15,863 matches
-
și pe-alei/ Nu mai râd crinii în floare și sub streașină tei” (Ultimul strigăt). N. a scris și piese într-un act, nepublicate. SCRIERI: Gânduri, București, 1943; Balada lui Gheorghe Doja, București, 1949; Balada locomotivei 2211, București, 1949; Cântecele patriei, București, 1957; Dimineață de vară, București, 1964; Amfore, București, 1970; Sub cer senin, București, 1971; Orologii, București, 1974; Printre cântece și flori, București, 1977. Repere bibliografice: Cristea, Teleorman, 436; Popa, Ist. lit., I, 940. D.Mc.
NASTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
de vreme ce își asumă o finalitate moral-spirituală, are ca obiect universul, înțeles ca lucrare a lui Dumnezeu. Drept consecință, poemele sunt grupate în cicluri cu titulatură heliadescă, vestind îmbrățișarea progresivă a totalității din perspectivă cosmic-religioasă: Pronaos, Natura, În nostalgia unui cămin, Patria, Umanitatea, Dumnezeu. Lui N. îi lipsește însă suflul unei imaginații pe măsura temelor propuse și harul expresiei menite să dea vibrație intenției vizionare. Din această cauză, tensiunea mistică - incontestabilă ca punct de plecare - se neutralizează, eșuând într-o poezie conceptuală
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
Sibiu, 1936; Pentru o femeie, Craiova, 1937; Orașul nordic, Sibiu, 1940; Originea sociologică a artei, Blaj, 1942; Introducere în estetică, Sibiu, f.a.; Atenție mărită, București, 1946; Întîmplarea din pădure, pref. Nae Antonescu, București, 1977. Repere bibliografice: Emil Isac, „Farmecul gotic”, „Patria”, 1929, 49; Nic. N. Munteanu, Un nou romancier ardelean: Ionel Neamtzu, GR, 1937, 11-12; Costin I. Murgescu, „Orașul nordic”, „Gazeta cărților”, 1940, 19-20; Fanache, Întâlniri, 69-73; Nae Antonescu, Atelier literar, București, 1977, 14; Nae Antonescu, Prozele lui Ionel Neamtzu, T
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
științifice, scrie cărți, întreține o permanentă corespondență cu oameni de știință români și străini, cu Martha Bibescu și alți scriitori, participă la congrese științifice internaționale. Va fi ales membru al unor instituții științifice de prestigiu: Reale Società Romana di Storia Patria, Pontificia Accademia Romana di Archeologìa, Numismatische Gesellschaft din Viena, e profesor agregat la Sorbona. Presimțindu-și sfârșitul, își lasă averea, prin testament, Academiei Române, iar biblioteca o donează Școlii Române din Roma. În 1909 i s-a acordat Premiul Academiei Române. Titluri
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
După război lucrează o vreme în aviația civilă utilitară, în calitate de comandant de aerodrom la Satu Mare. Devine cursant al Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București, pe care o încheie în 1952. Ulterior a lucrat ca redactor la „Viața militară”, „Aripile patriei”, „Viața românească” și la Radiodifuziunea Română. Debutează cu versuri în „Viața românească” (1950). Prima sa carte este placheta Aripi, apărută în 1953, urmată de numeroase volume de versuri (din care unul destinat copiilor - Răscrucea vârstelor, 1966), precum și de o culegere
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
o femeie dezaxată încearcă seducerea unui eminent compozitor, subiectul fiind tratat romanțios, cu elemente de senzațional și cu un psihologism de duzină, combinat cu exigențe ale „demascării” disoluției morale a burgheziei, proprii rețetarului realismului socialist. SCRIERI: Aripi, București, 1953; Diminețile patriei, București, 1959; Întâlnire de seară, București, 1965; Răscrucea vârstelor, București, 1966; Dincolo de aparențe, București, 1968; Ciob de univers, București, 1969; Exodul umbrelor, București, 1969; Cântec pe toate cuvintele, București, 1972; Cer și pământ, București, 1974; Culorile sufletului, București, 1974; După
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
judiciar”, „Revista istorică”, „Revista generală de drept”, „Convorbiri critice” (unde în 1910 împarte direcția cu Mihail Dragomirescu), „Viața românească”, „Capitala”, „Masca” ș.a. Li se adaugă articole social-politice și pe teme literare, fragmente de piese tălmăcite și originale, găzduite de publicațiile „Patria” (la care e prim-redactor), „La Patrie”, „La Roumanie”, „La Revue roumaine”, „L’Indépendance roumaine”, „Opinia” (unde e director în 1912) ș.a. După război este prim-redactor la „Social-țărănismul”, director la „Curierul” din Chișinău și colaborează la „Dreptatea” (Chișinău), „Rampa
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Convorbiri critice” (unde în 1910 împarte direcția cu Mihail Dragomirescu), „Viața românească”, „Capitala”, „Masca” ș.a. Li se adaugă articole social-politice și pe teme literare, fragmente de piese tălmăcite și originale, găzduite de publicațiile „Patria” (la care e prim-redactor), „La Patrie”, „La Roumanie”, „La Revue roumaine”, „L’Indépendance roumaine”, „Opinia” (unde e director în 1912) ș.a. După război este prim-redactor la „Social-țărănismul”, director la „Curierul” din Chișinău și colaborează la „Dreptatea” (Chișinău), „Rampa”, „Politica”, „Cele trei Crișuri”, „Revista scriitoarelor și
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
vechilor pravile, al cronicilor și al baladelor populare, i-a determinat opțiunea pentru drama istorică în versuri. Prima încercare, Bimbașa Sava, acuză însă un dialog greoi, împiedicat în arhaisme, dar și o incongruență în caracterul personajului principal, un viteaz fără patrie care promite să lupte alături de Tudor Vladimirescu pentru a câștiga inima iubitei, dar renunță din gelozie și caută să o cucerească prin sperjur. În cele din urmă, fără speranță, se duce la moarte pentru a nu-și păta numele. Nici
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
articolul-program, Am fâlfâit un steag, se arată că noua publicație are menirea de a da un „imbold spre lume și viața literară, de a sădi în sufletul fiecărui ins credința întru Hristos și de a răscoli în suflet dragostea către patrie, către cruce, neam și rege”. Prin tematica materialelor și valoarea colaboratorilor, P. se înscrie între publicațiile asumat provinciale, pentru al căror rol pledează, încă în numărul inaugural, Nicolae Graur (Importanța revistelor provinciale). De semnalat articolul lui George Negru despre câteva
PLAIURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288841_a_290170]
-
s-ar părea că se parcurg pagini cu versuri inedite de I. Heliade-Rădulescu, V. Cârlova, Cezar Bolliac, D. Bolintineanu, V. Alecsandri și mai ales Grigore Alexandrescu: „Să ne gândim la mica, lovita noastră țară,/ să ne gândim la lume, la patrie din nou,/ să-i fie dreaptă calea, aicea și afară,/ să ne gândim la țară, acum de Anul Nou”. Cadența stihurilor din piese ca Mere și rouă, Veac de tăcere o amintește pe cea din macedonskienele Stepa și Prietenie apusă
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
și politică, București, 1972, 95-105; Vlad, Convergențe, 292-297; Stănescu, Poeți și critici, 7-17; Constantin, Prozatori-critici, 109-114; Raicu, Structuri, 339-342; Andriescu, Disocieri, 73-77; Pop, Poezia, 223-244; Poantă, Modalități, 179-187; Tomuș, Istorie, 227-230; Cristea, Un an, 154-159; Iorgulescu, Rondul, 64-74; Martin, Pro Patria, 132-135; Dimisianu, Valori, 87-89; Felea, Secțiuni, 64-68, 101-107; Cândroveanu, Alfabet, 162-173; Zalis, Tensiuni, 172-184; Negoițescu, Engrame, 104-107; Barbu, O ist., 120-135; Ardeleanu, Opinii, 214-218; Piru, Poezia, II, 382-394; Ungheanu, Arhipelag, 107-116; Cristea, Domeniul, 118-123; Raicu, Critica, 306-312; Alexiu, Ideografii, 29-33
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
București), unde continuă să publice și în anii următori, dar treptat își extinde colaborarea și la alte periodice, în principal la „Gazeta Transilvaniei” (între 1900 și 1944, cu unele pauze), „Luceafărul”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Cosinzeana”, „Românul” (Arad), „Patria” (Cluj), „Transilvania”, „Gândirea”, „Gândul nostru”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Țara Bârsei”, „Prometeu”, „Acțiunea” (Galați). În alte câteva zeci de publicații semnătura îi apare sporadic, în afară de versuri, și sub traduceri, proză, articole. O situație specială o are prezența scrisului său
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
-i transpunere, sub titlul Aruncă pâinea ta pe ape (1994), virtuțile prozei de amplitudine. Pornind de la datele experienței sale, imprimă narațiunii tenta unei dezbateri cu deschidere parabolică asupra soartei omului la sfârșit de mileniu și a omului dezrădăcinat, rupt de patrie, în mod special. Frământările insului însingurat, trăind printre străini ca în mijlocul pustiei, încercările zadarnice de a se adapta și de a intra în comuniune cu noua colectivitate, ca și persistența, de dincolo de fire, a tiparelor etnice de judecare a lumii
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
apartamente, București, str. Bateriilor 18 4248. Leibovici Vincu, 9 apartamente, București, str. Cal. Victoriei 128a, str. Beldiman 1, Aleea Spătari 5, str. Dionisie Lupu 12-14 4249. Leonida Zoe, 69 apartamente, București, str. Câmpul Moșilor 1-3, str. Ziduri Moși 7, str. Patriei 6, sos. Colentina 2, Sos. Mihai Bravu 1 4250. Leonida Dumitru și Buzi, 7 apartamente, București, str. Badea Cartan 4 4251. Lungu Ion și Elenă, 4 apartamente, București, str. Duzilor 22 4252. Lupașcu Nicolae, 6 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
N. Marin, 3 apartamente, București, str. Matei Voevod 141 4897. Maricezu Andrei, 16 apartamente, București, str. Vlad Dracu 6 4898. Marinescu Antoaneta Rodica, 3 apartamente, Ploiestsi str. Anastasia Panu 3 4899. Mateescu Alex., 12 apartamente, București calea Dudești 185, Apărătorii Patriei str. Gangelor 8 4900. Mateescu Paul, 4 apartamente, București str. Vasiescu Iosif 71 4901. Moisescu Maria, 4 apartamente, București str. Bradului 42 a 4902. Modreanu Sofia, 20 apartamente, București, str. Samuel Vulcan 53-55; Edgar Quinet 3; Bdul Tolbukin 45 4903
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Acasă, fugarule!”, RL, 1970, 27; Viola Vancea, Literatura parazitară, RL, 1970, 33; George Pruteanu, „Egreta violetă”, CL, 1972, 15; Cornel Ungureanu, Romanul polițist, ATN, 1973, 5; Popa, Dicț. lit. (1977), 394; Emil Manu, „Eroul necunoscut”, „Pentru Patrie”, 1978, 4; Constantin Ciopraga, „Norocul era șchiop”, CRC, 1983, 15; Nicolae Turtureanu, Schimbarea la față, CRC, 1983, 15. M.I.
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
CL, 1974, 4; Romul Munteanu, Rodica Ojog-Brașoveanu, „Flacăra pentru minte, inimă și literatură”, 1974, 10; Virgil Nistor, Marele vis al independenței, ST, 1976, 11; Valentin Tașcu, Arheologia spiritului sau Proza istorică, ST, 1977, 1; Emil Manu, „Anchetă în infern”, „Pentru Patrie”, 1977, 12; Irina Petraș, Secțiuni în proza feminină contemporană, T, 1984, 7; Aurel Martin, „Violeta din safe”, „Viața militară”, 1987, 3; Popa, Ist. lit., II, 1018; Mădălina Ojog-Pascu, A fost Agatha Christie a României. Rodica Ojog-Brașoveanu, București, 2003. A.MI
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
Sanitar și la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița. Membru în colectivul de redacție al revistelor „Didactica nova” și „Minerva” din același oraș, în 2002 devine, tot aici, director al publicației „Mișcarea literară”. Primele versuri îi sunt publicate în „Apărarea Patriei” (1968), în timpul stagiului militar. Debutul propriu-zis, după cum consideră autorul însuși, este cel din „Echinox” (1971), revistă la care a scris intens în vremea studenției. După câteva participări la volume colective, este prezent editorial cu romanul La marginea visului (1980), care
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
acordat literaturii. În paginile O. se află o mare parte a încercărilor lui de tinerețe, încercări ce nu se disting prea mult de poezia epocii. Macedonski reia motivele lirice ale vremii cu o juvenilă și deplină încredere în sine (La patria, Un tânăr poet murind, Reîntoarcerea, Chemarea la arme a lui Tudor Vladimirescu, Fericirea vieții câmpenești, Meditațiune, La condeiul meu, Melancolia, Desperarea, Fatalitatea, Secolul). Totuși, accente mai personale, interesând evoluția sa ulterioară, se conturează chiar în aceste începuturi. Unele motive vor
OLTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288531_a_289860]
-
mai multe orașe: Gand, Bruges, Mons, Louvain, pentru a se fixa pentru următorii zece ani la Bruxelles. Este perioada de maximă europenizare a umanistului O. Prin poziția de politician și diplomat la Curtea regentei, propovăduiește concordia între state, neuitând interesele patriei adoptive. Stabilește relații cu personalități princiare (Ferdinand I de Habsburg, împăratul Carol Quintul, frații regentei), ecleziastice (papa Clement al VII-lea, cardinali, episcopi), cu scriitori și filosofi umaniști (o prietenie epistolară privilegiată îl leagă de Erasm din Rotterdam), regăsindu-se
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
etnogeneză dintr-un proiect mai vast, nerealizat. Hungaria este o bogată monografie istorică, geografică, economică și etnografică, cuprinsă în nouăsprezece capitole, dintre care opt sunt dedicate Țărilor Române. Autorul dă importante amănunte biografice legate de neamul său din Țara Românească, „patria mea paternă”, dar și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre relațiile lor cu vecinii unguri, poloni, turci, detalii despre obiceiurile, portul și limba lor de origine latină. În cele două capitole despre Transilvania vorbește
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
copilăriei, timp de inalterabila prezenta când sintagmele, azi terne, erau generos semnificante. Decurge de aici apariția recurenta a unor imagini precum „primul țărm”, „palisade pururi verzi / de sarmizegetusa”, „umbre de părinți / stratificate că o frunză”, din care crește treptat „rostirea patriei” ce configurează, în ciclurile volumului, diferite ipostaze, nu întotdeauna convenționale, ale ideii de patriotism. Hispanist apreciat, N. a publicat câteva cărți ce cuprind mai cu seamă note de călătorie, vădind bună cunoaștere a culturii din America Latină, fără ca substanță lor să
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
cinci detențiuni. Fire turbulentă, cu agresivități necontrolate, el irită autoritățile și delictul de presă e numai una dintre pricinile pentru care va avea necazuri. E un veșnic opozant, așa cum singur mărturisește, cu semeție de „martir”. Îl inspiră, neîndoielnic, „iubirea de patrie și de adevăr”, dar îl întărâtă, poate, și gândul neîmplinirii unei vocații politice care în zilele Unirii păruse că se manifestă sub promițătoare auspicii. Satira va fi deci pentru el o revanșă, trădând și nevoia de popularitate. Altfel, funcțiile pe
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
în contextul unei lumi care structural ar renunța la dezvoltarea diferențelor de interese prin mijloacele forței militare, face armata inutilă, indiferent de eventualele sale funcții laterale pozitive. Profilul pregătirii militare este, în ultimă instanță, determinat de cerința pregătirii pentru apărarea patriei, și nu de cerințele întregii societăți, ale educării sau chiar pregătirii pentru o profesie, deși acestea sunt deosebit de importante. Un element poate fi orientat spresatisfacerea mai multor cerințe funcționale finale. Învățământul trebuie să instruiască tinerii, să-i formeze intelectual, moral
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]