6,814 matches
-
un lider atât in bazin cat si in afara lui - capacitatea de a se integra in dinamismul echipei Cerințele unei bune pregătiri pentru a avea rezultate de nivel național și internațional A) Factori fizici - Înălțime - Greutate - Forța- teste periodice - Viteza-teste periodice - Capacitate de lucru aerob-teste periodice Capacitate de lucru anaerob-teste periodice - Mobilitate - Rezistenta B) Cunoștințe tehnice - Experiența internaționala - Tactici ofensiveTactici defensive - Tactici de contraatac C) Caracteristici personale - Axat pe nevoia de a marca - Încrezător - Calități de lider - Motivat - Decis - Muncitor - Jucător
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
producții literare. În primul număr se afirmă orientarea publicației, care aspiră să devină „o punte de legătură între Franța și România, un tablou viu al celor ce se petrec în Țările Române”. Se vorbește, de asemenea, despre caracterul eclectic al periodicului, care nu va face distincție între școlile literare, combătând „polemicile violente și elogiile hiperbolice” și cultivând un aspect „demn și occidental”. În general, se evidențiază o direcție filofranceză și antigermană printr-o serie de intervenții teoretice: C. Al. Ionescu-Caion scrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
cariera universitară. Își luase doctoratul magna cum laude în 1932, cu teza Theodor Anastasie Cavallioti. Este fondator și ulterior director (1937-1948) al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice (care va trece la Institutul de Istorie al Academiei RPR) și al periodicului „Balcania”. Debutează în „Adevărul literar și artistic” (1923). Volumul Bessarabien, rumänische Rechte und Leistungen îi apare în 1941. Publică în „Țara nouă”, „Revista macedoromână” (face parte și din conducerea ei), „Pământul românesc”, „Libertatea”, „Revista istorică română”, „Revista arhivelor”, „Revue des
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
dumesnică și întocmise o carte de bucate, Rețete cercate; bunica, Elena Drăghici, a tradus în 1858 romanul Adolphe al lui Benjamin Constant. Avocat și magistrat la Roman, unchiul Emanoil Arghiropol („moșu Manole”) compunea proză (Nuvele române) și a scos două periodice, „Jurnal pentru toți” (Iași, 1868-1869) și „Romanu” (1879-1892), unde I. și-a făcut în 1884, la vârsta de treisprezece ani, debutul publicistic. Rămas orfan de tată înainte de a fi împlinit cinci ani, băiatul a urmat, în condiții de strâmtorare materială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
partidelor, impostura unor „somități” ale științei. Caracter polemic au și multe dintre articolele apărute începând din 1902 în ziarul „Epoca”, editate sub titlul Cuvinte adevărate (1903). La cumpăna veacurilor I. scrie la „România jună”, continuându-și colaborarea la multe dintre periodicele în care fusese prezent. Publică de asemenea în „Literatură și artă română”, „Noua revistă română” ș.a. În 1903-1906 semnează articole și note în fiecare număr al revistei „Sămănătorul”, pe care o conduce de fapt, asumându-și însă declarat calitatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
1910-1916 și intermitent în perioada interbelică), „Drum drept” (1913-1914, în 1915 contopită cu „Ramuri”), „Cuget clar” (1928-1936) și „Cuget clar (Noul «Sămănător»)” (1936-1940). Creându-și organe de presă proprii, I. nu a contenit să-și împrăștie slova și în alte periodice. A colaborat la „Universul”, „Junimea literară”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Patria”, „Excelsior”, la reviste literare precum „Lamura”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” (pe care l-a și dirijat câteva luni în 1925). Semnătura lui apărea (mai ales între cele două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
în diverse publicații străine, de la ziare și reviste franceze sau în limba franceză („Le Figaro”, „Le Temps”, „La Revue bleue”, „La France nouvelle”, „La Muse française”, „Journal de Genève”, „Revue de Genève”, „L’Europe Orientale”, „Le Monde slave” ș.a.), la periodice germane, italiene, poloneze, suedeze, sârbești, grecești ș.a. A crescut, mai ales după instalarea la Vălenii de Munte, în 1908, a Tipografiei Datina Românească, ritmul aparițiilor de cărți. Bibliografia lui I. totalizează aproximativ 1400 de titluri, iar numărul studiilor și articolelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
în drept la Iași. Cu teza Metoda istorică și estetică în cercetarea operelor literare, susținută la Universitatea din București, a obținut doctoratul în litere și filosofie. A practicat meseria de profesor și pe aceea de avocat. A colaborat la numeroase periodice, între care „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Rampa”, „Universul”, „Revista idealistă”, „Adevărul literar”, „Flacăra”, „Dimineața”, „Facla”, „Viața literară și artistică”. A mai semnat și O.M. sau Omin. M. este recunoscut ca unul dintre „maeștrii” falsului documentar introdus în câmpul cercetării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
se cere vreun program și semnat de Alex. Al. Ionescu-Lungu, enunță aspirația ca aici „să se întâlnească, să se înfrățească prin scris gândurile celor de la Nistru cu cei de la Tisa, cei din Hotin cu cei de la Mare și din Pind”, periodicul propunându-și „să arate tuturora forța intelectuală și gradul de cultură către care tinde tineretul” și să împlinească un rost educativ. Primele numere sunt tematice: Literatura religioasă, Pindul, Despre literatură. Publică versuri Leonida Secrețeanu, Demostene G. Nolla, George Meniuc, Pavel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289527_a_290856]
-
arăta directorul, schițând Drumul „Orizonturilor” (36/1950) și insistând asupra faptului că această inițiativă publicistică va continua „oricât de aspre, dure și nemiloase vor fi momentele create în viața exilului”. La rândul lui, în același număr George Uscătescu preciza că periodicul „a abordat cele mai diverse probleme ale comunității românești și ale noilor sale posibilități de încadrare în peisajul cultural european”. Colaborările reflectă o varietate reprezentativă în abordarea fenomenului cultural românesc, de la Pamfil Șeicaru (Scrisoare deschisă adresată Cercului „Orizonturi”), N. Novacovschi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
, periodic de literatură și artă apărut la București, săptămânal, între 27 octombrie 1902 și 15 mai 1904, în două serii (prima până la numărul 15). Directorul publicației este Juarez Movilă. Conform articolului-program, Artele la noi, semnat de director, revista a ieșit din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287183_a_288512]
-
al XIX-lea matricea limbajului politic românesc modern, fără a nega însă existența unor forme incipiente de manifestare ale acestuia în creațiile cronicarilor (cronicile și documentele cancelariilor domnești oferă argumente relevante în acest sens). Chiar și atunci când scopul declarat al periodicelor este cultivarea literaturii și promovarea valorilor culturale, componenta politică, abil mascată de paginile de literatură, rămâne o dimensiune importantă a activității editoriale. Cu un pronunțat caracter eclectic, primele publicații românești înglobează, alături de comunicate oficiale, traduceri din presa străină, fragmente literare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
zilei: un editorial (scris de I.L. Caragiale și, mai rar, la prima serie, de Anton Bacalbașa), o cronică a Camerei Deputaților, o alta dramatică, articole de știință și de literatură, „mofturi”, „culmi” și, în sfârșit, o coloană de publicitate. Farmecul periodicului este dat mai ales de schițele și parodiile lui Caragiale, de bătăioasele articole scrise de Bacalbașa, de cronicile rimate și anecdotele lui G. Ranetti. În paginile acestei reviste s-au tipărit unele dintre cele mai cunoscute schițe și articole ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
pe care le întâmpina redactorul, provocate de atitudinea manifestată în problema națională. Publicația își propune să reflecte viața socială și culturală a românilor din întreaga Transilvanie și acordă o atenție deosebită poeziei populare. Apar, totodată, note și știri în legătură cu principalele periodice românești din Imperiul Habsburgic și din România, precum și informații culturale, literare, politice despre românii de pretutindeni. M. a fost unul dintre puținele periodice românești în care atacurile îndreptate de Al. Grama împotriva lui Mihai Eminescu au avut o primire favorabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
din întreaga Transilvanie și acordă o atenție deosebită poeziei populare. Apar, totodată, note și știri în legătură cu principalele periodice românești din Imperiul Habsburgic și din România, precum și informații culturale, literare, politice despre românii de pretutindeni. M. a fost unul dintre puținele periodice românești în care atacurile îndreptate de Al. Grama împotriva lui Mihai Eminescu au avut o primire favorabilă. Aici a apărut și un articol intitulat Un poet din școalele Blajului, în care Eminescu este comparat cu obscurul V.B. Muntenescu, preferințele criticului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
său de geniu, Michelangelo a considerat că este foarte important să continue să Învețe și să se dezvolte. 2. Internetul este nemaipomenit, dar faceți-vă timp să redescoperiți biblioteca. Cele mai multe biblioteci Împrumută destul de multe CD-uri, DVD-uri, cărți sau periodice, așa că eu Îmi fac Întotdeauna un stoc Înainte de o călătorie. Întrebați-l pe bibliotecar ce anume este disponibil și când se va ține următorul seminar În legătură cu utilizarea materialului de la bibliotecă. Apoi, participați la seminarul cu pricina. 3. Creați-vă un
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fi editate mai târziu în volum. Colaborează cu basme și nuvele la „Familia”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” (Arad), „Telegraful român”. Bolnav de cancer, se stinge în străinătate, de unde este adus și înmormântat la Șiria. Cele câteva scrieri publicate de M. în periodice nu atestă o vocație deosebită. Cu subiecte luate în majoritate din viața satului, unele nuvele eșuează în melodramatic (Rada, La umbra teilor), iar altele, în care încearcă unele portretizări (Mitru Dascălul, Ioan Covrig, Gura satului), nu lasă o impresie mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
energic în două dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906). Impresiile de călătorie, înmănuncheate postum sub titlul Din țări străine (1911), relevă un suflet sensibil atât la frumusețile naturii, cât și la realizările civilizației. Călătorul se oprește mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
1969, L. s-a dedicat muncii didactice și în general școlii, pe care a slujit-o cu devotament. A debutat cu articole de istorie literară în revista „Vremea școlii” din Iași (1941), continuând să publice contribuții de aceeași natură în periodicele academice „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii și cercetări științifice”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a., ca și în „Argeș”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Lucrarea Contribuții la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
psihologie-pedagogie, iar din 1980 profesor consultant la Universitatea din București. Beneficiază de o specializare la Paris, la Centrul Internațional de Studiere a Copilului, și obține doctoratul în psihologie la Institutul de Psihologie al Academiei Române (1963). A publicat numeroase studii în periodice românești și străine, precum și lucrări de specialitate (Curs de psihologia copilului, 1963, Introducere în psihodiagnostic, 1970, Psihologia artelor, 1999, iar în colaborare cu Emil Verza: Psihologia vârstelor, 1981, Adolescența - personalitate și limbaj, 1989 ș.a.). Se află între specialiștii care fondează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
profil „enciclopedic”, de „magazin”, în paginile A. l. și a., cea mai citită revistă săptămânală din perioada interbelică, au publicat constant nume de primă mărime ale literaturii române, ca Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Paul Zarifopol, G. Călinescu, care au oferit periodicului pagini de mare valoare. Înalta ținută artistică a fost dublată de una filosofică și politică, echipa de eseiști și publiciști, printre care sunt de amintit Mihai Ralea, Al. A. Philippide, D. I. Suchianu, Petre Pandrea, Tudor Teodorescu-Braniște, apărând pozițiile unui raționalism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
în românește) Istoria literaturii române de Mircea Popescu. O contribuție importantă a lui Ș. o constituie participarea, în cadrul sectorului de literatură comparată al Institutului „G. Călinescu” la elaborarea a două lucrări fundamentale: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918) (I-III, 1980-1985; Premiul Academiei, 1982), sub coordonarea lui Ioan Lupu și a Corneliei Ștefănescu, și Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (I-V, 1997-2003), a cărei coordonare și-a asumat-o începând din 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
la elaborarea a două lucrări fundamentale: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918) (I-III, 1980-1985; Premiul Academiei, 1982), sub coordonarea lui Ioan Lupu și a Corneliei Ștefănescu, și Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (I-V, 1997-2003), a cărei coordonare și-a asumat-o începând din 1995 împreună cu Ana-Maria Brezuleanu. Radiografie a receptării literaturii universale în spațiul românesc din perspective variate, aceste bibliografii analitice dau măsura reală a evoluției gustului literar în perioada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
a evoluției gustului literar în perioada modernă, a formării unei mentalități europene și a unei școli exegetice proprii, reprezentând totodată un punct de plecare eficient în cercetările ulterioare. SCRIERI: Boccaccio, București, 1969; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918) (în colaborare), I-III, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1980-1985; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (în colaborare), I-V, pref. Dan Grigorescu, București, 1997-2003. Traduceri: Libero Bigiaretti, Reversul medaliei, București, 1969; Guido Piovene, Stele reci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
totodată un punct de plecare eficient în cercetările ulterioare. SCRIERI: Boccaccio, București, 1969; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918) (în colaborare), I-III, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1980-1985; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (în colaborare), I-V, pref. Dan Grigorescu, București, 1997-2003. Traduceri: Libero Bigiaretti, Reversul medaliei, București, 1969; Guido Piovene, Stele reci, cuvânt înainte Mircea Ivănescu, București, 1972; Sebastiano Vassalli, Năluca, postfața trad., București, 1996; Fernando Camon, Super Baby, pref. trad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]