6,675 matches
-
său încă zace undeva, într-o groapă comună. S-au publicat postum operele sale „"Primeras canciones"” și „"Amor de Don Perlimplín con Belisa en su jardín"”. Universul lorchian se caracterizează printr-o sistematizare palpabilă : poezia, drama, proza sunt alimentate de obsesii și chei stilistice constante. Varietatea formelor și tonalităților nu atentează niciodată împotriva acestei unități, a cărei chestiuni fundamentale este frustrarea personajelor. Simbolurile : în deplin acord cu gustul său pentru elementele tradiționale, Lorca utilizează în mod frecvent simboluri în poezia sa
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
care făceau parte. Au urmat apoi tinerii, acestora părându-li-se că le-a venit și lor sorocul să se integreze în ritmul vieții cosmice. Dar analogia nu era decât un mijloc de înfăptuire a unui gând care devenise o obsesie, mai ales, după marea procesiune ordonată de papa Inocențiu al III-lea în anul 1212, la care asociațiile de copii participaseră obligatoriu. După această dată tot mai mult a început să se vorbească printre țărani despre jetfa și misiunea noilor
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
Géricault primește o propunere neașteptată pentru o lucrare originală din partea doctorului Étienne-Jean Georget (1795-1828), medic specialist în boli mintale. Printre altele, el a elaborat o teorie a "monomaniei", pe care a definit-o ca "nebunie parțială bazată pe o singură obsesie". În cartea pe care o pregătea, medicul descrie diferite tipuri de monomanie pentru care are nevoie de ilustrații corespunzătoare. Géricault pictează portretele mai multor bolnavi internați în spitalul "Salpêtrière": un monoman pedofil, o bolnavă cu mania obsesivă a jocurilor de
Théodore Géricault () [Corola-website/Science/306753_a_308082]
-
gândirii lui Ceaușescu de la nivelul educației modeste însușite, îndeosebi ca urmare a discuțiilor purtate cu persoane publice (șefi de stat, oameni de cultură). Totodată, este confirmată agravarea sănătății mintale a lui Ceaușescu în anii 1980, preschimbarea strategiilor sale în câteva obsesii și transferul unei părți însemnate a autorității proprii către soția sa, Elena Ceaușescu. Dumitru Popescu este adesea evocat sub numele Popescu-Dumnezeu; nu se cunoaște cu certitudine originea poreclei, dar există mai multe presupuneri. Unele păreri justifică numele prin severitatea politicianului
Dumitru Popescu () [Corola-website/Science/308341_a_309670]
-
atârnate de picioare în fața unei benzinării din Milano. În timpul planificării Operațiunii Overlord, a fost gândită și așa numita Operațiune Dragon ca o completare a debrcării principale din Normandia. Winston Churchill s-a opus acestei ultime operațiuni, insistând pe vechea sa obsesie, debarcarea în Balcani, care, pretindea el, ar fi accelerat privarea Germaniei de controlul asupra importantelor câmpuri petroliere din România. Adevăratul scop al lui Churchill era limitarea sferei de influență sovietică din regiunea Mediteranei. Operațiunea Dragon a fost întârziată datorită conflictelor
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
și a înotat până i-a scos pe uscat pe cea mai apropiată insulă. Au fost salvați 10 din cei 12 membrii ai echipajului. Fapta eroică a lui Jack a ajuns pe prima pagină în New York Times. Joe căpătase o obsesie de a recupera primul loc în fața ambițiilor tatălui său după fapta eroică a fratelui său mai mic și căuta misiunile cele mai periculoase pentru a-și demonstra bărbăția. În august 1944, familia Kennedy, aflată la New York, a primit o telegramă
John Fitzgerald Kennedy () [Corola-website/Science/302305_a_303634]
-
a lupta pentru un ideal. Cu toate acestea, deși inteligența lui Apostol Bologa este superioară, voința sa rămâne inferioară, tipică unui suflet mediocru ce luptă cu o dramă peste puterile sale. Existența unui trecut împovărat de misticism a determinat considerarea obsesiei ce-i scindează sufletul lui Bologa drept un „caz tipic freudian”. Fiu al unui semnatar al Memorandului, Apostol Bologa a avut crize mistice în copilărie, dar după moartea timpurie a tatălui său (pe care nu și-a putut-o explica
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
în Dumnezeu și bucuria de a trăi și, revenit pe front, își găsește un refugiu în dragostea pentru țăranca unguroaică Ilona Vidor. Faptele sale devin iraționale, nemaifiind izvorâte dintr-un fundament rațional sau dintr-o reacție patriotică, ci dintr-o obsesie religioasă și umanitară, dintr-o dorință de iubire și de eliberare. Personajul își însușește un umanitarism naiv de concepție creștino-rousseaunistă, fiind convins că a găsit forma ideală de împotrivire față de rău: "„eu cred că civilizația a falsificat pe om și
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
că astfel va păși în veșnicie. Potrivit lui Eugen Lovinescu, criza de conștiință a lui Apostol Bologa nu se datorează naționalismului, ci unei incompatibilități morale și omenești. Încercarea sa de dezertare este realizată din dorința de a se elibera de o obsesie chinuitoare și de a merge pe singurul drum care-l scoate din impas, părând mai mult rezultatul unei gândiri instinctuale decât al unei lucidități intelectuale și de aceea ea este în plan interior o formă de sinucidere. Rațiunea nu are
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
spânzuraților" conține asemănări cu realismul tragic dostoievskian. Analiza psihologică întreprinsă de Rebreanu descoperă trăirile sufletești ale personajului în cele mai mici detalii. „În Apostol Bologa surprindem toate fazele de îmbolnăvire ale sufletului printr'o imagine, privim mecanica independentă a psihologiei obsesiilor”, considera Vladimir Streinu. Apostol Bologa este dezvăluit astfel ca un suflet torturat de îndoieli, ezitări, remușcări și întrebări la care nu poate găsi răspuns, ca și Raskolnikov. Liviu Rebreanu considera că sensul ultim al realismului constă în construirea unei alte
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
exacerbarea trăirilor interioare) și sămănătorismul (trăirea unui sentiment al dezrădăcinării, considerat o cauză a inadaptării și a înfrângerii). Descrierea unor senzații intense precum setea, frigul, spaima sau transpirația ce însoțesc emoțiile creează o viziune naturalistă a omului și-i accentuează obsesiile, acest procedeu fiind folosit anterior în nuvelele lui I.L. Caragiale. Criticul Petru Comarnescu remarca substanța densă și uneori brutală și sălbatică a literaturii lui Liviu Rebreanu, precum și atmosfera sa realistă realizată prin urmărirea vieții cu un obiectivism rece și prin
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
și sosirea întunericului, "„mirându-se cum a putut face el asemenea ticăloșie și bucurându-se că a făcut-o”". Metafora luminii apare în cel puțin șase ipostaze diferite: speranță, disperare, iubire, credință, rațiune umană și moarte. De asemenea, există o obsesie cromatică pentru culoarea albă ce ar putea sugera greutatea confesiunii, dificultatea exprimării necunoscutului. În roman, o serie de epitete ("„câmpul mohorât”", "„văgăuna întunecoasă”"), comparații ("„cerul cenușiu de toamnă ca un clopot uriaș de sticlă aburită”") și metafore (mormântul este considerat
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
atenției publice din câmpul epicei noastre”. Romanul se remarcă prin sinceritate (evidențiată mai ales prin lipsa retorismului și a declamațiilor), acuitatea observației și profunzime psihologică, constituind o capodoperă a literaturii analitice naționale și universale. El este construit pe schema unei obsesii, care dirijează destinul eroului din profunzimea subconștientului. Criticul Eugen Lovinescu susținea că "Pădurea spânzuraților" este „cel mai bun roman psihologic român, în sensul studierii evolutive a unui singur caz de conștiință - studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
adâncurile inconștientului”. George Călinescu afirma că romanul este monografia „incertitudinii chinuitoare de esență morală” ce analizează psihologia unui suflet mediocru. Urmând aceeași optică, Tudor Vianu scria că Rebreanu era „un analist al stărilor de subconștiență, al învălmășelilor de gânduri, al obsesiilor tiranice”. Unii critici (precum Șerban Cioculescu sau Ovid Densusianu) au evidențiat un progres stilistic față de romanul anterior "Ion" (1920), constatând că "Pădurea spânzuraților" are o construcție simplă și liniară și o mai bună stăpânire a expresiei literare, deși există totuși
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Ideologie«. Die »Aktionsgruppe Banat« in den Akten der Securitate”, in: "Sinn und Form", 62. Jg., Heft 6, November/Dezember 2010, pp. 746-769. etc. “În scrisul și în stilul direct al lui William Totok trei sînt constantele "mesajului" lor: O neobosită obsesie de a vedea cu agerimea ochiului și a arăta cu degetul indignării orice formă de totalitarism, de orice culoare, de ieri și de azi. Un cult critic - acceptați vă rog acest paradox al "cultului critic" - al democrației, cel pe care
William Totok () [Corola-website/Science/302192_a_303521]
-
care resping creștinismul tind să promoveze ateismul, antiteismul, păgânismul și satanismul; iar versurile lor se concentrează mai mult asupra curentelor nihiliste și mizantrope. Un articol din Chronicles of Chaos menționa că „o trăsătură exagerbata a formațiile de black metal este obsesia față de trecut”. Luând în calcul această afirmație, Aron Weaver din Wolves în the Throne Room a declarat că „black metalul este o mișcare artistică care critică fundamentele modernității, denotand ideea că lumii moderne îi lipsește ceva”. Există și reprezentanți ai
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
Brăila "Multe din întrebările, dilemele perioadei post-revoluționare ale vieții noastre social-politice actuale, construiesc eșafodajul acestei comedii de real interes. Jocul semnificativ al ideilor și caracterelor, al mentalităților, prejudecăților, vocabularul de lemn, perimat sau abia apărut din nou, capcanele libertății, corupția, obsesia nocivă a banului și economiei de piață, disputa sistemelor, haosul și tensiunile sociale, exacerbarea stărilor conflictuale, nevoia de stabilitate, învrăjbirea și împăcarea umană sunt tot atâtea pledoarii transfigurate artistic într-un spectacol politic contemporan." (Din Caietul program al premierei de la
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
receptoare de radio sau de televiziune în casa sa pentru ca undele și radiațiile să nu-i invadeze spațiul. Ulterior a avut simptome paranoice și avea impresia că este urmărit de unde sonore sau de voci. Undele sonore au fost ultima sa obsesie. Schmitt i-ar fi spus unei cunoștințe: ""După primul război mondial am afirmat: 'Suveran este cel care decide în situațiile de excepție'. După cel de al doilea război mondial, când mă apropii de moarte, pot afirma acum: 'Suveran este cel
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
afirmat: 'Suveran este cel care decide în situațiile de excepție'. După cel de al doilea război mondial, când mă apropii de moarte, pot afirma acum: 'Suveran este cel care dispune de undele din spațiu'."" . În ultimii ani de viață avea obsesia că este înconjurat de microfoane de ascultare și că este urmărit de persoane invizibile. Activitatea lui Carl Schmitt s-a orientat în două direcții principale: În ambele domenii el manifestă o tendință spre generalizare, spre identificarea noțiunilor juridice fundamentale și
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
de mărime normală, Lynch l-a echipat cu un corp - proteză. Compozitorul și colaboratorul de lungă durată al lui Lynch, Angelo Badalamenti, apare în rol de gangster cu un gust precis în ceea ce privește expresso-ul, care poate fi o referință comică la obsesia cafelei la Agentul Cooper din Twin Peaks. Actrița Ann Miller își interpretează unul dintre ultimele sale roluri la studioul MGM. Versiunea pe DVD a filmului a stârnit controverse când Lynch a modificat imaginea astfel încât să nu arate nuditatea frontală a
Calea misterelor (film) () [Corola-website/Science/303272_a_304601]
-
17 iunie 1932, Dobriceni județul interbelic Olt - d. 1 aprilie 2008, București) a fost un pictor, autor și regizor de filme de pictură animată, dar și scriitor român. Bălașa a absolvit în 1955 "Institutul de Artă" "Nicolae Grigorescu" din București. Obsesia declarată a vieții și a artei lui a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci
Sabin Bălașa () [Corola-website/Science/303328_a_304657]
-
kitul quatized drum-machine și sunetele de percuție sunt favorizate față de breakbeat-urile umane naturalistice. Totuși, de obicei adera la normele drum and bass în alte privințe, mai ales în termeni de structură muzicală, cu accente pe "drop". Techstep a văzut obsesia muzicii jungle cu bass-ul schimbând direcția de la timbrul jos și profund la timbrul explorativ, artiștii tinzând să facă și cu mai multe sunete de bass distorsionate și răsucite. Techstep s-a dezvoltat din muzică jungle și hardstep în jurul lui
Drum and bass () [Corola-website/Science/302430_a_303759]
-
fiului său, Shingo își dă seama că poate chiar el este cel care a împins lucrurile la un astfel de rezultat tragic. O vagă neliniște acompaniază în subsol întreg romanul. Visele cu morți și visele erotice ale bătrânului, ca și obsesiile lui de peste zi traduc o anxietate latentă, care se insinuează în fiecare pagină. Shingo simte că îmbătrânește, că i se aproprie sfârșitul. Memoria îi joacă feste, somnul îi devine din ce în ce mai agitat, pune întrebări care par “bizare” în ochii familiei. Comunicând
Vuietul muntelui (roman) () [Corola-website/Science/302475_a_303804]
-
relația ei cu Misugi, jurnalul ei este împânzit de un cuvânt care ne apare în mod obsedant repetat: „crimă”. Astfel, considerând relația lor o crimă, simte moartea ca o eliberare, prin care întunecata și greaua povară (iubirea pentru Misugi și obsesia pentru fostul soț) pe care o purtase pe umeri atâta timp, dispare. „Pușca de vânătoare”, roman subtil psihologic, este axat pe meditația asupra solitudinii, pe interogația majoră în fața destinului. Plasându-și acțiunea după cel de-al doilea război mondial, epicul
Pușca de vânătoare () [Corola-website/Science/302474_a_303803]
-
este repetent și dezinteresat de școală, are un accent de om incult și nu se poate despărți de termenii argotici („gagică”, „martaloagă”). Dacă în primele episoade, se străduia din greu să învețe acțiunea din „Baltagul” de Mihail Sadoveanu, mai încolo obsesia sa devina piesa „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Printre pasiunile sale se numără motocicleta, de care este nedespărțit, și Natașa, care, din păcate, nu-i împărtășește sentimentele. Numele său provine de la parodierea numelui lui Richie Rich, copilul-magnat al
Felix și Otilea () [Corola-website/Science/302501_a_303830]