7,124 matches
-
la plimbare. Atunci s-a enervat unul dintre cei doi și a împuns cu un ac toate umbrelele musafirilor care îi vizitau, ajungând să nu mai găsească niciuna de trebuință. Dacă te durea burta, trebuia să te sacrifici... să fii plouat, obicei ce a fost preluat imediat în cămin cu mult succes ca și o serie de porecle Umbrelă, Ac, Gaură etc. Altă cameră nu avea nimic în ea, nici un fel de mobilier, doar un pat și o sobă fără lemne
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
apăsat una, două, trei taste la casă, iar pe ecran a apărut scris 149 de dolari. — Ca să fiți dumneavoastră liniștit, să știți că am închis bine de tot pungile, îmi zice. A pus pachetul într-o sacoșă de plastic, în caz că plouă, și mi-a spus: — Să-mi ziceți dacă lipsește ceva. Am impresia că piciorul tot nu v-a lăsat. Pachetul a zornăit tot drumul spre casă. Sub brațul meu, hârtia maronie a alunecat și s-a încrețit. La fiecare pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
La un moment dat începuse să dea pe dinafară în jardinierele de la Olympic Professional Plaza, să zicem. Iedera sufoca panseluțele. Niște vițe se agățaseră de o latură a fațadei de cărămidă și continuau să se ridice. Nu a observat nimeni. Plouase mult. Nu a observat nimeni până când, într-o dimineață, locatarii din Park Senior Living Center au găsit ușile de la intrarea în hol zăvorâte de iederă. În aceeași zi, peretele sudic al cinematografului Fremont, un zid de cărămidă și beton gros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zic: Uite-ți Biblia. Îmi sună pagerul; e un număr pe care nu-l știu. Mănușile ei albe sunt înnegrite de praf, și zice că a rupt în bucăți pagina cu blestemul și a aruncat-o pe fereastra camerei copilului. Plouă. Hârtia o să putrezească. Nu e suficient, zic. Poate o găsește vreun copil. Simplul fapt că e ruptă îi va da cuiva ideea să pună bucățile la loc. Poate chiar vreunui detectiv care investighează moartea copilului, cine știe. Și Helen zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
siluetă, și mă ghemuiesc în noroi, sub fereastră. Pe pervaz se lasă mâna unui bărbat, așa că mă trag înapoi, lipindu-mă de zid. De undeva, de deasupra mea, unde nu ajung cu privirea, un om începe să plângă. Începe să plouă mai tare. Bărbatul stă în fereastră, cu amândouă mâinile pe pervaz. Suspină mai tare. I se simte berea din răsuflare. Nu am cum să fug. Nu am cum să mă ridic în picioare. Ținându-mă strâns cu mâinile de nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
clipi, în timp de respir printre degete, mă podidește și pe mine plânsul. Suspin violent, de parcă aș voma. Mă doare burta. Am dinții adânc înfipți în palmă și îmi bușesc mucii pe mâini. Bărbatul își trage nasul, tare și bolborosind. Plouă mai tare, și apa mi se strecoară în pantofi pe la șireturi. Țin bucățile poemului în mână; am putere de viață și de moarte. Pur și simplu nu pot să fac nimic. Nu încă. Și poate că nu ajungi în iad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
bine de un kilometru, Helen trage pe dreapta. Aprinde luminile de avarie. Privindu-și fix mâinile de pe volan, în mănușile din piele de vițel mulate perfect, zice: — Dă-te jos. Pe parbriz se văd mici lentile de apă. Începe să plouă. Foarte bine, zice Stridie, și deschide portiera smucind-o. Așa faci cu un câine pe care n-ai reușit să-l dresezi, nu-i așa? zice. Chipul și mâinile-i sunt mânjite de sânge. Chipul diavolului. Șuvițele blonde de pe frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
chibrituri mâinile noastre înalță zmeie de lumină dai norii la o parte să vezi ți-am trimis forme de fluturi sărutul ne strânge cenușa rămasă din vise ținute în pod la uscat un om cu mâna la frunte streașină îl plouă cu gânduri funii aproape îngeri se spânzură-n doi pentru tine mi-am dat jumătate din viață pânzele pe care trebuia să le umflu un sfert dintre păsări se rugau să nu bat se îndrăgostesc și mă țin de vorbă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de zei preotese antice gonesc anotimpurile și iedera albastră se agață tiranic de ziduri și de inima cavalerului rătăcitor printre coloane de clipe prieteni de unde au venit fluturii aceștia cu urme de animale preistorice pe aripi vă zic mâine o să plouă peste tristeți frânturi de cântece vechi se aud din urnele funerare ascunse în tumulul de la marginea sufletului bătrânul Orfeu împletește o coroană de lauri pentru prințesa care mângâie lyra aproape pictorul Delaunay decupează melancolia și o așează pe ultima sa
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
lauri pentru prințesa care mângâie lyra aproape pictorul Delaunay decupează melancolia și o așează pe ultima sa pânză prieteni eu doar pășesc prin deșert spre Marea Oază pe care cei mai puțin înțelepți o numesc moarte vă zic mâine o să plouă peste uitări Fata Morgana soarele își răsfiră degetele peste deșertul roșu beduinii dansează pe câmpul semănat cu ariditate și tigve de toreadori uciși acum șapte veacuri de tauri fantastici și tristeți un concert de Bach se aude printre dune îmi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
onoarea să o cunoască pe Mitzura Arghezi. Au scris despre creația literară a lui Laurențiu Belizan critici, scriitori, publiciști precum: Răzvan Țupa, Marin Ifrim, Horia Gârbea, Radu Paraschivescu, Paul Cernat, Gellu Dorian, Adrian Botez, Andrei Velea, Teo Cabel. </biography> akedia plouă peștii dipnoi ies din cărămizile nearse se târăsc spre ochiuri de apă în ele demonul plictiselii rânjește aranjându-și gulerul înalt scrobit ai gura cusută când încerci să țipi ațele se întind ca un acordaj corpul devine o cutie de rezonanță
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
dor prăfuit, ce s-așează la Masa Tăcerii, literele iau formă de vers, dor împletit în stele. S-acoperă Masa Tăcerii cu versuri, ici-colo a mai rămas câte un gând ce-albește o dată cu iarna, colindă Trecutul. Colind. Maria OPREA sărutul plouă-ncet, plouă lin plouă devreme, plouă târziu liniște,... faceți liniște vă rog, nu deranjați pe-aici! e sărutul revărsat de ploi... logodnici în toamnă să nu mă uiți iubito peregrin în toamnă. o zi eternă. atât mi-ar lua să
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ce s-așează la Masa Tăcerii, literele iau formă de vers, dor împletit în stele. S-acoperă Masa Tăcerii cu versuri, ici-colo a mai rămas câte un gând ce-albește o dată cu iarna, colindă Trecutul. Colind. Maria OPREA sărutul plouă-ncet, plouă lin plouă devreme, plouă târziu liniște,... faceți liniște vă rog, nu deranjați pe-aici! e sărutul revărsat de ploi... logodnici în toamnă să nu mă uiți iubito peregrin în toamnă. o zi eternă. atât mi-ar lua să dezleg nuntirea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
așează la Masa Tăcerii, literele iau formă de vers, dor împletit în stele. S-acoperă Masa Tăcerii cu versuri, ici-colo a mai rămas câte un gând ce-albește o dată cu iarna, colindă Trecutul. Colind. Maria OPREA sărutul plouă-ncet, plouă lin plouă devreme, plouă târziu liniște,... faceți liniște vă rog, nu deranjați pe-aici! e sărutul revărsat de ploi... logodnici în toamnă să nu mă uiți iubito peregrin în toamnă. o zi eternă. atât mi-ar lua să dezleg nuntirea întreagă din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Masa Tăcerii, literele iau formă de vers, dor împletit în stele. S-acoperă Masa Tăcerii cu versuri, ici-colo a mai rămas câte un gând ce-albește o dată cu iarna, colindă Trecutul. Colind. Maria OPREA sărutul plouă-ncet, plouă lin plouă devreme, plouă târziu liniște,... faceți liniște vă rog, nu deranjați pe-aici! e sărutul revărsat de ploi... logodnici în toamnă să nu mă uiți iubito peregrin în toamnă. o zi eternă. atât mi-ar lua să dezleg nuntirea întreagă din frunza de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
începea sa se acopere de nori.. Culae se pomeni zgribulindu-se în hainele-i peticite și vechi, subțiate de atâta purtare, cu care o pornise la drum. Deodată se porni să sufle un vânt rece de la miază-noapte și începu să plouă. Culae privi în jur, apoi își duse mâinile pâlnie la gură și se apucă să-l cheme, din fundul rărunchilor, pe deadul Vasile. Dar deadul Vasile era prea departe ca să-l audă și să-i vină într-ajutor. Îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
afară. Vântul rece scurma ca niște gheare prin stufărișul de pe acoperiș și făcea din când în când ușa putredă și veche să geamă în balamalele-i ruginite. Adormi. Când deschise din nou ochii, el își dădu seama că nu mai ploua și prin ferestruica nu mai mare decât palma de deasupra lui zări luna, ivindu-se printre norii răzlețiți. Dar nu sfârșitul ploii îi curmase somnul. De dincolo de ușă se auzea limpede scârțâitul unor roți de căruță, așa că, fără să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nas Sever. Acum nu se mai ocupă decât de matematică! 5 Sosiră, în sfârșit, și zilele mult așteptate ale examenului de admitere. După un început de vară torid, vremea se schimbase brusc; peste noapte se făcuse răcoare și începuse să plouă ca în plină toamnă sau ca la munte. Sever își luă câteva zile libere de la cimitir și urmări îndeaproape desfășurarea examenelor. După fiecare probă, el îl puse pe Victor să-i dea socoteală amănunțit despre tot ce făcuse, verificând fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
foarte tânăr și avea toată viața înainte. Asta începea să aducă puțin a misoginism, își dădea și el bine seama, dar se părea că nu era nimic de făcut. În fond, nu el refuzase mâna întinsă, ci ea. Arăți cam plouat de la o vreme, tinere domn, îi spuse într-o zi profesorul Barbilian, oprindu-l pe coridor, pe când ieșea de la un curs. Și zâmbind pe sub mustață, profesorul îi puse o întrebare dovedind că el, în ciuda aparentei sale indiferențe față de viața sentimentală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de merge acolo, Nu se mai întoarce. L-am descântat cu viața în miez negru de noapte Când ceasurile bat a clopote deșarte Și am plătit amarnic semeața cugetare. De mi-ai călcat tărâmul, ți-e veșnică prinsoare. Naufragiat Afară plouă și-n mine asemeni. Plouă de zile, zile și nopți, Plouă de-ți picură cerul pe creștetul gol. Și apoi iar începe. Uneori mi se pare că nimic N-o va mai opri din căderea mută... Potolește, Doamne, potopul Tău
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai întoarce. L-am descântat cu viața în miez negru de noapte Când ceasurile bat a clopote deșarte Și am plătit amarnic semeața cugetare. De mi-ai călcat tărâmul, ți-e veșnică prinsoare. Naufragiat Afară plouă și-n mine asemeni. Plouă de zile, zile și nopți, Plouă de-ți picură cerul pe creștetul gol. Și apoi iar începe. Uneori mi se pare că nimic N-o va mai opri din căderea mută... Potolește, Doamne, potopul Tău! De lume mă voi ocupa
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
viața în miez negru de noapte Când ceasurile bat a clopote deșarte Și am plătit amarnic semeața cugetare. De mi-ai călcat tărâmul, ți-e veșnică prinsoare. Naufragiat Afară plouă și-n mine asemeni. Plouă de zile, zile și nopți, Plouă de-ți picură cerul pe creștetul gol. Și apoi iar începe. Uneori mi se pare că nimic N-o va mai opri din căderea mută... Potolește, Doamne, potopul Tău! De lume mă voi ocupa personal. Firesc Am hotărât. De astăzi
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
-n vâltorile lor. Toamna mea Toamna, dulce și suav surâs Cântec nemuritor și lin Veșnic și curat, Ușoară adiere, E-un vis purtat Pe aripi de timp Firavă și sublimă tăcere Aceasta este toamna mea. Toamna mea. Totul din albastru Plouă cu albastru de toamnă Peste cerul infinit. Plouă cu norii albaștri Întinși undeva în asfințit Lungi sunt mările albastre Cu soarele oglindit în ele Lungi sunt privirile sfioase Sentimentale și pline de uimire. În visele mele albastre, Pe un albastru
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
suav surâs Cântec nemuritor și lin Veșnic și curat, Ușoară adiere, E-un vis purtat Pe aripi de timp Firavă și sublimă tăcere Aceasta este toamna mea. Toamna mea. Totul din albastru Plouă cu albastru de toamnă Peste cerul infinit. Plouă cu norii albaștri Întinși undeva în asfințit Lungi sunt mările albastre Cu soarele oglindit în ele Lungi sunt privirile sfioase Sentimentale și pline de uimire. În visele mele albastre, Pe un albastru câmp alerg Și picături de ploaie albastre Cad
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a zâmbit. Dacă melancolia te cuprinde, Nu poți să o lași, Chiar dacă surâsul soarelui Îți face cu ochiul. Dacă durerea îți zdruncină gândul, Alină-l, legându-l pe sforile trecutului. Dacă nu mai ai cuvinte, Le găsești la capătul viitorului. Plouă Mă plimb pe poteca nesfârșită Și un fior mă cuprinde. Plouă... Mă ascund sub un copac, Dar ploaia mă ia de mână Și mă îmbrățișează... Alerg, dar ploaia mă prinde cu ultima suflare. Încerc să scap, dar în zadar. Cad
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]