7,257 matches
-
să refacă unitatea creștină cu un singur rit și o singură ierarhie politico-religioasă. Invazia turcă i-a determinat pe catolici să depășească închistarea medievală și să realizeze Unirea la Conciliul de la Florența, 1439. Concepția egalității celor două filosofii, aristotelică în occident, platonică în răsărit, ale egalității și armonizării culturale și politice începe săși facă loc în lume. totuși unirea nu s-a transpus în viață, pentru că turcii ocupă Constantinopolul în 1453 și românii, la sud de Dunăre, cad într-o dublă
Serbările și congresul de la Putna, 1-3 iule 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
a urmărit toată viața. Am locuit totdeauna la numărul 81. (...) ănconjurat de păduri de brazi, cu turnurile și zidurile sale, cu acoperișurile sale înclinate, cu biserică să gotica, supranumita Neagră, Brașovul, orașul meu natal, este un oraș medieval, ultimul din Occident. Tatăl meu, care a studiat la Sorbona, era profesor de literatură franceză. Adoră Parisul și anticarii, pe Sarah Bernhardt, secolul al XVIII-lea, enciclopediștii și moraliștii francezi. Are acum 80 de ani si compune poeme mamei mele în vîrstă de
Centenar Brassai by Daniel Nazare, Irina Bernad () [Corola-journal/Journalistic/17633_a_18958]
-
rafturi de biblioteci iar eu voi fi dat 150 de poeme într-o viață mi se pare natural. Se iau în considerație greutăți specifice, iar nu chintale de marfă. GD: Ați considerat vreo secundă, în tot timpul primei perioade în Occident, cu siguranță mai dificilă, că ați pierdut un loc important în spațiul literaturii române, care, ce-i drept, la acea oră a de abandon al proletcultismului feroce de tip sovietic și de început de ideologizare de tip chinez a nu
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
Paris, m-am aflat în fața unui raport de forțe. Nu aveam nici un atu în înfruntarea la distanță... ăEIĂ. Îngăduindu-mi tacit să plec cu o bursă în Italia, ăEIĂ nu luaseră nici un risc, contând pe simplă mea logică. Rămas în Occident, nu aveam să-i expun pe ai mei unor represalii în plus... Alți scriitori români, înainte și după fugă mea, au vorbit la atât de necesarele posturi de luptă împotriva comunismului: Europa Liberă, Vocea Americii, Deutsche Welle, BBC. Solicitat de
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
fi impus acolo în străinătate vreo cale de afirmare a valorilor literaturii românea? Și dacă nu, acare este cauzaă? Sfârșitul întrebării , mă încremenește în fața răspunderilor: ăDvs. ce-ați făcut în acest sensă... Pusă așa , problema pare simplă: te afli în Occident, nu fi hahalera, promovează valorile literaturii naționale! Or, procesul de penetrare a scriitorilor pe o ăpiată străină e complex, și puțin tulbure. Adesea, mari eforturi de traducere și difuzare, de utilizare a mijloacelor de comunicație dau oarece rezultate. Dar focul
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
spunea și se mai spune, ci și pentru a înlesni cercetătorului român accesul la bibliotecile unde se pot găsi documente despre cultura română: la Viena, ca și la Budapesta, în Ucraina, ca și în Turcia, în Grecia, ca și în Occidentul latin, de care suntem legați prin mii de fire. Trebuie să începem un secol sub semnul construcției culturale. Din punctul meu de vedere, munca abia începe și cred că mulți dintre oamenii de cultură români vor trebui să-și abandoneze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
Universității din București. Între 1972-1978 a fost profesoară de limba franceză în județul Constantă, iar în perioada 1978-1980 - profesoară de limbă română în București. Timp de doi ani - 1980-1982 - a stat fără slujba, din cauza că a cerut să emigreze în Occident și a intrat în conflict cu autoritățile comuniste. A reușit, în cele din urmă, să emigreze și din 1982 până în 1992 a lucrat la Institutul de Cercetare al "Europei Libere", iar din 1992 până în 1995 - la "Europa Liberă", realizând emisiunea
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
au fost pătimirile românești. Nu au fost, însă, illo tempore, auzite și înțelese durerile noastre. Exilul românesc și-a făcut datoria, nume celebre au denunțat exacțiunile, șiruri întregi de patrioți români din străinătate și-au sacrificat viața - fără că, în Occident, să cadă o lacrima peste cumplitele noastre realități. Intrăm - ca și în mizerabilele pertractări politiciene de azi din România - în algoritmul echilibrelor Occident-Rusia sovietică, ce sacrifică pe cei mici. Știe oare cineva, astăzi, ceea ce a relatat dl. Cicerone Ionitoiu, ca
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
ce s-au jertfit pentru libertatea democratică a țării noastre. Peste multe fapte eroice s-a așternut uitarea. Unul dintre participanții din 1956, la atacul (demascator) al Ambasadei "RPR" de la Berna (pe atunci considerați "eroi" de întreg exilul românesc din Occident; cf. Virgil Ierunca, Românește, Ed. Humanitas, 1991, p. 67) a încercat, după 1989-1990, să ia contact cu dl. Ion Rațiu... Zadarnic! Să ne mirăm atunci, cînd afirmă după ce a fost în România de astăzi, după ce a auzit, a citi și
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
conservatoare a căilor ferate, ținea să precizeze polemic: "Iată de ce noi nu putem fi decît cu mare grijă pentru existența noastră națională. Iată, de ce, noi, national-liberalii care ne credem democrați, suntem atît de naționaliști, cum nu șunt partidele democratice din occident". Și: Dvs va este indiferent cine vor face drumuri-de-fier, cine vor deschide minele, cine, în sfîrșit, vă absorbi tot comerțul în România. Va este indiferent cine vor fi exploatatori și cine exploatați. Ei, bine, nu ne este indiferent... Din punctul
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
1940-1946 când va preda la Universitatea din București că titular al catedrei de limbă și literatura franceză. În anii imediat următori Primului război mondial, nu puțini tineri români au plecat - cu burse sau nu, cum au putut - la studii în Occident. Acest exod intelectual e rezumat cu umor de Vasile Băncilă: Toți licențiații, când sunt întrebați ce planuri au, spun: aplec, plec!a. I-a apucat instinctul migrației către Apus pe români, după ce 2000 de ani au găsit de bine să
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
1895-1968). Cei patru prieteni de tinerețe s-au dispersat geografic: B.M. la Paris, Băncilă - la Brăila, apoi la București, Ion Chinezu la Târgu-Mureș, mai târziu la Cluj, iar Gr. Nandris la Cernăuți. Doar doi dintre ei se vor revedea în Occident după al doilea război mondial, Băncilă și Chinezu rămân în țară. Profesor universitar la Cernăuți (slavist, cu studii în Polonia), Nandris e un corespondent asiduu și abundent: 79 de scrisori între 1924 și 1939. Retrospectiv, 60 de ani mai tarziu
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
întâmplare. Accident sau crimă planificată? Știindu-se nemernicia sistemului represiv comunist, mulți au interpretat că tragica moarte a copilului nevinovat nu a fost un accident, ci o crimă pusă la cale pentru a se trimite un semnal clar amatorilor de Occident: „trădați țara” iată ce se poate întâmpla! Cu toată teama pentru viața copilului nostru drag, am decis a urma îndemnul bravului părinte Popescu și să mergem la demonstrație. Vărul meu - Lulu Mihăilă, a început să mobilizeze oamenii, să organizeze transportul
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
căruia membrii grupului Kinemaikon produc lucrări artistice experimentale hypermedia. mereu am ratat, dînd naștere la avortoni teoretici. salvarea a venit în urma unui brainstorming cu alcohol din care s-a născut SAFARIKON= estul european că SAFARI pentru camerele vînătorilor din vestul occidentului (sic!) și așa a aparut genul proxim numit IMAGOLOGIE și numărul 13 al revistei intermedia". Cronicarul e pus în dificultate, căci nu poate descrie, nici reproduce citate, nici măcar din poemele publicate în acest număr, dispunerea grafică, amestecul inextricabil de ilustrație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
apuseana, rămînînd a înainta, ca civilizație, de aici încolo, cu cine știe ce alte înfățișări... De unde și avantajul nostru de a ne compară în viitor cu țări potrivite nouă că Bulgaria, Turcia, Șerbia, Ucraina, si ne oprim aici. Mai este apoi, între occident și noi, cortina religioasă, pe care, politicienii ipocriți, - și de la vest și de la est, - n-o iau în seamă ori se fac că n-o văd... Priviți o capelă protestanta, fără icoane, fără lumînări, fără zugrăveli și priviți și o
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]
-
aflați aici și pentru familiile lor. Dar o lume a secolului acesta. Super sofisticată, super computerizată. Totul este din ultima generație a aparaturii necesare. Asistentele mișună continuu, fire, cabluri, sunetele monitoarelor. E cald, totul este amenajat conform standardelor clinicilor din Occident. Mă uit, mă minunez și mă închin. "Nici chiar așa, că doar n-am murit!", spune cu umor nașa mea. Stau vreo două ore. Mi-e deja teamă să nu mă fi obișnuit cu civilizația de pe pămîntul patrei mele dragi
Azilul de noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14313_a_15638]
-
că aceste personaje nu numai că nu merită să trăiască printre oameni (ei vin aici ca să cerșească și să fure, precum țiganca aia murdară cu plozii ei murdari, iar în proza citită în cenaclu era vorba despre români ajunși în Occident care făceau cam tot așa ceva), dar nu-și justifică locul nici într-un text literar. Chiar dacă nu l-am citat exact, sînt foarte sigur că am păstrat intact spiritul discursului său. Omul avea niște convingeri, niște principii, ca orișicine, și
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
care e foarte greu să fie definit... Este o schimbare continuă... Pentru moment, cercetările mele se orientează mai degrabă spre texte romantice sau către cele din epoca suprarealistă... Vedeți că în Statele Unite și, de fapt, peste tot, mai ales în Occidentul european, se pune problema "culturii de masă", a ceea ce francezii numesc "la civilisation du loisir". Ce credeți despre acest fenomen? Nu avem decât o viață și nu avem timp pentru toate... Spuneați că vă aflați de multă vreme în Statele Unite
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
au jucat un mare rol în structurarea metodei de cercetare a viitorului istoric literar" p. 26). Înțelegem că D. Russo l-a introdus în studiul bizantinologiei iar O. Densusianu în "limba veche românească" și, mai ales, în literaturile medievale ale occidentului. 3. Dar personalitatea cea mai pregnantă în formația științifică a lui Cartojan a fost Ion Bianu, al cărui "elev favorit" fusese în liceu și cu care, împreună - aproape simultan - student și profesor, intră în Universitate. Colaborarea lor a fost exemplară
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Ambele, rodul celui mai pur hazard. Stupidul film dă complet peste cap viața, mentalitatea, cutumele oamenilor, tineri sau bătrîni, șoferi de camioane, tăietori de lemne, profesori, deținuți de drept comun, și așa mai departe. E în film tot mirajul unui Occident putred, dar fermecător; luxos, perfid, imoral, pornografic, dar atrăgător. Adolescenții văd filmul de zeci de ori. Îl știu pe de rost. Visează în spiritul lui. Și, dacă, pînă la urmă, evadează, ajungînd, toți, peste mări și țări, unul dintre ei
Puterea artei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15581_a_16906]
-
benzi desenate, asta se datorează în enormă măsură irezistibilelor tentații din film. Lecturile Olgăi joacă același rol. Recunoaștem, între ele, madeleina lui Proust care, muiată în ceai, redeșteaptă trecutul, pe tante Léonie și restul. În cărțile bătrînei doamne strălucește același Occident mirific, civilizat, bogat, cu femei și bărbați frumoși și eleganți, care se iubesc pătimaș și plin de imaginație. Mă gîndeam, citind romanul lui Makine, cîtă prevedere și intuiție erau în încercarea pe care cenzura comunistă a făcut-o, în Rusia
Puterea artei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15581_a_16906]
-
sunt, aș putea spune, ,,en vogue" în Germania și cred că și în Franța. R.B.: Se poate vorbi de o ,,modă", dar România nu se poate impune încă prin identitatea ei ,,europeană" tocmai pentru că imaginile pe care le trimite spre Occident sunt reflectări ale unei realități care din nefericire nu sunt sută la sută europene, în sensul bun al termenului... N.S.: ...trebuie ca aceste imagini să fie completate prin evocarea trecutului. Există încă unii supraviețuitori, ca mine de exemplu, membri ai
Nicolaus Sombart ,,Mitul unei miraculoase Românii m-a însoțit de-a lungul tinereții" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15578_a_16903]
-
purtători de uniforme a căror competență se măsoară în slugărnicia față de șef și în fidelitatea față de politrucul care le dă un os de ros. Nu împărtășesc, nici pe departe, entuziasmul unui Bogdan Chirieac față de cadrele tinere din armată, școlite în Occident. Că vor fi fiind și excepții, nimic de zis. Problema e că selectarea celor trimiși să studieze în Apus au făcut-o tot vechii Moș Teacă, după criterii bineștiute: pila, ploconul sau mita. Astfel încât nu e de mirare că mulți
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]
-
Îi supuneau unor torturi cumplite, În urma cărora aceștia decedau fie pe loc fie În zilele următoare. Toate ororile care se petreceau la „Canalul Morții”, precum și În celelalte Închisori din România, au ajuns din fericire la cunoștință Agențiilor de presă din Occident, presa și posturile de radio din străinătate descriind cu lux de amănunte fărădelegile care se Înfăptuiau acolo, astfel că autoritățile de la București au fost obligate să ia măsuri pentru oprirea exceselor din cadrul așa zisei „reeducări” a deținuților politici. În anul
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
instituțiilor de cult, instituțiilor culturale și pentru burse de studiu, de care pot beneficia membrii comunităților românești de pretutindeni, o atenție deosebită acordându-se etnicilor români din statele vecine; - vor fi identificate și susținute centrele universitare și de cercetare din Occident care au potențialul de a face cunoscută cultura românească în străinătate; - Guvernul va stimula identificarea și cercetarea contribuțiilor personalităților și comunităților românești de pretutindeni de-a lungul întregii istorii și va asigura circulația acestor valori în întreg mediul românesc; - o
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]