7,852 matches
-
său care îi întruchipează sinele; această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți: este o folosire aparte; ne-am fi așteptat la o folosire bazată pe memorie, însă construind ficțiunea celui care citește peste umărul naratorului homodiegetic, ne confruntăm cu o folosire deictică; fără îndoială, cititorul nu percepe referentul vizat, ci naratorul este cel care îl descrie printre rânduri modificându-i numele ("dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți"). Folosirea demonstrativului empatic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
copiilor îndârjiți: este o folosire aparte; ne-am fi așteptat la o folosire bazată pe memorie, însă construind ficțiunea celui care citește peste umărul naratorului homodiegetic, ne confruntăm cu o folosire deictică; fără îndoială, cititorul nu percepe referentul vizat, ci naratorul este cel care îl descrie printre rânduri modificându-i numele ("dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți"). Folosirea demonstrativului empatic nu are nimic surprinzător într-un roman care face, în mod sistematic, trimitere la compasiunea cititorului
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
printre rânduri modificându-i numele ("dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți"). Folosirea demonstrativului empatic nu are nimic surprinzător într-un roman care face, în mod sistematic, trimitere la compasiunea cititorului și în care până și naratorul își compătimește personajul; această scrisoare: ca element inclus în scrisoarea Piciului, determinantul acest are valoare deictică (el desemnează întocmai scrisoarea pe care destinatarul, fratele Piciului, trebuie să o țină în mână, adică obiectul material care conține ocurența lui acest). Cititorul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dumneavoastră, 61 "discurs" (vs "povestire"), 106 E empatie, 322 endoforă, 315 enunț (vs enunțare), 47 enunțare vs enunț, 47 enunțător, 48 "enunțător" (vs "locutor"), 180 epitet, 276 epitet de natură, 276 eterogenitate (~ textuală), 290 ethos, 175 evaluativ (adjectiv~), 257 extradiegetic (narator~), 94 F-G fidelă (anaforă~), 324 focalizare, 84 focus, 308 folosire (vs menționare), 179 gen de discurs, 287, 347 gen literar, 51 generică (scenă~), 52 ghilimele, 189 H heterodiegetic (narator ~), 94 hiperonim, 152 hipertemă, 312 homodiegetic (narator ~), 94 hotărât (determinant ~), 261
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
natură, 276 eterogenitate (~ textuală), 290 ethos, 175 evaluativ (adjectiv~), 257 extradiegetic (narator~), 94 F-G fidelă (anaforă~), 324 focalizare, 84 focus, 308 folosire (vs menționare), 179 gen de discurs, 287, 347 gen literar, 51 generică (scenă~), 52 ghilimele, 189 H heterodiegetic (narator ~), 94 hiperonim, 152 hipertemă, 312 homodiegetic (narator ~), 94 hotărât (determinant ~), 261 I imperfect, 104, 109, 142, 157 impresionist (adjectiv ~), 267 indirect (discurs ~), 204, 209 indirect liber (discurs ~), 220 infidelă (anaforă ~), 325 inserare de secvență, 290 insolit (demonstrativ ~), 337 insulă textuală
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
evaluativ (adjectiv~), 257 extradiegetic (narator~), 94 F-G fidelă (anaforă~), 324 focalizare, 84 focus, 308 folosire (vs menționare), 179 gen de discurs, 287, 347 gen literar, 51 generică (scenă~), 52 ghilimele, 189 H heterodiegetic (narator ~), 94 hiperonim, 152 hipertemă, 312 homodiegetic (narator ~), 94 hotărât (determinant ~), 261 I imperfect, 104, 109, 142, 157 impresionist (adjectiv ~), 267 indirect (discurs ~), 204, 209 indirect liber (discurs ~), 220 infidelă (anaforă ~), 325 inserare de secvență, 290 insolit (demonstrativ ~), 337 insulă textuală, 235 interjecție, 175 intradiegetic (narator ~), 95 ironie
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
312 homodiegetic (narator ~), 94 hotărât (determinant ~), 261 I imperfect, 104, 109, 142, 157 impresionist (adjectiv ~), 267 indirect (discurs ~), 204, 209 indirect liber (discurs ~), 220 infidelă (anaforă ~), 325 inserare de secvență, 290 insolit (demonstrativ ~), 337 insulă textuală, 235 interjecție, 175 intradiegetic (narator ~), 95 ironie, 179 istorie (vs narațiune), 106 italic, 192 iterativ (vs singular), 158 Î înglobantă (scenă~), 288 L lineară (progresie ~), 310 "locutor" (vs "subiect vorbitor"), 169 "locutor~L" (vs "locutor~λ"), 175 M macropropoziție, 293 mar, 263 marcă a integrării
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Avant -Propos). 13 Gustave Flaubert, Salammbô, (trad. de Demostene Botez și Alexandru Hodoș), Editura Univers, București, 1979, p. 375. 14 Gustave Flaubert, Doamna Bovary, (trad. de Demostene Botez și Alexandru Hodoș), Editura Univers, București, 1979, p. 73. 15 "Intradiegetic înseamnă narator care există și ca personaj al narațiunii și "heterodiegetic" ce marchează "istoria" altor persoane, conform terminologiei propuse de G. Genette în Figuri III și preluate de D. Maingueneau. 16 "Evenimentele sunt introduse în ordinea în care s-au produs pe măsură ce
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
D. Maingueneau. 16 "Evenimentele sunt introduse în ordinea în care s-au produs pe măsură ce se conturează în orizontul istoriei. Aici nimeni nu vorbește, evenimentele par să se relateze pe ele însele. Timpul fundamental este aoristul, timp al evenimentului în afara persoanei naratorului", Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, vol. 1, (trad. de Lucia Magdalena Dumitru), București, Teora, 2000, p. 230. 17 "...în discurs, însă, locutorul opune o non-persoană el unei persoane eu, tu [...] toate timpurile sunt posibile, cu excepția aoristului, alungat astăzi din
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
șapte ani mai târziu, nuvela urmărește alternativ două acțiuni, în cadrul a două registre afective, cu accente stilistice adecvate fiecăruia. Dragostea dintre Olga și Ipolit ne păstrează în lumea pasiunilor funeste și a sancțiunilor dictate de providență. Cealaltă acțiune, în care naratorul se autoimplică (iubirea lui pentru frumoasa doamnă B.), virează clar spre parodie. Aflat pentru un timp la moșie, unde îl bântuie singurătatea și îl alină gândul revederii, povestitorul primește două scrisori. Prima e chiar de la doamna B., care îl anunță
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar, Cristina Sărăcuț Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
martirologia iudee: „martirul în clipa supremă, se înfășoară în sulul desfășurat al Torei, pentru care pătimea, arde, împreună cu Tora, mistuindu-se, în vreme ce literele Torei se ridică la cer”8). Ea putea fi luată, însă, din „Qui sait?”, de Maupassant, unde naratorul asistă la „formidabilul tumult” produs de mobilele apartamentului său, care, într-o noapte, o iau razna.9) Sau, cel mai plauzibil, din Fenomenele spiritismului, de Camille Flammarion, în care rapoartele referitoare la experiențele cu mediumul Eusapia Paloding relatează despre mese
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
odaie unde stau de mult fără să fi avut nici o corespondență de nicăieri. Am deschis plicul și pe cartonul negru-mat era scris cu alb: «Vino pe podul de fier, mîine la ora 3 d.m.»”2) Ceea ce li se întîmplă ulterior naratorilor diferă. Primul adoarme cu „lampa uitată aprinsă pe masă”, somn agitat, în care visează un personaj straniu, amenințător, care așteaptă să-l vadă „încremenit de-a binelea”. După o ezitare, al doilea se decide să dea curs misterioasei invitații. Cei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
într-una din Bucățile de noapte, personajul are alura de „doamnă distinsă”. O trădează însă felul exaltat, patetic în care povestește o dramă sentimentală citită într-un ziar, ce lasă să se vadă regretul că n-a fost eroina ei. Naratorul îi înțelege condiția și o compătimește: „O, sărmană prostituată... se face noapte în sus și în jos; pe cărările goale, ne-am plimbat destul, romanele au sfîrșitul lor”6). Prostituția era una dintre chestiunile viu dezbătute la începutul secolului trecut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a vorbi despre lucruri naturale fără să roșești, ori a le exalta prefăcîndu-te că le condamni. „Transformism” într-una din „Bucățile de noapte”, Bacovia scrie: „Depărtările profilau o civilizație ca o siluetă dărîmată, pămîntul aștepta un nou transformism, și eram [naratorul și o femeie - n. m.] ultimii oameni peste aceste valuri...” 1) Ceea ce atrage atenția în această frază e viziunea de sfîrșit de lume și cuvîntul „transformism”. Azi el este ieșit din uz, dar a avut epoca lui de glorie, cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Trec”. Vidul existenței, care îndeamnă la somn, uitare, abandonul conștiinței, e unul și același cu vidul morții. Abstract, termenul pare mai potrivit în proză decît în poezie. Unii dintre autorii de la în-ceputul secolului XX mizează pe impresia produsă de el. Naratorul din nuvela „în drumul spre păcat”, de Gala Galaction, „iubește în vid”, adică fără nici o atingere, pe nevasta unui coleg de breaslă; din cauza inactivității, Wanda, eroina din Babylon, de Radu Cosmin, trăiește cu senzația „plutirii în vid”; Mircea Trestian, arhitectul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ciuda subtitlului său. Printre articolele publicate, se numără "The Big Bear of Arkansas", basmul scris de Thomas Bangs Thorpe, dar și schițe asemănătoare cu aventurile vânătorești. Într-adevăr, "The Big Bear of Arkansas" poate fi considerată o schiță realistă deoarece naratorul relatează doar basmul care i-a fost spus de un pădurar din Arkansas în timpul călătoriei cu vaporul. "The Big Bear of Arkansas" poate fi găsită astăzi în The Norton Anthology of American Literature, fiind ridicată astfel la statutul de operă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
du théâtre pour critiquer le régime impérial et la société qui le soutient" [Becker, 1994, p.XLIV]. 168 La el, teatrul este un joc destinat să înșele spectatorul: actorul este un impostor care ascunde intențiile sale sub o aparentă ipocrita. Naratorul din La Fortune de Rougon vorbește despre "honteuses comédies des Macquart et des Rougon", de "la farce vulgaire, la farce ignoble, de leurs tripotages, tournant au grand drame de l'histoire". 169 Astfel sunt aparițiile simbolice ale lui Charles în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a spus tandru și respectuos, pentru puterea tatălui său, Muc cel Mare, stăpân mai mult de patru decenii peste pivnițele și averea Zmeului Roșu, simplu și curat: Muc cel Mic. Pe ea au poreclit-o, invidioșii, chiar Moni Hari, deși - naratorul o spune aici de la obraz - nu o ducea în niciun caz mintea la spionaj". Dar așa stau lucrurile în poveste. În ciuda norocului de a se fi născut în Grădina aleșilor, zisă a Primăverii, Muc cel Mic avu o copilărie grea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu beizadele de zmei roșii, Nicușor Aluceașcă, Serghei Mezel, Medelin Scripcaru, cărora li se mai alăturau și alte pușlamale din cartier, de-alde Gornel Dilu, bietul Muc era mereu ciuca bătăilor și a batjocurii găștii, deși - se bagă din nou naratorul - nu era vina lui că era scund, tolomac și împiedicat. Dar știți doară cât de cruzi pot fi copiii între ei. Cu chiu, cu vai, Muc cel Mare reușește însă să-și împingă de la spate odrasla prin viață vreo patru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
importanță națională și are un caracter solemn. GENUL EPIC Genul epic cuprinde totalitatea creațiilor populare sau culte În care autorul Își exprimă În mod indirect gândurile, ideile și sentimentele. Și În genul epic popular, dar mai ales În cel cult, naratorul povestește o Întâmplare ori evenimente puse pe seama personajelor. Opera epică populară sau cultă se definește prin aceea că gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt puse În mod deliberat pe seama personajelor și acțiunii. Structura operelor epice. Subiectul operei epice are următoarele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
culte; - Legenda are o definiție asemănătoare. - Epopeea este o operă narativă amplă din antichitate. - Fabulă este o alegorie. Genul epic În proză: Anecdotă, basmul, jurnalul intim, memoriile, mitul, schița, povestirea, nuvela, reportajul, romanul, parabola. Într-o opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală). - modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză este narațiunea. - elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
romanul, parabola. Într-o opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală). - modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză este narațiunea. - elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere; - autorul este persoana care a scris un text literar narativ; - naratorul este vocea autorului; Structura narativă presupune:- alternanța, procedeul prezentării paralele a două fire narative Într-un text literar; - Înlănțuirea este procedeul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză este narațiunea. - elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere; - autorul este persoana care a scris un text literar narativ; - naratorul este vocea autorului; Structura narativă presupune:- alternanța, procedeul prezentării paralele a două fire narative Într-un text literar; - Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor Într-o operă epică, constând În dispunerea cronologică a Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii unei povești În alta (povestirea În ramă) Într-o operă epică. (vezi Mihail Sadoveanu În „Hanu Ancuței”) Perspectiva narativă - Narațiunea poate fi la persoana I sau la persoana a III-a. - Narațiunea la persoana I (naratorul povestește despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]