18,249 matches
-
suferințe ne-ncetate, evi peste evi, 370 Întîi în vrăjmășie și război slăbiți, atunci în aspră pocăința Ei trebuie să-și re-nnoiască strălucirea, și iar să-și rînduiască Lucrările căzute pradă haosului 323, pînă ce capătă din nou înfățișarea făpturii omenești, Împreuna lucrători intru fericirea Omului, ascultîndu-i Voia, Slujitori ai necuprinsului și ai Veciei chipului de Om324". 375 Luvah și Vala coborîră și intrară prin Porțile Întunecatului Urthona, Și din mîinile lui Urizen plecat-au în umbrele Grădinii Valei Unde impresiile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Precum atunci cînd súflă vîntul peste un cîmp de grîne, a sufletelor harmalaie Prin tot noianul, purtate jos de Nouri grei care se leagănă-n căldură toamnei, Astfel vuiește de la un cer la altul, cu glas dogit răcnesc 326 chipurile omenești 565 Sub nouri groși, îngrozitoare fulgere bufnesc și tunete răzbubuie, În valuri cad potopurile cerului peste recolta omenească toată. Atuncea Urizen, șezînd în tihna în luminoasă Miazăzi pe paturi, Strigắ, " S-au Sfîrșit Vremurile!" el tresaltă de bucurie; se înalță
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Nouri grei care se leagănă-n căldură toamnei, Astfel vuiește de la un cer la altul, cu glas dogit răcnesc 326 chipurile omenești 565 Sub nouri groși, îngrozitoare fulgere bufnesc și tunete răzbubuie, În valuri cad potopurile cerului peste recolta omenească toată. Atuncea Urizen, șezînd în tihna în luminoasă Miazăzi pe paturi, Strigắ, " S-au Sfîrșit Vremurile!" el tresaltă de bucurie; se înalță voios; de bucurie tresaltă; Își revarsă lumină, si toti fiii și fiicele sale lumina-și revărsară 570 Să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
toată-a lor străveche inocentă; puhoaiele se depărtează; norii Se risipesc ori se scufundă-n Marile lui Tharmas. Luváh șezu Deasupra pe cerurile luminoase-n pace; Spiritele Oamenilor dedesubt 575 Strigară să fie izbăvite, și spiritul lui Lúvah plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare de durere. Universalul Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Se risipesc ori se scufundă-n Marile lui Tharmas. Luváh șezu Deasupra pe cerurile luminoase-n pace; Spiritele Oamenilor dedesubt 575 Strigară să fie izbăvite, și spiritul lui Lúvah plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare de durere. Universalul Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cărămizile de aur ale satelor Răspund viorilor, micilor tobe, fluierului, flautului, lirei și chimvalului. Apoi căzut-au ale Tainei Legiuni în caos înnebunitor, Jos, jos prin nesfîrșire, țipînd, înfuriate și deznădăjduite, În teascurile lui Luváh; urlînd cădeau ciorchinii 725 De omenești familii prin adînc; fost-au umplute teascurile vinului; Sîngele vieții curse din belșug. Miresme ale vietii se-înălțară Peste tot în jurul bolților celeste, si se suiau Miresmele cîntînd cîntecul acesta: "O groaznice teascuri de struguri ale lui Lúvah! O peșteri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se află-n preajma Pe piei de tigri îi așază sau ale Pardosului cel împestrițat ori a' Măgarului cel aprig Pînă ce iar la viață se trezesc, sau îi îngroapă în reci Grote căinîndu-se. Însă în Linurile Vinului nu cîntă Omeneștii Struguri, nu dansează, Ci urlă și se zbat într-un noian de suferință, în fioroase flăcări mistuindu-se, 750 În fiare și în temnițe încercuiți 335 de ne-ncetate focuri, În hrube și genuni și umbre ale morții, în chipuri de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
si toti fiii și fiicele lui Lúvah S-au deșteptat; plînseră unul către altul și se urcară iarăși Cu durere la Omul Veșnic: jelindu-se el îi zvîrli în Lumea umbrelor, prin aer, pîn' ce trecut-a iarnă; Dar Vinul Omenesc statu uimit; stihiile se-afundă în ale lor 800 Încîntătoare-Întinsuri; și mai departe cerurile cu armonie-n glas rostogolitu-s-au. Atuncea Los, care-i Urthona, nălțatu-s-a-n toată puterea să regenerata. Marea ce se rostogolea și spumega de întuneric și ale morții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Milton, 24, 9). Los este însă și Sol-Helios, Soarele fizic-psihic. De asemenea, el este și imaginea fermierului celest (i.e. alchimistul). În acest sens, John Milton a numit Soarele "arhi-(al)chimistul" arch-chemic (cf. Paradise Lost, Bok III, 609). În trupul omenesc cei patru Zoa sînt cele patru simțuri fizice eterne, principale, care au devenit cele patru elemente (cf. Jerusalem, 36, 31-32): Tharmas-Limba, Urizen-Ochii, Luvah-Nările, Urthona-Urechile (Jerusalem, 98, 16-18). Aceștia sînt "cele patru Rîuri ale Apei Vieții" (Jerusalem, 98, 15). Din perspectiva
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care stabilizează sfera, conducînd-o. Pentagrama (pentagon) înscrisă în sfera în fapt a devenit cea mai importantă emblemă a pitagoricienilor, fiind organic legată de secțiunea de aur (i.e. numărul √¯5 2+ 1 = 1,6180339887...): aceasta emblemă scotea în evidență proporțiile trupului omenesc (în calitate de microcosm) fundamentate în "pentaritm" (în pentada "ritmica", i.e. cuprinsă în numărul de aur ca număr morfodinamic al vieții; 5 era "nuntă", căsătoria dintre par și impar, i.e. dintre primul număr par feminin 2 și primul număr impar masculin 3
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru prima oară la polip în The Book of Los (4, 57): compară plămînii lui Los cu un "Polip alb" (white Polypus), ceea ce ne sugerează tipul meduzoid de polip. În mitologia lui Blake predomina formă "coloniala" de polip, semnificînd societatea omenească din lumea materială și religia să, i.e. opusul Frăției Omului (Brotherhood of Man) din Eden (cf. S. Foster Damon, 1973, pp. 332-333). În plus, Blake arată în Milton (29, 30-31) că omul născut în lumea fizică se alătură celorlalți oameni
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
urcă, prin expansiune, Shakti, vîrful acestuia atingînd Nordul din reprezentarea Golgonoozei (adică Raiul). Sînt simbolizate astfel urcușul creației, "manifestările cosmice pornind de la unitatea primordială" (cf. Mircea Eliade, Yoga Nemurire și libertate, 1993, p. 193). Golgonooza este o "zidire din suflete omenești" și din trupuri (Milton, 6, 19), identificată cu Ierusalim (libertatea spirituală). Prin Golgonooza, așadar, Blake sugerează comuniunea sufletelor care este Raiul zilei a opta, eternă și libera. Blake mai spune: "totul este Omenesc, măreț! sublim!/ În fiecare sîn se-ntinde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
193). Golgonooza este o "zidire din suflete omenești" și din trupuri (Milton, 6, 19), identificată cu Ierusalim (libertatea spirituală). Prin Golgonooza, așadar, Blake sugerează comuniunea sufletelor care este Raiul zilei a opta, eternă și libera. Blake mai spune: "totul este Omenesc, măreț! sublim!/ În fiecare sîn se-ntinde-un Univers că áripi,/ Lăsate după voie jos în jur și numit Cortul cel Universal" (Jerusalem, 38 [34], 48-50). Este vorba aici de întîlnirea întregii creații în inima omului Iisus Hristos, adică intrarea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
moare pentru Om și nu se dăruie/ Pentru Vecie Omului, Omul nu ar putea ca să existe; căci Omul e Iubire/ Cum deopotrivă Dumnezeu este Iubire" (Jerusalem, 96, 25-27). Atunci cuptoarele lui Los devin "Fîntîni de Ape Vii curgînd din Firea Omenească cea Divină" (i.e. din Iisus) (Jerusalem, 96, 37). După cum zice Hristos: " Cine crede în Mine, din inima lui vor curge rîuri de apă vie" (Ioan 7, 38). 133 (V, 77) HOTARUL TRANSPARENȚEI: Sau "Limită Translucidității"; trans-lucence arată trecerea luminii (Duhul-Luvah
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care în dialectica universală a lui Blale conduc cu necesitate la nașterea revoluției, i.e. Orc). Cartea de arama a lui Urizen, pe de altă parte, care este cea mai proeminenta (cum bine remarcă Foster Damon) conține legile pentru organizarea societății omenești, fiind copiate de regi și preoți ai Pămîntului (cf. și "Europe a Prophecy", 11, 2-4, BCW: 242; vezi și comentariile lui S. Foster Damon, 1973, p. 58). În acest sens, este interesant de remarcat că atunci cînd Urizen deschide ("unclasps
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Părinte). Cu acest plug sînt "arate" națiunile: în Jerusalem (57, 2; 57, 12; 63, 3-4; 64, 30) Blake vorbește despre "Plugul Neamurilor/Semințiilor" ("Plow of Nations"). Desigur că în subtext se subînțelege parabolă biblică despre munca apostolilor în vederea mîntuirii neamului omenesc că o lucrare în care unii au rolul de a semăna, iar alții de a recolta. Plugul acesta este astfel instrumentul pentru "însămînțarea" cosmică: în Vala (IX, 319-325) Urizen pornește "trasul brazdei" din Nord: "Plugul sau îl așeza în colțul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Adan, care este vid, lipsit de substanță (ousia), si care este guvernat de legea atractorilor haotici (destructurare, absorbție, negarea ordinii). În conștiința lui Tharmas, Udan Adan este principiul negarii creației ex-nihilo; principiul haosului. 258 (VIII, 265-266) ENTUTHON BENITHON: Este trupul omenesc: B-Enith-on poate fi citit astfel: a fi (to BE) spațiu (Enith-armon) ființă (on). Blake descrie aici moartea pe cruce a Mîntuitorului. Hristos stă în adîncimile ființiale ale creaturii. Blake va descrie apoi a doua venire a lui Iisus, după ce Duhul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
încolăciri; tot în Milton, 18, 2-3, "Femeia-Întunecoasă" (probabil Vala) are 27 de ceruri; similar, în Milton 34, 26, Blake vorbește despre Ulro că șarpe ouroboric: un vast polip "De fibre vii ce crește jos în Marea Timpului și Spațiului/ O Omenească Moarte groaznică pe șine devorîndu-se, cu Douăzeci și șapte de ramificări". Este o aluzie la cele DOUĂZECI ȘI ȘAPTE DE CERURI pe care Blake le menționează de mai multe ori și în Jerusalem. Pare să fie o aluzie la teoria
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cosmice integrale ca urmare a parcurgerii fazelor alchimice esențiale (albedo-rubedo). Altfel spus, "floarea albastră", asociată cu "floarea roșie" și noțiunea de "ev de aur", semnifică reîntoarcerea omului la rangul de Om Cosmic. 326 (IX, 564) cu glas dogit răcnesc chipurile omenești (hoarse roll the human forms): Sau "se rostogolesc haotic" (hoarse înseamnă și "discordant"). 327 (IX, 580) secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier: Este sugerată alternanta și cooperarea sincronica dintre ordine și dezordine (arama: ordine socială: vezi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
genere, pentru demersul său filosofic, în special: problema acordului dintre unitatea conștiinței și unitatea lumii (a existenței ca totalitate). Universul, ca realitate în continuă evoluție, este energie, susține el, iar personalitatea apare ca formă ultimă de actualizare a acesteia: "persoana omenească indică însăși direcția evoluției înspre care merg diferitele energii ale universului"2. Personalismul energetic, inițial simplă ipoteză, va lua forma teoriei asupra identității de structură dintre persoană și totalitatea existenței (în natura sa, energie) în lucrarea ce poartă ca titlu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în miniatură; ea înfăptuiește cunoaștere și tot ea face posibil, prin structura și prin statutul său de unitate energetică, acordul dintre acțiunile sale și propria cunoaștere, îndeplinind, datorită aceluiași motiv, și condiția de valabilitate a acesteia. Fiindcă numai întrucât persoana omenească se află într-o identitate structurală cu universul, fiind și corelația energetică finală a acestuia, cunoașterea prin conștiința limitată a omului este valabilă. Această idee, cu mare putere de ordonare în personalismul energetic, este una dintre premisele sale. Premisele unei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
structurale cu universul fizic. Kant vizează condiționarea logic-formală a cunoașterii și, de altminteri, a oricărui act uman semnificativ propunând o "critică a rațiunii"; C. Rădulescu-Motru, asumând ipoteza evoluției existenței-ca-energie către formarea personalității, vizează dezvăluirea condițiilor naturale, biologice, sociale ale conștiinței omenești în stare să dobândească adevăruri necesare și universale. Pentru Kant, conținutul conștiinței trebuie deosebit de forma sa. Pentru Rădulescu-Motru, "conținutul conștiinței este conștiința însăși", dar numai întrucât ea este un fapt al lumii, condiționat de evoluția acesteia: "Conștiința este condiționată de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a omului prin afirmarea modului-uman-de-a-fi raportat nu la alte ființări ca în cazul antropologiei filosofice -, ci la lume ca totalitate. Kant concepe omul ca mod-de-a-fi în legătură cu un prim înțeles al metafizicii: aceasta îi apare ca o dispoziție naturală a sufletului omenesc. Altfel, interesul lui este de a descrie comportamentele epistemic și moral în intenția resemnificării (reconstrucției) conceptului metafizicii prin raportarea omului la două lumi diferite: lumea fenomenală și lumea inteligibilă. Refacerea unității umane (așezarea pe același temei a celor două "lumi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și să analizeze esența omului, este anunțat încă în filosofia veche, din primele reconstrucții antropologice, cu toate că acestea nu pot fi gândite autonom, în diferență față de reconstrucția filosofică globală. De exemplu, Aristotel "fixează" esența omului în socialitate, aratând că toate faptele omenești sunt întemeiate pe acest atribut. Dacă omul nu ar avea caracterul de ființă socială, dacă ar fi lipsit de lege și dreptate, cum spune filosoful în Politica, el și-ar pierde statutul existențial, ar deveni ori fiară, ori zeu. Totuși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a ființării om (Dasein-ului), a orizonturilor în care acesta își desfășoară relația sa cu ființa. În ultimă instanță, demersul prin ontologia fundamentală își găsește sensul în dezvăluirea rolului virtualității "spațiului" uman în survenirea atributelor (elementelor structurii factice) care încarcă existența (omenească) și o face să fie într-o lume. Prin urmare, putem pune la socoteala modelelor de reconstrucție a umanului și ontologia fundamentală. Aceste trei modele de reconstrucție a umanului coexistă în spațiul gândirii filosofice europene. Fiecare a primit o întemeiere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]