6,839 matches
-
-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am fost o copilă... am făcut o nerozie fără seamăn; dar acuma trebuie îndreptată. Fănică, dacă mă iubești, dacă ai ținut tu la minemăcar un moment în viața ta, scapă mă... scapă-mă de rușine! Tu ești bărbat, nu ți pasă! Pentru tine, afișarea intrigii noastre n-ar fi o nenorocire... dar pentru mine... Fănică, gândește-te... gândește-te. (plânge.) Tipătescu: Tocmai de-aia m-am asigurat de persoana lui Cațavencu... Zoe: În zadar, Fănică; Cațavencu poate muri astăzi, mâine gazeta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în sfârșit și cade pe fotoliu cam fără voie) Mulțumesc. Tipătescu: Așa. (șade aproape de el, Cațavencu se cam retrage. Tipătescu se îndeasă spre el, Cațavencu același joc, și iar.) Astfel dar, onorabile domn, d-ta, prin ce mijloace nu-mi pasă! posedezi o scrisoare a mea, care poate compromite onoarea unei familii... Cațavencu: (gest) A! Tipătescu: Mă iartă că te-am ofensat. Să fiu și mai scurt... Iată: d-ta ești un om practic, d-ta posedezi un lucru care-mi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
De două zile va să zică, strivesc pe Cațavencu, și el nu e nicăiri. Unde e? Pentru ce nu s-arată?... Are scrisoarea, pentru ce nu o publică? Pentru ce a dispărut, nu știu, din ce motive nu publică scrisoarea, nu-mi pasă,destul că nu o publică... Și-l crezi tu pe mișelul capabil să nu o publice pentru altceva, decât pentru că nu poate? Zoe: Ce inimă! Ce judecată ai, Fănică? (cu frământare concentrată.) Dar aste două zile cum am trăit eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care s-a ascuns și ne pândește din întuneric, o să-și împrăștie publicația lui infamă... ca să-și răzbune! Ei... atunci eu?... Tipătescu: (scoate polița din buzunar și i-o arată) Nu poate... dacă face asta, e pierdut... Zoe: Ce-mi pasă! După ce m-o pierde pe mine!... Fănică! N-aș voi să mă răzbuni, aș voi să mă scapi... Prevedeam asta... Presimțeam c-o să ajungem aici, când am văzut scandalul de alaltăieri seara la întrunire... Iată culmea nenorocirii: el nu știe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
gest de impaciență din partea femeii.) Eu, coană Joițico, am găsit o scrisoare. Zoe: Pe care ai lăsat-o să ți-o fure onorabilul d. Cațavencu... Cațavencu: (zdrobit) Doamnă! Cetățeanul: Las-o aiai;... am mai găsit una!... Zoe: Ei, ce-mi pasă! Cetățeanul: Nu vă supărați, coană Joițico, să vedeți... nu v-am spus tot. Eu până să nu intru în politică, cum am zice, care va să zică până să nu deviu negustor și apropritar, am fost împărțitor... la poștie... mă cunoaște conul Zaharia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ți-e rușine! (cu ton aspru.) Scoală-te! Cațavencu: (sculându-se rușinat) Iartă-mă... Zoe: (cu dignitate) Ești un om rău... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femei bună... am să ți-o dovedesc. Acuma sunt fericită... Puțin îmi pasă dacă ai vrut să-mi faci rău și n-ai putut. Nu ți-a ajutat Dumnezeu, pentru că ești rău; și pentru eu voi să-mi ajute totdeauna, am să fiu tot bună ca și până acuma. Cațavencu: (umilit) Madam! Zoe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se distinge pasarea responsabilității către alt actor, evitând astfel costurile presupuse de contrabalansare. Variabilele geografice dacă agresorul și statele amenințate au graniță comună, respectiv sunt despărțiți de ape sugerează că statele vor alege să contrabalanseze în primul caz și să paseze responsabilitatea în al doilea. Cuplând cele două seturi (structură și geografie), Mearsheimer concluzionează că, în cazul sistemelor multipolare echilibrate, cu precădere când statul amenințat este protejat de întinderi de apă, strategia cea mai avantajoasă ar fi pasarea responsabilității. Pe de
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
e că, Înainte de a ne da drumul, a venit locotenent-colonelul Gaftea, de la formațiunea 091 Ostrov. Și a venit să ne spună că a apărut decretul și că o să fim eliberați, că regimul nostru democratic este puternic și nu-i mai pasă de răutățile care-au fost, care le-am făcut noi, ne iartă și ne declară reabilitați... și, În curând, o să avem și toate drepturile, o să lucrăm, o să fim liberi... Și noi ne-am adus aminte că la venire, după vreo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care toți au ținut cu mine, și doar unu’ singur a scris ceva dubios despre mine, că a fost o răscoală de studenți undeva În Polonia, și era scris În ziar, și el a venit lângă mine, și mi-a pasat ziaru-n față, când stând la o coadă la policlinica studențească... Și-am văzut: „În Polonia, ceartă Între studenți și Miliția poloneză”... Și-am zis propoziția următoare: „Nu-i bine că studenții sunt provocați de Poliție. Studenții nu tre’ să fie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se pară străină de mine, poate și neverosimilă. Vecinii din dreapta mă fac să mă gîndesc cu neplăcere la reziduurile de primitivism și grosolănie rămase încă în comportarea țăranului. Mîrlănia lor e o formă de egoism: cred că nici nu le pasă de prezența celorlalți. Ceea ce contează pentru ei e „să se simtă bine”. Ce fac pentru asta? Unul cîntă popește, altul fluieră după motanii de pe alee, al treilea rîde și pîrțîie. Tustrei se culcă devreme și se scoală cu noaptea în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-ar strica nici cu colegii vechi, nici cu amicii tineri. Ei bine, așa ceva e aproape imposibil! Pe trotuar, o cerșetoare știrbă taie o pară cu o monedă de 5 lei. Are poalele umede de zeamă. Molfăie și nu-i pasă de nimeni. *Arendășia ca fenomen istoric a dispărut; au rămas însă mentalitatea și unele procedee arendășești, pe care - lucru de-a dreptul dezagreabil - le întîlnești și în critică. Arendașul cronicar sau recenzent își începe articolele zgomotos, încruntat, încercînd să intimideze
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
politice! *Două femei de la „spații verzi” tund de zor arbuștii din parc. îmi vin în minte versurile lui Coșbuc („Din codru rupi o rămurea” etc.). Sînt mefient față de filosofia construită pe ele. Chiar și „codrului” uman se pare că-i pasă! Dovadă că evocăm acele ramuri („rămurele”) pe care moartea le-a rupt, că ne referim la faptele lor. După o „dispariție”, echilibrul nu se reface de azi-pe mîine. În publicistică, de pildă, rareori nou-veniții reușesc să fie la înălțimea titularilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
strecoară cu greu și numai când sunt semnate de unii 276 Prof. Maria-Luiza Ungureanu, Îngrijitoarea volumului Mărturii fălticenene. 277 „Vorba multă” de care vorbește prof. Mircea V. Pienescu, era necesară, pentru că colaboratorii la volumul amintit trimeteau greu articolele, iar editurile „pasau” manuscrisul una către alta, fiind evident că nu aveau de gând să-l tipărească, deși mulți condeieri erau scriitori consacrați, iar materialele erau de istorie literară, demnă să intereseze Întreaga țară. 781 autori cu noroc. Eu nu am avut niciodată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
credeți că tot ce fac și gândesc este numai în scopul de a pleca din România în Germania, indiferent cu ce riscuri și cu ce metode. Cu bătaia și cu morala proletară sunt atât de obișnuit, că nu mai îmi pasă de urmările eventuale ce le voi avea în urma citirii acestei scrisori la postul dvs. de radio. Așa că vă rog, în numele meu și al tuturor amicilor mei din România care vor să plece în libertate, să citiți aceste rânduri, în semn
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-i încolo de contrabandiști. Noi înțelegem că or fi unii care fac contrabandă, dar nu trebuie să-i amestecăm pe toți în aceeași oală. Ne pare foarte rău că nu i-am reținut numele acelui tovarăș de la minister. Ce le pasă acestor oameni, care au salarii colosale, pe când noi, dintr-un salariu de 1.800 de lei, nu putem trăi ca aceia care au 7.000-8.000 de lei și au magazine la care numai dânșii au acces; un kg de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o amelioreze. În decembrie 1981 apăruse În revista Familia, prin grația absenței din țară a redactorului-șef, interviul pe care mi-l luase Gheorghe Grigurcu și care declanșase turbarea dresorilor din Circul Puterii. Devenisem centrul unui adevărat linșaj de presă, pasat cu plăcere dintr-un colț În altul al arenei În care se amuzau, scrâșnind, ciomăgarii de la Săptămâna, Luceafărul, Flacăra. Lătratul național-stalinist avea drept scop nu doar să compromită și să amuțească o voce care se separa de cor, ci să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vedere. Această altă realitate insinuează continuu ceva ce, fără ajutorul artei, nu putem percepe”. Mi-am dat seama cât de sensibil era la perspectiva unor atacuri În presă și cât de detașat rămânea, totuși. „Îl rănește orice și nu-i pasă de nimic”, mi-am spus atunci și am spus-o și unor prieteni comuni. Mi-au dat, surprinși, dreptate. Regăsiseră, instantaneu, portretul „Prințului” din tinerețea lor literară, așa cum mi-l descriseseră adesea, cu admirație, invidie și frustrare. * În semestrul din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
atâtea ori manipulat și răstălmăcit În conotațiile retoricii și polemicilor post-Holocaust, Își revendică, aici, Înțelesul cu adevărat singular. „În exclusivitate din acest punct de vedere, mă consider cu deosebire norocos, chiar binecuvântat, nu că sunt evreu, căci deloc nu-mi pasă ce sunt, ci pentru că, etichetat drept evreu, mi s-a Îngăduit să fiu la Auschwitz și că pe temeiul iudaității mele am experimentat și supraviețuit acel ceva... și că acum știu, o dată pentru totdeauna și irevocabil, ceva la care nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în Ungaria nu s-au înscenat procese la fel? Este așa de ușor să compromiți azi un adversar, când ești stăpân pe situație și ai tot sprijinul URSS”. Cu privire la Max Ausschnitt atașatul comercial spune următoarele: Lui Max Ausschnitt puțin îi pasă de ce se scrie în actul de acuzare contra lui sau ce se spune la proces. El se află în siguranță pe pământ 358 englez, dar nu poate ajuta pe foștii lui colaboratori de aici, implicați în proces, dintre care mulți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rezultatele, tocmai ca să nu-și bage nasul în ele. Îmi prezint teoriile doar sub forma unor ipoteze vagi și atunci nu mi-e teamă de ei. Cred că nu mă iau în serios nici oamenii de știință, dar nu-mi pasă. Sunt convins că peste vreo sută de ani teoriile mele se vor dovedi adevărate. Mi-e suficient atât. — Așa o fi. — Hai, spală și transferă toate datele. — Am înțeles. M-am concentrat pe tot felul de calcule timp de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din pricina asta. Vă place formația Police? — Bineînțeles. — Șefii îmi tot spun că n-am voie să pun asemenea muzică pasagerilor. Să-i las să asculte doar cântecele populare de la radio. Nu glumesc! Astea-s pretențiile lor, dar mie nu-mi pasă. Nu-i pot suferi pe Matchi sau pe Seiko Matsuda. Police sunt cei mai grozavi. Nu mă satur de ei niciodată. Îmi place și reggae. Vouă vă place? — Da. După ce-a terminat Police, ne-a pus un album de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
țările gazdă, ceea ce a determinat expulzări masive spre țările de proveniență și atacuri violente și rasiste Împotriva romilor (ERRC, 1996, 2001). Autoritățile naționale din țările occidentale au fost incapabile să găsească soluții pentru „nou-veniți” și, de aceea, problema a fost pasată instituțiilor internaționale (În special Consiliul Europei și OSCE); b) situația romilor din România era una dezastruoasă, deoarece ei au devenit foarte repede ținta atacurilor rasiste din partea populației majoritare 1 (HRW, 1991, 1992), fiind și foarte repede transformați În principali „țapi
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
reținând o listă de trăsături mereu identificate și utilizate în caracterizarea acestora. Lista lor a fost redusă - pe baza contingenței, suprapunerii și frecvenței - la 24 de trăsături, acestea stând la baza unui sistem de diagnostic dimensional printr-un interviu semistructurat (PASĂ. Tyrer optează pentru continuitatea între trăsăturile persoanei normale și ale celei dizarmonice, diferența constând, în primul rând, în intensitatea trăsăturilor dezadaptative. Acestea - sub o formă puțin exprimată - se întâlnesc și la persoane normale. Livesley (1985Ă, analizând literatura tulburărilor de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
multe tulburări de personalitate - are consecințe negative în cazul unor funcții ca cele de educator, medic, funcționar. În cazul psihopatului poate fi prezentă o desconsiderare cinică a celuilalt, considerat ca simplu obiect indiferent, manevrabil, de soarta căruia subiectului nu-i pasă. Desfășurarea existenței oamenilor presupune implicare interpersonală în cursul vieții de zi cu zi, în diverse situații și circumstanțe. Din perspectivă morală contează mai ales situațiile în care „celălalt” e în dificultate și suferință. E vorba și de compasiune, rezonanță afectivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]