9,085 matches
-
ani grei de muncă în construcții, în Spania, reușește să-și aducă soția și, peste încă un an, copiii. După reîntregirea familiei, intervievat în Barcelona, același bărbat are o motivație mult mai nuanțată și complexă, invocând lipsa de etică a patronilor români, mediul antreprenorial neprietenos, corupția, sistemul precar de asistență medicală etc. Este ceea ce Glover (Glovers et al., 2003; 15) descriu ca fiind „orice altceva care afectează dezirabilitatea condițiilor de viață sau de muncă în țara de destinație comparativ cu țara
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nimic” (emigrant, 28 ani). În cele mai multe cazuri, decizia de a emigra definitiv este luată după o perioadă mai îndelungată de ședere în străinătate: „Întâi a venit soțul pentru că nu ne mai descurcam cu banii deși muncea în România la un patron. Până acum 4 luni nu am vrut să rămânen. Până acum ne-am gândit doar cum să trimitem mai mulți bani pentru copii. Acum au venit copiii aici. Am zis să stăm câțiva ani și apoi plecăm. Dar nu cred
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Comunidades autónomas y las organizaciones sindicales y empresariales”9 face presiuni la nivel guvernamental pentru creșterea și legalizarea emigranților. Există o mare cerere de forță de muncă în special domeniul construcțiilor și agriculturii (unde lucrează marea majoritate a emigranților români): „Patronii au nevoie de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță de muncă calificată. Dar guvernul nu este de acord cu numărul mare al emigranților” (emigrant român, 33 ani). „Patronatul este foarte mulțumit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru creșterea și legalizarea emigranților. Există o mare cerere de forță de muncă în special domeniul construcțiilor și agriculturii (unde lucrează marea majoritate a emigranților români): „Patronii au nevoie de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță de muncă calificată. Dar guvernul nu este de acord cu numărul mare al emigranților” (emigrant român, 33 ani). „Patronatul este foarte mulțumit de venirea emigranților. Suntem o mână de lucru ușor de stăpânit și manipulat. Ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru că muncim.” (emigrant român, 34 ani). Cele mai des întâlnite strategii de integrare pe piața muncii a emigranților români în Spania sunt: emigranții români care muncesc legal și au statut legal își recomandă prietenii și rudele, garantează pentru ei în fața patronului spaniol: „Am reușit să lucrez prin fratele meu” (emigrant român, 33 ani); „O familie din România la care am stat în casă l-a ajutat pe soțul meu să lucreze și el.” (femeie, 25 ani); „Acum lucrez ca șofer pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
faptului că piața informală de muncă în care lucrează migranții români este puțin instituționalizată la nivel de formalizare a cererii și ofertei, o parte dintre migranți intermediază informația privind nevoia de muncitori și oportunitățile de muncă. Spre exemplu, când un patron italian are nevoie de muncitori suplimentari, întreabă muncitorii români în care are încredere („sunt serioși”) dacă știu alți muncitori. Aceștia, cel mai adesea, își sună cunoscuții dacă știu pe cineva care are nevoie de muncă și/sau se duc în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
strategia cea mai bună pentru mulți migranți fără muncă este să aibă cât mai mulți cunoscuți pe care să îi sune regulat să vadă dacă „știu ceva de muncit”. Pentru migranții care intermediază informația direct (adică au legătură directă cu patronul) intermedierea poate înseamna uneori câștig financiar (prin oprirea unei sume de bani din intermediere) sau construirea unui credit social (în sensul în care noul muncitor „îi este dator cândva cu un serviciu”) și a unei relații sociale noi. În cazul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și un loc de reconstruire sau de menținere a relațiilor de solidaritate și de construire a unei vieți mai bune decât în România. După găsirea unei oportunități constante de muncă, migranții pot spera pentru regularizare (legalizare) dacă sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze în societatea italiană. O parte dintre migranții români se gândesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din zona Milano. Numărul mare de bărbați care muncesc în construcții se datorează faptului că piața de construcții din Italia este în expansiune și există un deficit de forță de muncă; italienii muncesc mai rar pe șantiere și de aceea patronii italieni caută muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu moldoveni, ucraineni sau marocani), ci în special cu români
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care să te ardă. Dacă ai cincizeci de euro, să te facă să îi cheltui și pe ăia, că îți promite că te duce să dormi sau că îți caută de lucru. Sau] sunt băieți care [te trimit] la un patron, [și] dacă patronul te ia [trebuie să îi dai lui] atâta. Totdeauna [în Centrale] există cineva care vrea ori să te frigă ori să te ajute.” Centrale este și un loc al socialității, al construirii de noi prietenii sau al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ardă. Dacă ai cincizeci de euro, să te facă să îi cheltui și pe ăia, că îți promite că te duce să dormi sau că îți caută de lucru. Sau] sunt băieți care [te trimit] la un patron, [și] dacă patronul te ia [trebuie să îi dai lui] atâta. Totdeauna [în Centrale] există cineva care vrea ori să te frigă ori să te ajute.” Centrale este și un loc al socialității, al construirii de noi prietenii sau al unor relații de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consecință, explicarea frustrării sociale ca determinant al votului extrem este aici confirmată. Adrian Năstase are mai mult succes printre casnice (37%), pensionari (49%, față de 34% pentru Băsescu) și agricultori (55%, față de 18%), în timp ce T. Băsescu este ales în special de patroni (48%, față de 34%), studenți (51%, față de 20%) și șomeri (41%, față de 27%). Vadim Tudor obține cea mai mare parte a voturilor de la șomeri (18%) și câteva voturi de la patroni (5,4%). Băsescu este mai ales candidatul tinerilor sub 35 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
55%, față de 18%), în timp ce T. Băsescu este ales în special de patroni (48%, față de 34%), studenți (51%, față de 20%) și șomeri (41%, față de 27%). Vadim Tudor obține cea mai mare parte a voturilor de la șomeri (18%) și câteva voturi de la patroni (5,4%). Băsescu este mai ales candidatul tinerilor sub 35 de ani (mai mult de 40%, față de 29% pentru Năstase), în timp ce pentru segmentul de vârstă medie, cei doi sunt la egalitate, iar proporția este inversată după 55 de ani: Năstase
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Sursa: Gilbert (1988, p. 23). În România se constată numeroase manifestări În rândul firmelor și angajaților, cum ar fi: un nivel ridicat al anxietății populației; tensiune nervoasă sporită În cadrul muncii; schimbarea creează emoții; salariații au tendința să rămână la același patron; populația preferă să lucreze În Întreprinderi mari; există un ecart mare Între generații; managerii trebuie selecționați mai ales după vechime; structurile ierarhice trebuie să fie clare și respectate; se preferă instrucțiuni clare și precise; trebuie evitate conflictele; concurența Între salariați
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nivelul celor care sunt În contact direct cu clienții”. Garsted a Început prin organizarea unor reuniuni regionale cu cei 150 de concesionari francezi În jurul unor mese dispuse În formă de U, unde avea mai degrabă rolul de coordonator decât de patron. El spunea simplu: „Vreau să-mi spuneți ideile voastre despre ceea ce credeți că trebuie făcut și despre ceea ce poate face Volvo pentru a vinde mai multe mașini. Spuneți-ne unde greșim, ce așteptați de la noi și voi avea grijă să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
antreprenorul se îndreaptă spre asumarea riscului, are un talent pentru combinarea capitalului, muncii și pentru o viziune antrenantă a oportunităților și așteptărilor în ceea ce privește profiturile (Schumpter, 1991). În opoziție, specialiștii, oamenii de știință și inginerii sunt adesea angajați mai puțin ca patroni și sunt mult mai puțin deschiși la risc decât antreprenorii angajați pe cont propriu. Piețele muncii internaționale pentru talente pot fi grupate în două „circuite” sau sectoare, astfel oferta de resurse umane calificate în economia globală devenind sectorul privat internațional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și strălucitul scriitor de literatură științifică Allan G. Johnson ne aduce aminte că Marx este „o figură-cheie” în evoluția gândirii sociologice, care a influențat direct și indirect analiza contrasistem, arătând că esența capitalismului ca sistem economic este relația dintre muncitori, patroni și mijloacele de producție din care apare plusvaloarea, însușită de capitaliști ca profit (Capitalul, vol. I, 1867/1966). Prietenul, colaboratorul și susținătorul său financiar - industriașul și socialistul britanic Friedrich Engels, născut în Germania - a avut contribuții esențiale la analiza capitalismului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
I. L. Caragiale. În 1966, pe parcursul a două luni, predă la Viena un curs de artă scenică, la Seminarul „Max Reinhardt”. A mai fost, în ultima parte a vieții, director al Teatrului Dramatic din Brașov, care acum îi poartă numele. „Meșterul”, „Patronul”, „Stăpânul”, „Decanul”, cum i se spunea în lumea teatrului, a fost un animator de cursă lungă. A descoperit și a lansat interpreți (Gr. Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Radu Beligan ș.a.), a încurajat și a promovat dramaturgi (Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
306-308, passim; Amza Săceanu, Fața nevăzută a teatrului, București, 1974, 97-102; Mircea Grigorescu, Cheia succeselor lui Sică Alexandrescu, TTR, 1974, 9; Massof, Teatr. rom., VII, 247-249, 284-286, VII, passim; Ioan Massoff, Între viață și teatru, București, 1985, 355-365; Florin Faifer, Patronul, CL, 1999, 1. F.F.
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
pomenite în Biblie. Dovezile pe care le aduce însă sunt foarte puternice și dificil de ignorat. Epoca incredulității a început. Cu toate acestea, lucrarea este aprig contestată de colegii săi medici atitudine care nu exclude și un anumit interes din partea patronilor acestora, posesori ai unor artefacte avantajos evaluate, realizate din corn de... inorog. Odată deschisă, dezbaterea nu mai poate fi oprită. Sfârșitul mitului unicornului a început. Antoine Schnapper 65 descrie apariția acestei incredulități, care echivalează cu izgonirea unicornului din istorie în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai ales romanul Bug Jack Barron ⁄ Capsați-l pe Jack Barron (Norman Spinrad, 1969)74, din care anumite pasaje sunt încărcate cu termeni sadici, dar care nu are nimic pornografic. Numai dacă nu cumva considerăm că înfățișarea ticăloșiilor săvârșite de patronii media înseamnă pornografie. Revista își încheie existența cu numărul 200, care conține un articol de Michael Moorcock în chip de epitaf: "New Worlds a fost prima revistă care a înțeles că, pornind de la materia brută a SF-ului, s-ar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pedepsirea și înfricoșarea populației, și nu pe încurajare. Acest aspect resimțit cotidian avea la bază ura sa față de populație sau, în cel mai bun caz, ignorarea ei în deciziile ce se luau. Ceaușescu se dorea în rolul de părinte sau patron al tuturor românilor, dar era un părinte ostil, cu toate consecințele cunoscute asupra populației. Desființarea individului, a libertății individului și reducerea lui la obiect fără opțiune, fără responsabilitate, fără inițiativă, a condus la o infantilizare (Kogan, 2001) a societății românești
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vedea valurile și necazurile vieției, intrigile societății și deșertăciunea omului. Însoțind pe exilatul boier la moșia Bucovului, mâhnirea și meditațiile sale își aflară locul lor cel favorabil în mijlocul unei naturi încungiurate de munți, de văi, de dealuri [...]. După aceasta moartea patronului său îi dete prilej a face o odă etc.68. În versiunile târzii ale acestei biografii, reluate în mai toate colecțiile de vieți de scriitori până spre sfârșitul secolului, acestor oportunități li se va spune simplu, prin modernizare, "ocaziuni": Ocaziunea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
târzii ale acestei biografii, reluate în mai toate colecțiile de vieți de scriitori până spre sfârșitul secolului, acestor oportunități li se va spune simplu, prin modernizare, "ocaziuni": Ocaziunea cea mai firească pentru poesie e vârsta juneței (amorul) [...]. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei școalei de la St. Sava compuse el oda etc.69. Din punct de vedere sociologic, ceea ce subliniază aceste figuri e absența unei profesii poetice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ajuns a medita și a vedea valurile și necazurile vieței. Însoțind pe arestatul boier la moșia lui Bucovul, talentul său avu locul cel mai favorabil de a se dezvolta în mijlocul naturei. Acolo scrise el mai multe elegii. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei scoalei de la St. Sava compuse el oda etc.73. Ocazia e o figură a lipsei de control a subiectului asupra formelor acțiunii sale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]