6,691 matches
-
cu moartea și viața/ nici Walt Whitman n-a plâns mai mult/ Iertați-mă". Ceea ce încarcă substanța lirică este aglomerarea de fapte, întâmplări, imagini, fără legătură, într-un amalgam straniu. Iubita se ivește zugrăvită pe steag, spre râul soarelui, numele pescarilor zugrăvit cu pietre în brațe, apoi vin nevestele cu "lacrimile astfel pietrificate". Scrisorile esențiale" sunt poeme withmaniene convertite într-o expresie de ritual, într-o exaltare senzorială fascinantă mărturisind o teribilă trăire existențială: "Te-am iubit ca un țesător pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o trăire existențială teribilă, printr-o prelungire a organelor de relație, ele devenind independente de restul trupului, care le încorsetează capacitatea de a lua în stăpânire realul. Totul însă se subordonează setei de a atinge absolutul. "Marele gând", "Duhovnicul", sau "Pescarul" reprezintă aceste limite spre care tinde omul de la naștere și până la moarte, motive care apar obsesiv, așa cum vom vedea de-a lungul operei. Trăirea teribilă a existenței și latura ei biografică Cu volumul "Mieii primi" asistăm la o revitalizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să mă condamne". Omul este fiul lui Dumnezeu, dar lui Dumnezeu fiul omului îi este indiferent. Poemul se încheie cu elogiul credinței în om: "Acel ce crede-n mine nu crede-n Tine, Doamne!" Ipostazele divinității sunt: Marele Gând, Duhovnicul, Pescarul, lăcașul divinității este biserica de frig: "Biserica aceea pe care-a nins și stâlpii/ de cărămidă roșie și focul de lumânări nesigur/ Și noi, adică nimeni, și ei, adică nimeni,/ și dumnezeu, adică însuși frigul." În acest dialog cu divinul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
asta așteaptă de la mine: să-l uimesc în bucătărie. În timp ce căutam ca bezmetica prin piață, mă gândeam la toate cinele memorabile văzute prin filme, dar nu reușeam să identific nicio variantă accesibilă; într-un târziu mi-a picat fisa: era pescar înrăit, surpriza mea trebuia legată de acest hobby. Am aruncat în primul tomberon roșiile și salamul și am luat din nou piața la scanat. Ar fi fost de o banalitate ucigătoare să-i cumpăr o conservă de stavrid în sos
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Vocabular de vorbele ce se par nouă sau străine în această poemă”, loc. cit., p. 414); „întîi îi părea că zboară și de pămînt n atingea/ Ș-acum parcă-l încărcase cu plumb, așa ncet mergea”. (Anton Pann, „Sultanul și pescarul”, în Felurite, Ediție îngrijită de Mircea Muthu, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1973, p. 111); „Și-n jurul ochilor mei gravă ca la stafie,/ Afunde și teribili, lungi cearcăne de plumb-” (M. Eminescu, „Povestea magului călător în stele”, în Poezii, ediție citată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
va fi cunoscut frumoasa nuvelă germană Undine de Friederich de la Motte-Fouqué, apoi nuvela Undine a lui Fernando Fenneberg, tradusă de Lucreția Silvianu, în "Familia" din 11/23 sept. 1866, și, fără îndoială, fermecătoarea Loreley a lui Heine, care ademenește pe pescar, îl amețește dulce, pentru a-l arunca în prăpastie. Dar Ondina tînărului Eminescu n-are nici una din aceste însușiri. Ea este foarte pămînteană cînd spune: "Eu nu voiu să fiu o zee Frunte-ncinsă în cununi, Ci glas jalnic de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unor tonuri mai luminoase în descrierea celor câtorva personaje asociate, într-un fel sau altul, revelațiilor primordiale, firește mântuitoare: dansatoarea "cu pasul și încheietura dulce", al cărui șold "se-nfiora/ de cântec pe-ntinderi limpezi" la porțile cetății (Răsuflarea femeii), pescarul ce "ridică spre păsările apei păgânul năvod/ învins de speranță se întoarce și se roagă,/ mai sărac decât străbunii săi,/ mai sărac decât umbra din zare,/ bătrân și cu mâinile goale,/ proiectat în asfințitul de soare,/ lumină de purpură caldă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cu siliconul în bandulieră, Editura Axa, Botoșani, 1999; Carantina Logosului/ La cuarentena del Logos, Editura Cronica, Iași, 2000; Zbor de păsări oarbe/ Vuelo de pájaros ciegos, Editura Cronica, Iași, 2001; Triunghiuri cu pupila albastră, Editura Timpul, Iași, 2009; Balada sărmanului pescar, Editura Cronica, Iasi, 2010; Târgul de nopți, Editura Cronica, Iași, 2010; Ceremonia risipirii, Editura TipoMoldova, Iași, 2011. Volume de eseuri: Spiritul universal al culturii române, Editura Cronica, Iași, 2002; Cultura română în dialog cu universalitatea, Editura Cronica, Iași, 2005. Volume
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
culturii române, Editura Cronica, Iași, 2002; Cultura română în dialog cu universalitatea, Editura Cronica, Iași, 2005. Volume de interviuri: Francofonia o punte a sincerității, Editura Cronica, Iași, 1996; Cămașa lui Hristos și apocalipsa roșie, Editura Vasiliana, Iași, 2010; Balada sărmanului pescar (poveste din mările sudului) (în colaborare cu Traian Mocanu), Editura Cronica, Iași, 2010. Însemnări de călătorie: Mexicul tărâmul de basm al poeziei, Editura Dacia, Cluj, 2003; Trei Râuri și un ocean de poezie, Institutul European, Iași, 2007; Mexicul tărâmul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Toulon. Încă o curbă și spectacolul mult așteptat se oferi privirilor mele, la răsăritul soarelui. În prim plan, vedetele de război păreau abandonate, semn că marina națională nu era atît de matinală. Un pic mai încolo, o barcă de pescari înainta lent către ieșirea din radă. La linia orizontului, bărcile cu pînze păreau niște pete albe nemișcate". 2. pregătește oferind indicii, explicații asupra fenomenului ieșit din comun: Un bărbat se îndreptă către noi. Era probabil mecanic. Purta un maiou plin
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de jăratic în spuză, pătrundea în odaie, colorînd mobilele, pereții, ungherele cu tonuri de cerneală și purpură. Oglinda căminului, răsfrîngînd zarea, părea o pată de sînge. (p. 187) Cînd trecură podul de la Asnière și văzură rîul plin de vaporașe, de pescari și de luntrași, îi cuprinse bucuria. Soarele, un soare puternic de mai, lumina pieziș luntrile și apa fluviului liniștit, care părea nemișcat, fără curenți, fără vîltori, încremenit în căldura și lumina amurgului. În mijlocul apei, o corăbioară cu două vele albe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un țărm de mare. Un cântec trist, adus din alte țări De niște păsări albe - călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări Un cântec trist, adus de marinarii Sosiți din Boston,/ Norfolk/ Și New York, Un cântec trist, ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg și nu se mai întorc.[...] (Ion Minulescu, Celei care pleacă) 1.Prezintă, pe scurt, tema literară existentă. 2.Evidențiază, prin două mărci, tipul de lirism. 3.Interpretează două figuri de stil diferite. 4.Motivează, prin două
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
această formă de narațiune. "Eu cred că pentru a povesti trebuie în primul rînd să construiești o lume, cît mai mobilată posibil, pînă în cele mai mici detalii. Dacă aș construi un fluviu și pe malul stîng aș instala un pescar, atribuindu-i un caracter irascibil și un cazier judiciar, aș putea să încep să scriu, traducînd în cuvinte ceea ce nu se poate să nu se întîmple" (U. Eco, 1985: 27) ca în proverbul indian "așază-te pe malul unui fluviu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
alta [ ... ]. În credințele populare românești, apare când "sfânt", când "al dracului"; legendele despre rac explică mersul său înapoi fie printr-o pedeapsă divină, fie prin împotrivirea sa de a-l urma pe Necuratul Mihai." Poveștile chinezești conțin cazuri asemănătoare. Un pescar și nevasta lui au obținut doi copii după ce au găsit un rac uriaș (din carapacea racului iese un motănel galben) și un ananas (din care iese o gâscă albă). Lacrimile pescarului și ale nevestei sale, căzând pe pieptul celor doi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe Necuratul Mihai." Poveștile chinezești conțin cazuri asemănătoare. Un pescar și nevasta lui au obținut doi copii după ce au găsit un rac uriaș (din carapacea racului iese un motănel galben) și un ananas (din care iese o gâscă albă). Lacrimile pescarului și ale nevestei sale, căzând pe pieptul celor doi înghițiți de un crocodil, au dat viață inimilor acestora înălțate la norul alb. De aici au căzut pe pământ doi copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, într-o formă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu bani de aur". Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i s-a născut o fetiță; îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut într-o baltă. Un "crișeriu" (un pescar) găsește copilul și e bucuros că Dumnezeu l-a "rânduit" cu un asemenea dar. "Tu muiere, îi vide numai ce noroc om ave noi cu pruncu aiesta!" Împăratul, merge în drum spre luptă, poposește la casa crișeriului și rămâne uimit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ani, răsfoiește "Cartea Destinului", pentru a vedea ce i-a pregătit viitorul. Tatăl descoperă că fiul său se va căsători cu o slujnică nevoiașă, care tocmai se născuse. Nobilul aruncă fetița în valurile râului Ouse. Aceasta e salvată de un pescar. Abia la sfârșit, nobilul înțelege că nimeni nu se poate opune forței destinului. După credințele poporului român, ursitoarele "scriu viața omului, așa cum are să se desfășoare, în toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și află povestea negustorilor. După ce-l răscumpără din nou, boierul pune băiatul într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: " Cine va deschide această raclă va muri." Copilul supraviețuiește în raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu [Oprișan, IV] reiau schema epică a basmelor prezentate mai înainte. Interesante
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
boierul pune băiatul într-o raclă și-i dă drumul pe apă. Deasupra raclei scria: " Cine va deschide această raclă va muri." Copilul supraviețuiește în raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu [Oprișan, IV] reiau schema epică a basmelor prezentate mai înainte. Interesante sunt textele ce însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de a vesti rânduiala lucrurilor și (chiar) de a așeza evenimentele pe o anumită matcă. b. În același sens, sortitul/a poate fi dobândită datorită unei alte îndeletniciri: pescuitul. În povestea Blăstămul. Păcatele. Doamna și pescariul. Dumnezeu [Niculiță-Voronca, II], un pescar bătrân l-a rugat pe împărat să-l primească în locul lui pe fiul său. La început, a prins pești mari, apoi trei zile la rând nu prinde nici un pește; după trei săptămâni, prinde un peștișor "cât e degetul", pe care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cercu rile desenate cu creta), Iona trăiește iluzia unei existențe libere, chiar dacă este conștient de ghinionul înscris în destinul său. Contemplând însă peștii din acvariu și încercând să depășească prin joc situația nefastă, eroul descoperă analogia între destinul său de pescar ghinionist și cel al peștilor. Metafora oamenilor-pești exprimă momentul conști en tizării propriei existențe, limitată în timp și în spațiu, multiplu determinată de circum stanțe exterioare: ... Noi, peștii, înotăm printre nade... Visul nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
noi toți. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că identitatea scenică a personajului este construită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autocaracterizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari figuranți), la propria viață (memoria afectivă), la limitele existențiale, la ideea de libertate etc. Cel mai important mijloc de caracterizare rămâne însă discursul scenic, fiindcă eroul sorescian ființează mai ales prin limbaj. Ironia, umorul negru, paradoxul, absurdul, parabola, simbolul alternează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu creta), Iona trăiește iluzia unei existențe libere, chiar dacă este conștient de ghinionul înscris în destinul său. Contemplând însă peștii din acvariu și încercând să depășească prin joc situația nefastă (pescuiește în acvariu), eroul descoperă analogia între destinul său de pescar ghi nionist și cel al peștilor. Metafora oamenilor-pești exprimă momentul conștientizării propriei existențe, limitată în timp și în spațiu, multiplu determinată de circumstanțe ex terioare: Noi, peștii, înotăm printre nade... Visul nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Identitatea scenică a personajului este conferită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autoca rac terizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari figuranți), la propria viață (memoria afectivă), la limitele existențiale, la ideea de libertate etc. Cel mai important mijloc de caracterizare rămâne însă discursul scenic, fiindcă eroul sorescian ființează mai ales prin limbaj. Ironia, umorul negru, paradoxul, absurdul, parabola, simbolul alternează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]