București, 1999 AMALVI, Christian, De l'art et la manière d'accomoder leș héros de l'histoire. Essai de mythologie naționale, Paris, 1988 AMEY, Claude, Théâtralité / Littéralité théâtre, arts plastiques, în Théâtre 1, L'Hartmattan, Paris, 1998 ANGELESCU, Silviu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]