6,754 matches
-
se întreba nu demult (Eloge des intellectueles, 1987) dacă se mai poate închipui lumea fără această categorie socială, semnificând în primul rând curajul reflecției lucide, capacitatea de a lua distanță în raport cu ceea ce se întâmplă. Fără inteligență, spunea Iorga, e cineva prada altora; cu oarecare inteligență, el vede în alții numai prada sa". E nevoie de multă inteligență dublată de un cod moral, pentru ca vocația amintită să nu cadă sub semnul sterilității ori să devină ea însăți o sursă poluantă pentru corpul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai poate închipui lumea fără această categorie socială, semnificând în primul rând curajul reflecției lucide, capacitatea de a lua distanță în raport cu ceea ce se întâmplă. Fără inteligență, spunea Iorga, e cineva prada altora; cu oarecare inteligență, el vede în alții numai prada sa". E nevoie de multă inteligență dublată de un cod moral, pentru ca vocația amintită să nu cadă sub semnul sterilității ori să devină ea însăți o sursă poluantă pentru corpul social. Înclin deci spre un înțeles larg, care să trimită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o atitudine de respingere sau printr-o susținere necondiționată a unui mesaj politic televizat, arătându-ne cum gesturile, zâmbetul și mimica exercită o influență subliminală asupra creierului și a gândirii noastre. Tot psihologia ne poate arăta în ce fel cădem pradă greșelilor „sistematice” în fața spectacolului politic în televiziune, la radio sau în ziare. De exemplu, ea ne explică de ce sondajele au, în general, tendința de a se înșela asupra rezultatului final al unor alegeri; de ce suntem convinși că toți oamenii politici
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de inteligență pe care le arată indivizii din jurul nostru, iar comparația poate fi în defavoarea noastră dacă ne comparăm mereu cu modele care reprezintă aceste norme la cel mai înalt nivel. Emoțiile negative și nevoia de a mânca Telespectatoarea care este pradă unei crize de lipsă de stimă de sine poate fi determinată să mănânce necontrolat, după cum arată un studiu: Psihologul Michael Macht a adunat 113 voluntari pentru o ședință de vizionare cinematografică: participanții trebuiau să privească un fragment dintr-un film
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se par complet superficiale și niciodată nu ați cumpăra o astfel de revistă. Dar nu vă puteți abține să nu aruncați un ochi peste umărul vecinului în autobuz sau în metrou. Și în sala de așteptare de la dentist vă lăsați pradă unei delectări vinovate în acest tip de presă pe care nu îndrăzniți să o pronunțați cu voce tare. Până într-o zi când, atunci când nimeni nu vă vede îndrăzniți și cumpărați ultimul număr din Closer, Public, Voici și Gala. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
realitate. Autorii acestui studiu vorbesc și de confabulație: confabulația este o fantasmă care a înlocuit inconștient un fapt din memorie. Confabulația poate fi fondată parțial pe un fapt sau poate fi doar produsul imaginației. În cazul de față, participanții cad pradă unei confabulații, inventând calități tinerei femei, pe care nu prea au apreciat-o într-o primă instanță. Confabulația le este oarecum impusă de alegerea inițială: este necesar ca creierul lor să găsească elemente pentru a justifica o primă alegere, de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
lor. în termeni generali, personalitățile șefilor dificili se împart în trei categorii principale: agresive, pasive și manipulatoare. Personalitate agresivă Șeful dificil agresiv este șeful al cărui mecanism „luptă sau fugi” este setat întotdeauna pe luptă. Acești șefi sînt animalele de pradă ale lumii angajaților - rechinii. Iată cîteva din simptomele unei personalități agresive: Dacă ceva merge prost, primul lor instinct este de a căuta un vinovat și apoi de a pedepsi persoana pe care au ales-o. Adoptă o atitudine defensivă atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
sau nu, însă nu uita niciodată că a alege să nu întreprinzi nimic este echivalent cu a alege să-ți lași destinul în mîinile altora. Capitolul șase Planează sub radar Asemeni cameleonului, fă-te una cu peisajul, pentru ca animalele de pradă din zonă să nu te observe. în timpurile străvechi, înainte de apariția sateliților și a sistemelor de supraveghere prin GPS, militarii se bazau în exclusivitate pe radar pentru a detecta aeronavele. Pentru ca un avion să se apropie de o destinație fără
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
reprezinți o amenințare După cum am mai spus, cea mai rapidă cale de a atrage conflictele cu un șef dificil este să-l faci să se simtă amenințat într-un fel sau altul. Ca și cum ai încerca să prinzi un animal de pradă înghesuindu-l într-un colț, amenințarea la adresa șefului te transformă într-o țintă predilectă a atacului. în cel mai bun caz, amenințările directe sau indirecte sînt SLC-uri garantate. Nu dorești doar să eviți emiterea vreunei amenințări la adresa lui, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
să creadă că ai o influență negativă asupra echipei - exact opusul imaginii pe care vrei să ți-o creezi. Planarea sub radar presupune să fii cît mai puțin vizibil. Asemeni cameleonului, vrei să devii una cu peisajul, pentru ca animalele de pradă din zonă să nu te observe. Nu reprezinți o amenințare, un motiv de îngrijorare, nu împiedici pe nimeni să-și atingă scopurile. în ochii șefului tău dificil, ești doar o mică rotiță a mecanismului, care se rotește silențios și eficient
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
putere Bătându-se cu moartea, uitase de viață! Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii, Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă... Treceau bătăi de aripi prin vraiștea grădinii Și uliii de seară dau roate după pradă. (Vasile Voiculescu, În grădina Ghetsemani) TEXT BIBLIC 39. Și, ieșind, s-a dus după obicei în Muntele Măslinilor, și ucenicii l-au urmat. 40. Și când a sosit în acest loc, le-a zis: Rugați-vă, ca să nu intrați în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
caz sunt În mod special predispuși la aceasta, deoarece trebuie să Înțeleagă dinainte subiectul cercetării (Becker, 1958, 1967). Dimpotrivă, un asistent În metodele tradiționale de cercetare, deși acționează mecanic și poate chiar neglijent, nu este În pericol de a cădea pradă biasului. Un test pentru descoperirea biasurilor este măsura În care sunteți deschiși În fața descoperirilor contradictorii. De exemplu, cercetătorii care studiază organizațiile „nonprofit” pot avea surpriza de a descoperi că multe dintre ele au motivații antreprenoriale și capitaliste. Dacă asemenea descoperiri
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nu se raliază lui T.R., dar nici nu sunt dispuși să-l demaște, inclusiv informatorul, nu i-am mai trasat decât sarcini generale de a continua să urmărească reacția celorlalți preoți și să-i sfătuiască că nu trebuie lăsat tineretul pradă acestor influențe care ar putea să le „rateze viitorul”. A fost de acord să acționeze în felul acesta.” „Sursa „Ionescu” semnalează că în ziua de 19 nov. 1953, a avut loc o adunare la domiciliul călugărului T.R., student magistru la
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
sînt într-un fel constrînse să acționeze după legile lumii în care trăiesc (sceleratul balzacian Vautrin, martirul hugolian Jean Valjean sau asasinul orb Jorge din romanul lui Eco Numele trandafirului), iar naratorul devine "prizonier al premiselor sale", după cum lectorul devine "prada" textului, obiect al unei experiențe de transformare induse de text, dincolo de dihotomia discutabilă opere de consum/opere de provocare sau narativitate de masă/ narativitate de elită. A interesa un public larg și a-l face să viseze nu înseamnă neapărat
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Ion, Vasile etc.), sau printr-un nume tabu (Dalbul de pribeag), zeițelor destinului (Zorile), soțului sau soției postume (bradul, sulița, steagul de înmormântare), substitutelor mortului (stâlpul funerar), adăposturilor postume (sicriul, mormântul, cimitirul, pământul), zeiței morții în ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă (Zâna bătrână, Moartea, Maica Precista, Maica Irodia), ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe și, în final, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca dovadă a vechimii lor, în cântecele funerare (Zori, Brad, Cântecul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mai apropiate de zei, pentru că sunt considerate a fi purtătoare ale sufletelor (mai ales pentru adepții metempsihozei). În vechile mitologii, păsările sunt personaje importante (de exemplu, vulturul lui Zeus). Din această pricină sunt preferate în actul divinatoriu păsările puternice, de pradă, cele cu deprinderi solitare și carnivore. În spațiul românesc, cele mai cunoscute păsări cu valențe divinatorii rămân cucuveaua (cântecul ei în apropierea unei case este încă socotit un semn prevestitor de moarte), ciocănitoarea, corbul și cioara (mai ales în previziuni
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Aceasta nu exclude alte opinii și abordări. Michelet, de pildă, cu celebra sa lucrare La Sorcière (Vrăjitoarea), 1862, va pune într-o cu totul altă lumină vrăjitoria și fenomenul divinației. El va recupera imaginea femeii al cărei suflet a căzut pradă diavolului. Personajul principal al cărții, femeia-vrăjitoare, va pune în umbră celelalte personaje: judecătorul sau diavolul. Lucrarea a aprins spiritele vremii și a fost socotită de mulți prima carte feministă a vremii. Astăzi situația s-a schimbat. "Vrăjitoarea lui Michelet nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
clasică (momentele subiectului: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul). Tipologia textelor narative are în vedere mai multe criterii: - Criteriul relației dintre realitatea obiectivă și realitatea artistică diferențiază poves tirea factuală, narațiune de evenimente reale (proza memorialistică - Viața ca o pradă de Marin Preda - sau jurnalul literar, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, de pildă, ambele creații fiind texte de graniță), de povestirea de ficțiune. Prin nararea unor evenimente fictive se transfigurează realul sau se imaginează „lumi posibile“, pentru a crea un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mediului și ale climatului familial sunt determinante în formarea eului conștient al copilului. „Aventura conștiinței mele a început întro zi de iarnă când o anumită întâmplare ma făcut să înțeleg deodată că exist“, mărturisea Marin Preda în Viața ca o pradă. Acea întâmplare era legată de intervenția tatălui, de vocea lui care parcă l a „trezit dintrun somn“. Nu altfel se întâmplă cu eroul Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă, pentru care casa părintească este un spațiu matriceal unde copilul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
individului turboconsumator este descrisă de Zygmunt Bauman, care îl arată pe acesta disperat să găsească un exemplu, pentru a se descurca cu propriile nefericiri, generate de înmulțirea nelimitată a alternativelor (ca atare, a opțiunilor) și a autorităților, ceea ce îl lasă pradă dezorientării angoasante. Goana după împlinire se dovedește inutilă, deoarece se dovedește a fi doar una trecătoare și limitativă: "Exemplele și rețetele rămân atractive atâta timp cât nu sunt testate. Însă ele își respectă rar promisiunile practic, fiecare din ele îndeplinește mai puțin
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în școală, va spune Hannah Arendt, acolo unde "copilul rege" (Sévillia) a fost "emancipat" de sub tutela adultului, adică al acelor repere și limitări concretizate de profesor în numele umanității pe care copilul trebuie să o cucerească. Lăsat singur, copilul va cădea pradă tiraniei grupului, fără sprijinul reprezentat de grupul colegilor atunci când adultul înțelegea educația ca pe un proces de supunere oarbă: "Așadar, fiind emancipat de sub autoritatea adulților, copilul nu a fost eliberat, ci a fost supus unei autorități mult mai înspăimântătoare și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
trimite cu necesitate la celălalt, la intersubiectivitate, adică la împărtășiri care depășesc sfera instinctuală: "Cred, într-adevăr, că desfătarea fără conștiință nu aduce decât ruina sufletului, dacă ne este permis să spunem astfel. Rutul și iarba păscută, copulația sălbatică și prada sfârtecată de animal îi dau cu siguranță acestuia o anume satisfacție, dar ea nu ține, în nici un caz, de vreun demers etic, estetic și hedonist. În această privință, s-ar putea avansa ideea că erotismul este pentru sexualitate ceea ce gastronomia
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
interpretativă, putea totuși dezvălui privirii interioare adevăruri profunde, care nu sînt sesizate de pseudo-obiectivitatea studiului exclusiv al comportamentului. Aversiunea față de această revenire a psihologiei la o metodă interpretativă prea ușor confundată cu vechea speculație și fără îndoială la fel de prea ușor pradă pericolului speculativ este mare. Dar există oare vreo metodă care să fie scutită de greșeli? Fapt este că, grație studiului psihanalitic al cauzelor extra-conștiente ale bolilor spiritului, dilema esențială a psihologiei este următoarea: fie să renunțe pentru totdeauna la înțelegerea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
indiciul unei dereglări a nevoii esențiale (și supraconștiente) a naturii umane, a dorinței fundamentale de armonizare a dorințele, condiția unei satisfacții de durată, a bucuriei. Sentimentul de culpabilitate indică o pierdere a bucuriei și dă vina pe slăbiciunea subiectului, care pradă unor dorințe iraționale, care nu pot fi deci armonizate -, nu este capabil să realizeze starea de bucurie, sensul vieții. Refularea acestui sentiment de slăbiciune culpa esențială a naturii umane este vanitatea (incapacitatea de a-și mărturisi greșelile), în cadrul vanității culpabile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
înălța. Mușcătura lui veninosă e mortală. El mușcă pe neașteptate, Ară șanse de scăpare. Cum de știa omul primitiv că, transpuse în plan psihic, aceste trăsături se aplică vanității? Vanitatea înseamnă lipsa elevației sublime și spirituale (orbire afectivă). Omul este pradă vanității, fără să prevadă pericolul care îl pîndește. Mușcătura veninoasă și dureroasă a șarpelui poate fi tradusă pe plan psihic prin remușcare sau prin tortura culpabilității refulate, care nu este altceva decît vanitate. Consecința "mușcăturii" remușcării, inhibitivă din punct de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]