6,508 matches
-
de ani muncă forțată și deportîndu-l în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. A petrecut în "paradisul muncitoresc" șase ani, în tabere de reeducare din Siberia, Kazahstan sau din Munții Urali. În noiembrie 1955 a fost "retrocedat" Ungariei comuniste ale cărei autorități, nemulțumite de rezultatul "reeducării", l-au obligat la o detenție suplimentară, de data aceasta în țară. În aprilie 1956, o dată cu acel prim dezgheț din lagărul comunist, a fost eliberat "condiționat". Revolta anticomunistă din octombrie 1956 avea să-l găsească însă, încă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga, ci și a majorității copleșitoare a românilor ardeleni, practic poziția întregii națiuni române. Problema ar consta în cum să fie implementat principiul ca "fiecare naționalitate să fie mulțumită cu teritoriul pe care îl locuiește!" Grupări numeroase, turbulente și nemulțumite de unguri urmau să fie încorporate în statul român și în alte state. La 1 Decembrie 1918, delegații românilor transilvăneni s-au adunat la Alba Iulia, capitala lui Mihai Viteazul. În cadrul unei uriașe Adunări Populare, ei au proclamat unirea Transilvaniei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
importante documente istorice din cauza abuzurilor și a neglijenței. În 1919, cînd Iorga s-a întîlnit cu Gore, a fost impresionat de pesimismul acestuia 165. Iorga s-a întîlnit cu Gore puțin înainte de moartea lui. Pe vremea aceea, Gore era foarte nemulțumit și i-a spus lui Iorga: "Cei care ne urau înainte, acum ne disprețuiesc". Țăranii erau mai săraci ca oricînd și mulți dintre ei nu primiseră nici o palmă de pămînt. Iorga nu a putut niciodată tolera o critică prea aspră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Transilvaniei, în mai 1925, studenții au mîzgălit zidurile bisericii cu zvastici. Pomenea și despre "neputința guvernului"192. "Tumultuoșii Ani Douăzeci" erau tumultuoși și în alte părți. Liberalii, care voiau să înfăptuiască această industrializare forțată "numai prin propriile noastre mijloace", îi nemulțumiseră atît pe țărani cît și pe capitaliștii străini. Iorga nu a sesizat decît simptomele, dar nu părea să fi înțeles cauzele: predominantele interese capitaliste ale industriașilor în opoziție cu cele ale agricultorilor etc. sămănătorismul său sprijinea permanent interesele agricultorilor. Ignoranța
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vedea în Albania un fel de "balcon la Marea Venețiană" (Marea Adriatică). Indiferent de simpatia pe care o nutrea Iorga față de Italia, el a recunoscut întotdeauna că țărmul de est al Adriaticii este locuit de slavi și albanezi, care erau deosebit de nemulțumiți de pretențiile italienilor. A oferit în cartea sa cîteva mostre elocvente ale "zigzagurilor", naivității și visurilor sale. Îi sfătuia pe albanezi ca, "dată fiind lipsa populației, să se inspire din vitalitatea aromânilor vecini cu ei" și "să opteze pentru protectoratul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a simțit mai în largul său. A proclamat reînarmarea, a reintrodus serviciul militar și a alocat 90 de miliarde de mărci în scopul reînarmării Germaniei. O altă victorie a lui Hitler a fost referendumul organizat în regiunea Saar în 1935. Nemulțumit de rezultatul acestuia, Iorga a sesizat că "vocea sîngelui este mai puternică decît orice considerație, acest element moral intim depășește orice avantaj material". Dar el era îngrijorat și de ceea ce se petrecea "la doi pași de Metz"114. Apoi, în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dlui Cocoș la ziar, orice mituitor evreu, orice evreu prins cu un pașaport fals, orice falsificator evreu descoperit și orice manifestare antisemită din România (sau de peste hotare) se bucurau de atenție în paginile acestuia, în ciuda faptului că Iorga era foarte nemulțumit de acest fapt. Dincolo de jurnalismul politic, Iorga a continuat să editeze "Revista istorică" și "Revue Historique du Sud-Est Européen" și a jucat un rol de frunte în editarea Buletinului Comisiei Monumentelor Istorice și a Buletinului Comisiei Istorice. A scris și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
28 Sima, Cazul Iorga-Madgearu, pp. 17 și 20 29 Hillgruber, op. cit., pp. 116-117. Achiziționarea de arme din Germania i-a fost confirmată autorului de Boeru. Dar acest lucru nu înseamnă implicarea germanilor în asasinarea lui Iorga. Deși, naziștii nu erau nemulțumiți de uciderea lui, Legiunea își avea uriașele ei conturi de lichidat cu Iorga și (după cum sublinia Boeru), la începutul lui octombrie 1940, germanii au trimis arme ușoare și altor unități legionare (Echipe ale Morții sau altele) 30 Reacția Legiunii la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ea a ieșit din război relativ mai puternică decât În 1913. „Problema germană” apărută În Europa prin ascensiunea Prusiei cu o generație În urmă a rămas nerezolvată. țărișoarele apărute În 1918 prin prăbușirea vechilor imperii erau sărace, instabile, nesigure și nemulțumite de vecinii lor. Între războaie, Europa era plină de state „revizioniste”: Rusia, Germania, Austria, Ungaria și Bulgaria fuseseră Învinse În primul război mondial și așteptau ocazia unei reparații teritoriale. După 1918, stabilitatea internațională nu a fost restaurată și nici echilibrul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se prăbușească sub povara propriilor contradicții. Ideea că o economie capitalistă poate fi „planificată” le părea ambelor tabere absurdă. Frustrați, campionii planificării economice au găsit Înțelegere la dreapta radicală, În sânul unor partide autoritare mult mai deschise la propunerile lor. Nemulțumiți fiindcă partidul lor nu oferea un răspuns adecvat la Marea Criză, Oswald Mosley și alți laburiști britanici au luat calea fascismului. Cum tovarășii săi socialiști nu se lăsau convinși de viabilitatea unui „Plan”, belgianul Henri de Man s-a lansat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar de Rosh Hashana și Yom Kippur au avut loc demonstrații de stradă și s-a cântat „Anul viitor la Ierusalim” În fața legației israeliene. Pentru Stalin, aceasta ar fi fost oricând o provocare inacceptabilă. În acea perioadă, era și din ce În ce mai nemulțumit de Israel: În ciuda tendințelor sale vag socialiste, era clar că noul stat nu intenționa să devină aliatul sovieticilor În regiune. Mai rău, statul evreiesc manifesta tendințe proamericane alarmante Într-un moment delicat: blocada Berlinului tocmai Începuse, iar conflictul cu Tito
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cel mult o funcție retorică - PSD abandonase ambițiile revoluționare În 1914, asta dacă le-a avut vreodată. Dar renunțând la formulele anchilozate ale socialismului maximalist, socialiștii germani au putut să-și modifice Însăși substanța gândirii. Deși mulți erau În continuare nemulțumiți de rolul țării În noua Comunitate Economică Europeană (CEE), ei au acceptat apartenența Germaniei la blocul vestic și necesitatea de a deveni un Volkspartei care transcende barierele sociale (În loc să se bazeze exclusiv pe nucleul muncitoresc) pentru a putea contesta cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru modul nesăbuit În care purtaseră războiul, dar nimeni nu avea o propunere mai bună și aproape toți erau mulțumiți În sinea lor că Vietnamul era de domeniul trecutului. Doar Armata Franceză (mai exact, corpul ofițeresc profesionist) continua să fie nemulțumită. Unii ofițeri mai tineri, În special cei care luptaseră În Rezistență sau pentru Franța Liberă, au Început să nutrească resentimente difuze, dar periculoase. Încă o dată, șopteau ei, trupele franceze de pe câmpul de luptă au fost trădate de elita politică de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
grijă era ca guvernul-marionetă ce avea să fie instalat În Ungaria să nu-i includă pe Rákosi și pe alți staliniști nereformați. În această privință, lui Hrușciov nu i-a fost greu să-l liniștească. Dar Hrușciov a fost vizibil nemulțumit când, doar două zile mai târziu, Tito le acorda azil politic lui Nagy, altor cincisprezece membri ai guvernului său și familiilor acestora. Decizia iugoslavă pare să fi fost luată În focul crizei ungare și se baza pe presupunerea că rușii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mondiale și o criză economică prelungită exista un apetit pentru orice lucru nou și fără legătură cu trecutul. Nu Înseamnă că nu sesizau sluțenia mediului Înconjurător: cei care locuiau În noile orașe, În turnuri și complexe uriașe de locuințe, erau nemulțumiți și nu au făcut din asta un secret. Dacă arhitecții și sociologii nu au Înțeles că proiectele lor vor provoca, peste numai o generație, excluziune socială și violență de grup, locatarii vedeau foarte clar ce Îi așteaptă. Până și cinematograful
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai puțin numeroși În Slovacia și mult mai izolați de restul societății. Majoritatea slovacilor erau săraci și lucrau la țară. Pentru ei, urbanizarea rapidă și industrializarea din primul deceniu postbelic au adus avantaje reale. Spre deosebire de cehi, ei nu erau deloc nemulțumiți de soarta lor. Atmosfera din regiunea slovacă s-a schimbat subit după 1960. Noua Constituție „socialistă” făcea și mai puține concesii inițiativei sau opiniei locale decât cea dinainte; puțina autonomie acordată Slovaciei În reconstrucția postbelică a țării a fost anulată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
separatismul”, Însă În limitele legii. Tejero discreditase „cauza”, ceea ce, inițial, a dat parlamentului ocazia să taie din bugetul armatei și să voteze În sfârșit legalizarea divorțului. Dar majoritatea democrată de centru era acum prinsă Între o dreaptă naționalistă și clericalistă nemulțumită de ritmul alert al schimbărilor, tulburată de autonomia regională și jignită de moravurile relaxate ale noii Spanii, și o stângă socialistă care prindea curaj, era dispusă la compromis În probleme constituționale, dar afișa o imagine radicală de ochii arțăgoasei mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
guvernare” de la Madrid, Paris, Londra sau Roma. Noua politică regionalistă avea mai multe variante parțial suprapuse: după criterii istorice, lingvistice ori religioase, căutând să obțină autonomia, autoguvernarea sau chiar independența națională deplină. Dar existau două mari tipuri. Provinciile bogate erau nemulțumite că sunt obligate să subvenționeze regiuni mai sărace din propriile țări, iar zonele istoric dezavantajate sau recent dezindustrializate erau Înfuriate de indiferența cu care le tratau politicienii naționali. În prima categorie se aflau Catalonia, Lombardia, Flandra belgiană, Baden-Württemburg și Bavaria
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politică rezista Încă: În primele alegeri postcomuniste, desfășurate În iunie 1990, 14% din electorat a optat pentru Partidul Comunist. Prezența persistentă a acestui nucleu semnificativ de suporteri comuniști - și de cetățeni apolitici, mult mai numeroși, care nu erau suficient de nemulțumiți pentru a protesta Împotriva situației - Îi făcea pe scriitorii disidenți ca Ludvík Vaculík să se Îndoiască de posibilitatea unor mari schimbări În viitorul apropiat. Istoria părea să fie Împotriva cehilor și slovacilor: din 1938 Încoace, Cehoslovacia nu mai reușise să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
inclus anul următor Într-un tratat cu Polonia. După ce obținuse cât mai multe avantaje, Moscova a abandonat RDG. Uniunea Sovietică a jucat o mână proastă cum a putut mai bine și l-a cedat pe tovarășul ei est-german mărunt și nemulțumit cu protestele de rigoare, dar cu puține regrete reale. Era mai Înțelept să construiască o relație strategică cu o nouă Germanie prietenoasă și recunoscătoare decât să și-o facă dușman; din perspectiva sovietică, o Germanie unită, prinsă (și strânsă) ferm
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Faptul că primul război mondial n-a găsit soluții nici uneia din problemele ce măcinau Europa e dovedit de virulența acțiunilor „revizioniste”. Anii de după 1918 n-au fost decât „un interludiu creat de epuizare”, În care nemulțumirile perdanților sau ale celor nemulțumiți cu „prada teritorială” de război au ieșit repede la suprafață. Rusia, Germania, Austria, Ungaria și Bulgaria s-au comportat În tot acest interval asemenea unor state radical revizioniste, hotărâte să-și ia revanșa pentru pierderile suferite. Dacă mai adăugăm și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prevăzute de articolul 98 al Tratatului CEE) reprezintă un obstacol pentru creșterea consumului de vin în cazul anumitor parteneri europeni. Această fiscalitate descurajantă este cu precădere caracteristică țărilor nordice (îndeosebi Danemarca, Irlanda și Regatul-Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord). Nemulțumite de statutul lor de campioane ale fiscalității în ceea ce privește vinul, statele-membre din nordul Europei practică un fel de "neoprotecționism" care se ascunde, într-un mod mai mult sau mai puțin abil, în spatele unor regulamente sanitare, al unor norme de securitate, sau
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Legionară, a cărei activitate era orientată spre introducerea unui sistem democratic real, abolirea oligarhiei și eliminarea abuzurilor, a corupției și a jafului, cât și introducerea unor structuri bazate pe principiile justiției sociale a atras cel mai mare număr al celor nemulțumiți de ceea ce se petrecea în țara lui Armand Călinescu și cu Gavrilă Marinescu, apărători principali ai mafiei regale, au devenit conștienți de faptul că Mișcarea legionară a devenit o mișcare de masă și atunci să întocmească un plan pentru uciderea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
modelul femeesc, după care a făcut o bună serie de lucrări între 1909-1916. Storck însă este un gânditor și aceleași motive femeiești la el se spiritualizează. În unul se vede calmul tehnicei stăpână pe ea, în celălalt frământarea ideei, veșnic nemulțumită de realizările ei"337. În linia simbolismului invocat de Constantin Prodan se află și înclinațiile artistice ale reginei Maria, protectoarea Tinerimii artistice și a celor doi sculptori, și anume, direcția unui revival neobizantin de factură simbolistă, cu note secesioniste, reprezentat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contra Stăncescu. Adversarii lui Constantin I. Stăncescu refuză să participe la Salonul Oficial și deschid "Expoziția Independenților", un preambul secesionist. Secesiunea, sau, în termenii lui Theodor Enescu, "sciziunea" românească, are loc în 1896, cu ocazia alegerii juriului pentru Salonul Oficial. Nemulțumiți de decizia luată cu privire la membrii juriului, desemnați dintre artiștii mai în etate, Ionescu-Valbudea, Eug. Voinescu și Titus Alexandrescu, în detrimentul "lupilor tineri", Artachino, Luchian, Vermont, un grup de 15 pictori își retrag lucrările și anunță deschiderea unei expoziții separate. Deschiderea acesteia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]