6,510 matches
-
Anei Roșculeț: În loc să-și aleagă un personaj tipic, scriitorul a descris un caz de deosebită Înapoiere. (Ă). Dar toate aceste lipsuri ale nuvelei nu pot umbri meritele ei». (Ă). Lucrarea este socotită exemplară pentru ceilalți scriitori. (Ă). Influența celor trei recenzii care au recomandat din ce În ce mai călduros cartea s-a concretizat În aceea că tot mai mulți oameni din massele muncitoare au căutat să citească nuvela, să Învețe din ea cum se făurește omul nou, omul socialist, pe care trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru o viață mai bună. Ecoul pe care l-a avut nuvela În masele de cititori a fost deosebit de concluziile criticii literare. Confruntată cu realitatea vie, Ana Roșculeț s-a dovedit a fi cu mult mai puțin decât ceea ce afirmau recenziile menționate. Unul din tovarășii care au citit nuvela și au apreciat-o critic, este Adela Pagu, de la Filatura Română de Bumbac. Scrisoarea ei a constituit o ilustrare a principiului potrivit căruia «legătura cu massele este izvorul forței literaturii noastre și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sunt introduse numeroase personaje și elemente care n-au nici o legătură directă cu ideea principală și cu eroii principali». (Ă). Aici se ridică Însă chiar problema criticii literare despre care s-a discutat de asemenea la Uniunea Scriitorilor. În trei recenzii consecutive «În paginile a trei reviste diferite», critica noastră a făcut aprecieri greșite și a socotit cartea lui Marin Preda drept o realizare «exemplară pentru ceilalți scriitori», drept «o biruință de seamă a literaturii noastre». Ce i-a făcut pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
greșite și a socotit cartea lui Marin Preda drept o realizare «exemplară pentru ceilalți scriitori», drept «o biruință de seamă a literaturii noastre». Ce i-a făcut pe criticii noștri să comită această greșeală? Cercetându-se cu atenție cele trei recenzii se constată că două erau aspectele pozitive relevate În unanimitate și care au dus la subaprecierea operei respective: Întâi actualitatea temei și apoi felul În care a fost urmărită această temă de-a lungul desfășurării acțiunii. (Ă). Din cele citate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
exista În realitate. Cum se face atunci că n-au condamnat cu destulă vigoare abuzul de analiză psihologică, desfășurată În special În prezentarea trăsăturilor negative ale personajului principal, abuz sub care se ascundeau de fapt rămășițele naturalismului? (Ă). De pildă, recenzia lui Horia Stancu nu pune nici un moment Întrebarea dacă nuvela Ana Roșculeț ajută sau nu la construirea socialismului În țara noastră și de aceea lipsește un răspuns la această Întrebare esențială pentru aprecierea unei opere literare. În cronica semnată J.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dan peste care, la momentul acela, s-a așternut o suspectă tăcere. Să dăm cuvânt documentelor. Viața românească 49, rubrica Orientări: „Lupta de clasă, organ teoretic și politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, publică În nr. 6, o recenzie despre Viața românească. Pe această cale, partidul vine din nou În ajutorul colectivului redacțional al revistei, adăugând liniei trasate și indicațiilor date În cadrul discutării sarcinilor și muncii depuse, Îndrumări prețioase pentru ca Viața românească să Întărească frontul publicațiilor noastre literare. Constatându
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sarcinilor și muncii depuse, Îndrumări prețioase pentru ca Viața românească să Întărească frontul publicațiilor noastre literare. Constatându-se unele progrese realizate de Viața românească - și cu referire la materialul concret, cuprins În nr. 11 (1949) al revistei - se subliniază, totodată, În recenzia Luptei de clasă, lipsurile mari, fără Îndreptarea cărora revista Uniunii Scriitorilor din RPR nu va putea face față sarcinilor care-i revin. (Ă). Astfel, Lupta de clasă, subliniind faptul că « În ceea ce privește calitatea celor mai multe lucrări literare, Viața românească a făcut primii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cum arată Lupta de clasă - redacția Vieții românești «nu a adoptat Încă o poziție hotărâtă În lupta Împotriva manifestărilor formaliste». De aceea consideră drept publicabile unele poeme vădit formaliste, În timp ce vede manifestări formaliste acolo unde nu sunt, așa cum apare În recenzia lui Radu Petrescu din nr. l (1950) - fapt pe bună dreptate criticat și de Contemporanul. «Critica formalismului rămâne uneori la suprafață» - se arată În recenzia din Lupta de clasă. Viața românească Încă nu a luat o poziție fermă Împotriva manifestărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unele poeme vădit formaliste, În timp ce vede manifestări formaliste acolo unde nu sunt, așa cum apare În recenzia lui Radu Petrescu din nr. l (1950) - fapt pe bună dreptate criticat și de Contemporanul. «Critica formalismului rămâne uneori la suprafață» - se arată În recenzia din Lupta de clasă. Viața românească Încă nu a luat o poziție fermă Împotriva manifestărilor formaliste concrete din literatura noastră, nu a publicat nici un studiu În care formalismul să fie combătut pe baza materialului concret. Sectorul Orientări a dispărut din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Viața românească, adeseori, ideile nu sunt limpede expuse; unii critici și recenzenți folosesc un limbaj căutat, câte odată bombastic, dăunând fondului just. Astfel, articolul Eminescu și Creangă este În mare parte confuz, mai ales din pricina limbajului folosit de autor (Ă). Recenziile, deși Învederează unele progrese, nu s-au ridicat, Îndeobște, la nivelul studiului concentrat, menținându-se Încă În tipare «calme». Ele se mărginesc la prezentarea temei și la unele observații, fără a avea o ascuțime critică În stare să ajute atât
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Își ia angajamentul de a Îndeplini În mod consecvent sarcinile de cinste care Îi revin”. * Înțelegem din acest auto-rechizitoriu, că nu numai Lupta de clasă a semnalat lipsa de vigilență a numitei reviste, ci și Contemporanul cu referire la o recenzie a lui Radu Petrescu, a cărui semnătură, din 1949 Încoace, apare pentru prima dată. Redactorul Contemporanului, Eugen Luca, citește cu ochi răi strădania analitică a lui Radu Petrescu, răstălmăcind totul În voie, Începând cu inventarea unor termeni inexistenți În text
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să capete Înfățișarea utilă dorită. Principalul este ca strâns atașați la evenimente, poeții să devină, din ce În ce mai desăvârșit, interpreți Înflăcărați ai maselor populare”. Eugen LUCA51: „În ultimul număr al revistei Viața românească s-a publicat sub semnătura lui Radu Petrescu o recenzie a antologiei poetice Luptăm pentru pace. Recenzentul de care ne ocupăm nu se mulțumește numai să reproșeze noii noastre poezii că e «combativă și mobilizatorică cu excese», ci se străduiește să demonstreze că poezia noastră de astăzi Își trage seva
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Blaga. Fenomenul e după d-sa, explicabil și noi ar trebui, adică, să ne consolăm la gândul că În viitor ei vor atinge aceste «culmi», deoarece «armele se pregătesc, dar cu Încetul». Pentru aceasta e «nevoie de un foc». Autorul recenziei vorbește Însă de un foc misterios, anonim. Armele poeziei noastre, care nu sunt deloc delicate, se făuresc și se călesc Într-adevăr În foc, În focul luptei clasei muncitoare, care sub conducerea partidului ei, construiește socialismul; În focul luptei popoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al Partidelor Comuniste și Muncitorești s-a ținut la Praga (și nu la Budapesta) și care se exprimă Într-un stil agramat («cazul devine din ce În ce mai numeros» etc.) a putut Înșira aceste inepții, nu ne poate mira. Dar faptul că această recenzie a putut fi tipărită În Viața românească, al cărei rol este tocmai justa Îndrumare a scriitorilor, denotă o condamnabilă lipsă de vigilență. Recenzia de care ne-am ocupat constituie un exemplu evident de atitudine dușmănoasă Împotriva poeziei noi, de minimalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
devine din ce În ce mai numeros» etc.) a putut Înșira aceste inepții, nu ne poate mira. Dar faptul că această recenzie a putut fi tipărită În Viața românească, al cărei rol este tocmai justa Îndrumare a scriitorilor, denotă o condamnabilă lipsă de vigilență. Recenzia de care ne-am ocupat constituie un exemplu evident de atitudine dușmănoasă Împotriva poeziei noi, de minimalizare a acestei poezii, de ploconire În fața decadentismului, de bagatelizare a celor mai valoroase opere poetice ai căror autori, sub Îndrumarea partidului, servesc cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
liricul» - «expresia directă a sentimentului»). În această ordine de idei trebuie să amintim aici afirmațiile insistente din paginile unora dintre reviste, afirmații care vedeau drumul succeselor poeților noștri ca fiind condiționat de depășirea reportajului de poezia autentică. Un exemplu este recenzia la volumul de poezii al lui Petre Vintilă apărută În Viața românească, semnată de J. Popper, În care acesta are pretenția de a deosebi reportajul versificat de poemul autentic prin «justa Înțelegere a funcției lirice pe care o cere imaginația
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o discuție adâncă asupra poeziei Tov. Matei a primit Ordinul Muncii de Veronica Porumbacu, lucrare care merita tocmai o deosebită atenție. Același birocratism critic aduce și incapacitatea de a semnaliza scriitorului adevăratele defecte și Îl Împinge pe critic să facă recenzii sută la sută elogioase, când nu e cazul (fiindcă privind Îngust lucrurile, el nu vede decât neajunsuri formale, acolo unde sunt neajunsuri reale). Așa s-a Întâmplat cu cronica Închinată În Flacăra volumului Ninei Cassian (An viu o mie nouă sute
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aparținând anului trecut, a apărut și cercul literar de Întreprindere. Dragostea pentru literatură s-a manifestat prin grija cu care se alcătuiau programele festivalurilor, cu recitări, dialoguri și piese de teatru, prin creșterea numărului de cititori ai bibliotecilor și a recenziilor În gazetele de perete, și prin gruparea iubitorilor de literatură În cercurile literare. De la Începutul anului trecut organizațiile de partid din Întreprinderi și consiliile sindicale județene au Început să primească material literar din ce În ce mai numeros de la muncitori din fabrici și uzine
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la numai 850 de cuvinte, apar evident atunci când răsfoiești un manual de «basic-englisch». (Ă). Criticii noștri literari nu au dat până acum atenția cuvenită problemelor limbii. Ei s-au mulțumit să arunce În fuga condeiului câteva aprecieri șablon la sfârșitul recenziei: «limbă bogată», «limbă mlădioasă», «s-au strecurat și câteva greșeli» etc. Și nici chiar astfel de observații sumare, nu se Întâlnesc decât rareori. Ele lipsesc de pildă cu totul În studii, altfel interesante, ca acelea lui G. Granea (Viața românească
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion Lăscan s-a pus pe gânduri • Octav Măgureanu. - Stratul de țiței • Scrisori pentru Stalin • Teorie și critică: J. Popper. - Daruri și poeme pentru Stalin • Andronica Popescu. - Planul de stat În literatură • G.C. Nicolaescu. - Eminescu și Creangă • Ileana Vancea. - Doinele • Recenzii: Petre Luva: Almanahul Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Cluj M. Petrovanu. - Ion Creangă „Opere alese” • Horia Bratu. - Petru Dumitriu „Vânătoare de lupi” • Radu Petrescu. - Luptăm pentru pace • Ștefania Tornea. - Istvan Asztalos „Vântul nu suflă din senin” 11. Traian Săvulescu. - La
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apărut În cinstea celei de-a 30-a aniversări a P.M.R. Evenimentul a fost sărbătorit nu numai prin atari creații ci și prin lucrări omagiale ori de altă natură, care să lumineze forța partidului. Apar acum, la Editura P.M.R., cu recenzii În Întreaga presă, monografiile Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ana Pauker, iar câteva luni mai târziu: Vasile Luca și Teohari Georgescu. La Editura Tineretului apar micromonografii despre alți eroi ai clasei muncitoare: Vasile Roaită de S. Bratu, Elena Pavel de Aurora Roșca
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creația lui Baconsky și În cea a altor poeți de la Cluj sau chiar de aiurea. (Ă). Lipsa de pregătire ideologică și profesională, ca și necunoașterea vieții și a literaturii, determină puternice infiltrații formaliste În unele lucrări ale criticilor noștri. O recenzie ca La Taliane, semnată de Aurel Martin În revista Almanahul literar, constituie un exemplu tipic În această privință: «Nuvela Își distribuie astfel interesul spre două probleme: punerea În lumină a dragostei nemăsurate În muncă a pescarilor care scot pește pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acesteia cu viața trebuie să pornească recenzentul și nu de la «ni se pare». Cu procedee impresioniste și formaliste nu se face știință. Cât privește «uvertura metafizică», mai bine să nu vorbim; este limpede că asemenea impresie de uvertură metafizică lasă recenzia lui Aurel Martin - nu nuvela În discuție. Trebuie Însă Întrebat criticul pentru cine a scris această recenzie? Astfel de „Îndrumări” merită scriitorii noștri? De temeinicia și cinstea cu care va medita Aurel Martin asupra acestor Întrebări depinde eliberarea lui de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
formaliste nu se face știință. Cât privește «uvertura metafizică», mai bine să nu vorbim; este limpede că asemenea impresie de uvertură metafizică lasă recenzia lui Aurel Martin - nu nuvela În discuție. Trebuie Însă Întrebat criticul pentru cine a scris această recenzie? Astfel de „Îndrumări” merită scriitorii noștri? De temeinicia și cinstea cu care va medita Aurel Martin asupra acestor Întrebări depinde eliberarea lui de formalism, impresionism și efectuarea muncii sale Într-un fel nou. Necunoașterea suficientă a vieții și a literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
articolului descoperă o terminologie sui generis. Astfel se vorbește de «coeficientul ridicat de descriptiv inutil», de «economie epică». Predilecție pentru o asemenea terminologie stranie bântuie În paginile Almanahului filialei Scriitorilor din Iași. La pg. 174, nr. 3-4, descoperim Într-o recenzie a tov. Ciopraga formula «Împletituri de humor și ironie», iar ceva mai departe «scriitorul cunoaște măiestria meșteșugului său În toate amănuntele». Măiestria meșteșugului este probabilă pe semne o eroareăgreșită. (Ă). Un revers al acestui păcat, ascunzând de fapt aceeași racilă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]