6,540 matches
-
fost aplicată unui spectru foarte larg de experiențe. Așadar, dezvoltarea unei definiții plauzibile și utile a populismului, este departe de a fi o sarcină ușoară. Pentru a înfrunta această problemă, acum mai bine de 40 de ani, un grup de savanți renumiți au participat la o conferință, organizată la Londra, sub titlul: "Către o definiție a populismului". Așa cum o arată raportul redactat despre această conferință (Berlin, Hofstader, MacRae et al,. 1968), cât și celebrul volum care reunește comunicările de la această întâlnire
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de austeritate care au subminat modelele de industrializare prin intervenție statală de care populismul a fost atașat din punct de vedere istoric (Dornbusch și Edwards 1991). Deoarece noi lideri cu tendințe populiste și-au făcut totuși apariția în anii 1990, savanții au dezbătut dacă și cum ar putea fi populismul reconciliat cu liberalizarea pieței (vezi Roberts 1995 și Weyland 1996 și 2001 pentru o trecere în revistă a acestor dezbateri conceptuale). Ascensiunea meteorică a lui Chávez a trecut dincolo de aceste dezbateri
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acele zone în care populismul ar fi de așteptat să consolideze sau să șubrezească democrația. 9.1 Dimensiunea populismului în Slovacia lui Mečiar, 1992-1998 Deși Slovacia a fost deseori ignorată la scară mondială, ea s-a bucurat totuși de atenția savanților. Un număr de lucrări academice și multe alte articole descriu în detaliu evoluțiile politice ale țării folosindu-de de concepte care corespund în bună măsură celor definite în primul capitol al prezentului volum (Deegan-Krause 2006; Haughton 2005; Henderson 2002; Leff 1997
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
implicarea”: aceasta ar trebui să fie deviza terapeutului în față întrebărilor pacientului său. Mult timp, medicina a crezut că este bine să țină pacientul departe de diagnostic, de un bagaj de cunoștințe medicale, chiar minime, împărtășite. Medicul se erija în savant atotputernic în mâinile căruia pacientul își încredința sănătatea, uneori chiar viața. Timpurile s-au schimbat, mentalitățile de asemenea. In afara unei cereri explicite a pacientului, acesta nu mai are nici un motiv să rămână în ignoranță. Pentru că ne întrebăm cum poate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
contextul lor, ne permit să constatăm existența unui cult regal în cinstea Așerei în templul din Ierusalim cel puțin până în secolul al VII-lea î.C. Numai unele grupuri de credincioși, care mai apoi au dat viață teologiei pe care savanții moderni o definesc deuteronomistă (cf. Excursus 2), s-au împotrivit acestui cult. O opoziție decisă și unanimă împotriva sa, într-atât încât să fie clasificată ca „străină” sau „idolatrică”, dobândind în felul acesta trăsături polemice și negative, mai ales în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
i-a determinat pe unii cercetători să avanseze ipoteza că ele o reprezintă pe zeița Așera, dar trebuie să subliniem că aceste figurine au însușiri foarte generice, astfel că ele ar putea reprezenta orice divinitate feminină protectoare; în plus, unii savanți se îndoiesc chiar de funcțiunea cultuală a figurinelor în pilastru iudaice, astfel că întreg fenomenul este încă deschis dezbaterii interpretative. Un obiect de cult împotriva căruia Biblia și-a ridicat glasul de mai multe ori este stela (mașșēbâ, cf. Dt
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
trebui să fie contextualizat cel israelit. Cultul originar fără reprezentarea divinității ar trebui înțeles doar ca aniconism de facto, nefiind încă exprimată pe deplin interdicția reprezentărilor divine, adică un aniconism programatic, tipic religiei yahwiste din secolele următoare. Recent însă, unii savanți au criticat ipoteza menționată anterior susținând că porunca împotriva reprezentării divinității ar fi o inovație religioasă ce datează după epoca regală (Uehlinger, 1995; Niehr, 2003). Această reorientare modernă a studiilor a început, fie datorită recentei revizuiri a datării textelor biblice
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Israel. Sutele de figurine așa-numite „în pilastru”, care reprezintă o femeie cu sâni mari, găsite în Iudeea, datând din jurul secolelor al VIII-lea - al VII-lea î.C. (cf. Cap. 4, pp. 63-65 și Fig. 8), după părerea unor savanți, trebuie interpretate ca talismane care să le ajute pe femei să aibă darul zămislirii sau să favorizeze propria maternitate în perioada de alăptare. După concepere, unul dintre cele mai grave pericole care amenințau maternitatea era avortul. Împotriva acestui risc, în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
socială îi permitea o mare independență financiară și, prin aceasta, și o mare libertate în activitatea sa științifică. Profesorul Gusti își alegea colaboratori capabili să lucreze la realizarea programului său teoretic și să pună bazele sociologiei națiunii. Ca orice mare savant, Gusti era sensibil și la preocupările originale ale elevilor și colaboratorilor săi, chiar dacă acestea erau îndepărtate de preocupările sale teoretice și metodologice. La fel a procedat și cu profesorul Stahl. A fost mulțumit că acesta a elaborat o lucrare despre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu România. Scrisoarea a provocat mare agitație, până la vârful conducerii statului și a partidului comunist. Nu cunosc discuțiile care au avut loc, ci doar rezultatul lor: profesorul Stahl a putut participa la respectiva conferință. Uneori, recunoașterea compatrioților vine după moartea savanților. Așa s-a întâmplat și cu profesorul Stahl. Studenții anului 2000 redescoperă cu interes o operă de mare complexitate. S-au reeditat unele lucrări și s-au publicat unele postume, s-au scris mai multe studii despre opera sa. La
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la granița sociologiei, geografiei, etnografiei, istoriei, a „studiilor identitare” etc., fiind uneori numit, după model german, antropogeografie sau geopolitică, sau, sub influență franceză, geografie umană. Un număr relativ important de savanți, oameni de știință și cultură, se află prinși, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, în încercarea de a defini și legitima această disciplină hibridă, dar și de a câștiga autoritate și legitimitate prin impunerea unui nou „câmp de formare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
câteva dintre cele mai importante nume, cu toții având contribuții substanțiale teoretice și editoriale. În ceea ce am putea numi, conform opiniei lui James Clifford, travelling cultures (Clifford 1997), teme și temeri culturale, științifice și politice străine sunt transferate și transformate de savanții români. E interesant de observat fapul că toți acești noi experți intelectuali în problematica culturii și a spațiului național sunt și călători academici, prinși destul de profund în dialectica ambiguă a rutelor și rădăcinilor - ca să parafrazăm o carte celebră a aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
testată pe cazul românesc - unde, din câte se pare până acum, se aplică destul de puțin. Geopolitica este unul dintre cele mai interesante discursuri ale modernismului reacționar. Reprezintă mai mult decât un tip oarecare de argumentație folosit de un grup de savanți și pseudosavanți grupați în jurul lui Karl Haushofer și al Zeitschrift für Geopolitik, fiind unul dintre cele mai importante limbaje politice și culturale ale perioadei weimariene a Germaniei interbelice. În cazul românesc, după cum vom vedea mai jos, această nouă temă a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
etică și politică ale lui D. Gusti și ale asistenților săi mai tineri, T. Herseni și H.H. Stahl. Vizibilitatea și dezirabilitatea sociologiei era, de la sfârșitul anilor ’20, începutul anilor ’30, pe o pantă ascendentă, adunând câțiva dintre cei mai promițători savanți ai perioadei, cum ar fi cei doi menționați mai sus, dar și M. Vulcănescu, C. Brăiloiu, Fr. Rainer etc. H.H. Stahl îl descrie pe Golopenția în cei mai favorabili termeni în cartea sa Amintiri și gânduri: „Îl socotesc și astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
îndepărtează de poziția parțial neohegeliană a lui Hans Freyer, punând sub semnul întrebării existența unor destine predictibile ale popoarelor și națiunilor. Ontologia dezvoltată în lucrările sale este una activist-indeterministă, opusă celor ce par să fie implicite rămășițe idealiste în sociologia savantului german. Din perspectiva viitorului geopolitician român, știința se transformă, în noua epocă, într-un instrument capabil să fie folosit în lupta continuă dintre state, luptă în care nimic nu este hotărât dinainte. Geografia, relațiile internaționale, minoritățile etnice etc. sunt toate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizației; bazele de date electronice; documente scrise; licențe, drepturi de copyright etc.; biblioteca; intranet și internet; relațiile intraorganizaționale; relațiile interorganizaționale. Cunoștințele sunt clasificate în mai multe categorii, dar cele mai relevante pe care le consideră specialiștii sunt cele identificate de savantul Polanyi<footnote Michael Polanyi (n. Polanyi Mihály) (11 martie 1891, Budapesta - 22 februarie 1976, Northampton, Anglia) a fost un savant maghiar-britanic, a cărui gândire și muncă s-a extins în întreaga chimie, fizică, economie și filozofie. El a fost un
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Cunoștințele sunt clasificate în mai multe categorii, dar cele mai relevante pe care le consideră specialiștii sunt cele identificate de savantul Polanyi<footnote Michael Polanyi (n. Polanyi Mihály) (11 martie 1891, Budapesta - 22 februarie 1976, Northampton, Anglia) a fost un savant maghiar-britanic, a cărui gândire și muncă s-a extins în întreaga chimie, fizică, economie și filozofie. El a fost un membru al Royal Society și un membru al Merton College, Oxford. footnote>, în 1966 și care le împarte în: cunoștințe
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
discipolii săi: „Duceți-vă în toate țările și propovăduiți această învățătură. Spuneți-le că săracii și umiliții, bogații și nobilii, toți sunt egali, că toate castele se unesc în această religie ca fluviile în mare”. Astăzi, buddhismul este privit de savanți ca fiind prima religie universală, urmată mai târziu de creștinism și islamism. În mod fals, buddhismul este socotit o religie fără Dumnezeu, întrucât nihil sine Deo, iar adeseori credincioșii i se închină lui Buddha ca lui Dumnezeu. Pe de altă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
e rodul unei tradiții complexe, deoarece fantezia credinței și exigențele transmiterii fidele a mesajului au idealizat tot mai mult viața Maestrului, făcând-o în cele din urmă să reproducă o schemă abstractă de desăvârșire sacră. În ciuda lucrărilor scrise de numeroși savanți, atât orientali cât și occidentali, este încă dificil să se ajungă la o unanimitate a părerilor despre felul în care această viață a fost cu adevărat. Cercetările mai vechi au propus teorii prin care s-a încercat o interpretare simbolică
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
adevărat. Cercetările mai vechi au propus teorii prin care s-a încercat o interpretare simbolică sau mitologică a existenței lui Buddha. Astfel, B. Kern a considerat-o un mit astronomic, așa cum a făcut și cu personalitatea lui Iisus. Un alt savant, profesorul H. H. Wilson de la Oxford, afirmase încă în 1854 că viața lui Buddha e un mit, iar Buddha însuși e o ființă imaginară. Alte somități, precum É. Senart, admițând că anumite tradiții despre Buddha pot decurge dintr-o personalitate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
iar unii chiar 588. Potrivit tradiției păli, acceptată de buddhiștii din Srī Lanka, Birmania, Laos, Cambodgia și Thailanda, Buddha s-a născut în secolul al VII-lea î. Hr. în anul 624 sau 623. Un punct de vedere diferit ne oferă savantul japonez H. Nakamura, care plasează nașterea Iluminatului mult mai târziu, în anul 463 î. Hr. El se bazează pe legendele expuse în versiunile sanscrite, tibetane și chineze ale scripturilor buddhiste, precum și pe cercetările unui înaintaș al său, Hakuju Ui. În ceea ce privește luna
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și cântăreți, a căror singură grijă era să-l distreze. Nu știm dacă o asemenea descriere este exactă, dar putem accepta că tinerețea lui Buddha a fost plină de opulență. Informațiile asupra felului său de a fi sunt destul de sumare. Savanții au studiat cu atenție textele vechi, au comparat versiunile diferite, au cântărit mărturiile contradictorii și au evaluat adevărul conținut în legende, pentru a-și face o idee cât mai precisă despre Buddha. Acesta le-a apărut sub înfățișarea unui om
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a răspândit și în Mongolia. Părintele buddhismului tibetan este Padmasambhava, „Cel născut din lotus”, (secolul VIII d. Hr.), originar din Quadiana, o regiune care astăzi face parte din Afganistan. Acesta nu făcea parte din Ordinul religios buddhist (saṃgha). Era un savant, adept al tantrismului, renumit pentru puterile sale magice. O vreme a fost profesor la celebra Universitate din Nalanda, unde se studia atât buddhismul Mahăyăna cât și Vajrayăna. După ce reușise ca prin misionarii săi să iradieze în restul Asiei, buddhismul cunoaște
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pentru o anumită colectivitate, acest fapt justifică supunerea, excluderea și distrugerea unei colectivități diferite. Dacă locul acesteia este bine trasat în logica noastră, aceasta se întâmplă deoarece este vorba de o logică a dominației. Pe de altă parte, în ochii savanților, separația permite conceperea societății ca realitate secundă, derivată, potrivită pentru a vindeca lipsurile naturii, sau pentru a canaliza surplusurile sale de energie prin intermediul pulsiunilor și al instinctelor. Această viziune este în continuare păstrată." 52. În ultimă instanță, problema alterității ne
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în funcție de gradul de persecuție la care erau supuși.89 Dar, dacă impactul demografic al ocupației musulmane a fost destul de slab, influența asupra culturii și a moravurilor s-a dovedit a fi puțin diferențiată. Focarele înaltei culturi transmise la început de către savanții arabi au persistat un timp apreciabil în orașele recucerite de creștini: astfel este orașul Toledo, recucerit în 1085, unde, sub protecția unor regi creștini ca Alphonse X Înțeleptul (1292-1384), școlile de origine arabă se mențin pînă la sfîrșitul secolului al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]