6,667 matches
-
prezent și acea genealogie. Falsificările sînt minciuni scrise, iar intenția conștientă de a înșela poate fi mai degrabă atribuită unui falsificator decît unui orator analfabet care oferă o versiune proprie asupra arborelui genealogic; acesta din urmă crede cu mai multă sinceritate în ceea ce spune. Absența unor texte scrise reduce drastic posibilitatea de a dezminți versiuni oficiale asupra trecutului prin confruntarea lor cu dovezi aparținînd contemporaneității. Borofsky (1987:144) comentează că: atunci cînd înregistrăm tradiții în cărți, noi, ca antropologi care privim
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
formulele standard internaționale. Din fericire, există și alte moduri de a aprecia valoarea unor studenți decît prin citirea unor scrisori de recomandare și în general se presupune că aceste scrisori au avut la bază o bună intenție, chiar atunci cînd sinceritatea lor este pusă la îndoială. Personal, n-am întîlnit niciodată legendara afirmație "ar fi un mare noroc pentru dumneavoastră să-l aveți pe acest om ca angajat", însă celălalt comentariu, făcut în privința unui student mediocru, că "în clasă se descurcă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că scrisorile de recomandare, favorabile sau nu, au fost scrise cu bună credință, chiar dacă valabilitatea lor este pusă la îndoială. Cînd oamenii se transferă de la un domeniu profesional la altul, e posibil să li se ceară să se adapteze, în privința sincerității pe care o cer de la alții, cît și în privința propriului lor nivel de sinceritate. Cu toții sîntem victimele acestor schimbări atunci cînd plecăm de acasă spre serviciu și cînd trecem de la domeniul vieții particulare la sfere de activitate ale vieții publice
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
valabilitatea lor este pusă la îndoială. Cînd oamenii se transferă de la un domeniu profesional la altul, e posibil să li se ceară să se adapteze, în privința sincerității pe care o cer de la alții, cît și în privința propriului lor nivel de sinceritate. Cu toții sîntem victimele acestor schimbări atunci cînd plecăm de acasă spre serviciu și cînd trecem de la domeniul vieții particulare la sfere de activitate ale vieții publice, și de obicei le suportăm fără o prea mare dificultate. Însă trecerea de la un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și ar fi interesant de știut dacă reputația sa i-ar fi subminat cariera academică în cazul în care el n-ar fi fost și o importantă personalitate politică. Astfel, în ceea ce am numit domenii ambigue, găsim cerințe diferite în privința sincerității și a cinstei. Sistemul justițiar are proceduri fixe prin care impune corectitudinea, însă sinceritatea este privită uneori ca un defect și este necesară doar cu excepția cazurilor pe care Bok (1978:30) le numește "speciale" și care permit în mod oficial
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
academică în cazul în care el n-ar fi fost și o importantă personalitate politică. Astfel, în ceea ce am numit domenii ambigue, găsim cerințe diferite în privința sincerității și a cinstei. Sistemul justițiar are proceduri fixe prin care impune corectitudinea, însă sinceritatea este privită uneori ca un defect și este necesară doar cu excepția cazurilor pe care Bok (1978:30) le numește "speciale" și care permit în mod oficial prezența înșelăciunii. În capitolul 4 ne vom îndrepta atenția spre un domeniu unde sinceritatea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sinceritatea este privită uneori ca un defect și este necesară doar cu excepția cazurilor pe care Bok (1978:30) le numește "speciale" și care permit în mod oficial prezența înșelăciunii. În capitolul 4 ne vom îndrepta atenția spre un domeniu unde sinceritatea este o obligație. 4 Știința ȘTIINȚELE NATURALE La prima vedere, știința ar fi ultimul domeniu în care ne-am gîndi că am putea întîlni minciuna. Punînd știința în contrast cu alte instituții sociale care rămîn în picioare în ciuda prezenței minciunilor, Weinstein (1979
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
răspunsuri sincere, atît prin formularea atentă a întrebărilor, cît și prin prezentarea acestora într-un context care favorizează cooperarea. Se folosesc tehnicile statistice sofisticate pentru a determina măsura în care rezultatele au fost distorsionate de nesinceritatea unor răspunsuri. În general, sinceritatea celor chestionați nu poate fi verificată; lipsește interacțiunea directă, prelungită în situații din viața de zi cu zi între cercetăror și persoana chestionată. Cu toate acestea există anumite dovezi că în interviurile directe răspunsurile date de persoanele anchetate sînt influențate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
intenții de a spune adevărul decît majoritatea colegilor săi, spune despre sine cercetarea științifică este o activitate foarte bine cotată; de aceea, dacă pentru a-mi continua activitatea e nevoie de acest lucru, eu sînt dispus să mint, acolo unde sinceritatea n-ar folosi la nimic. Punctul său de vedere a fost susținut de majoritatea antropologilor olandezi intervievați în 1981. Kloos își justifică atitudinea spunînd că alegerea între minciună și adevăr pare să fie determinată de diferențele existente între poziția ocupată
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
discutat în capitolele 2 și 3. Totuși, deși contrastul existent la nivel profesional poate fi strident, nu trebuie să uităm că toți oamenii își duc viața într-o varietate de domenii și că implicarea în știință, care pune accentul pe sinceritate, nu presupune neapărat o atitudine intolerantă față de minciuna prezentă în alte domenii. Mai mult, atitudinile față de minciună diferă și în alte planuri, domeniile sociale, după cum vom vedea în următoarele două capitole. 5 Diversitatea culturală CULTURI DIVERSE În 1900, antropologul francez
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ale cărui păreri le vom discuta în capitolul 10, a afirmat că societățile simple tolerează mai ușor minciuna decît societățile complexe, însă nu a adus destule dovezi pentru a-și susține punctul de vedere. După cum s-a menționat mai devreme, sinceritatea este una dintre normele recunoscute în schema lui Kohlberg cu privire la nivelurile morale, însă nu este asociată nici unuia dintre acestea. O analiză comparativă efectuată de Carolyn Pope Edwards (1981:521), folosind schema lui Kohlberg și bazată pe studii asupra comunităților rurale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sociale de mijloc, ar fi fost clasificate drept minciuni. Un exemplu de percepere a diferențelor de clasă socială prin aceste atitudini este oferit de Madame Necker de Saussure (1839:164), care a scris despre educația copiilor. Ea a accentuat importanța sincerității absolute arătată de părinți și profesori; exemplul lor îi va influența întotdeauna pe copii. Ea afirmă: În special asistentele medicale ar trebui instruite în această privință; deși nu este un lucru greu de realizat, sinceritatea absolută este rar întîlnită la
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
copiilor. Ea a accentuat importanța sincerității absolute arătată de părinți și profesori; exemplul lor îi va influența întotdeauna pe copii. Ea afirmă: În special asistentele medicale ar trebui instruite în această privință; deși nu este un lucru greu de realizat, sinceritatea absolută este rar întîlnită la această categorie de persoane, probabil din cauza educației insuficiente sau a situației de dependență. Părerile ei se regăsesc în lucrările psihologului francez Gabriel Compayré, care a publicat la sfîrșitul secolului al XIX-lea. El sugerează existența
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în sine (Novack et al. 1989). Aceste descoperiri sugerează că unul dintre factorii care influențează evaluarea minciunii este gradul de încredere care există sau ar trebui să existe între mincinos și păcălit. Totuși, viziunea asupra încrederii și a pretențiilor la sinceritate în relațiile altor oameni pare să difere de viziunea proprie a fiecăruia. În special minciuna, mai ales cea defensivă și protectoare, nu este percepută de către mincinos neapărat ca o trădare a încrederii, deși păcălitul sau un terț implicat ar putea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciunilor spuse aliaților și inamicilor îi include, în multe medii culturale, pe toți străinii, limita dintre necunoscuți și cunoscuți variind uneori de la un context la altul. De asemenea, cunoscuții și necunoscuții sînt tratați diferit în funcție de modul în care este percepută sinceritatea lor. Într-o carte despre jurnaliști și persoanele din lumea afacerilor, autorii remarcă: Este ușor să sugerezi că cineva minte cînd nu trebuie să te confrunți direct cu persoana respectivă și cînd relația are un caracter impersonal. Nesinceritatea fățișă este
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Comer et al. 1988:1) După cum vom vedea în continuare, nesinceritatea între soți este și mai greu de rezolvat. Ușurința relativă cu care străinii sînt acuzați că ar fi mincinoși nu asigură un mai mare succes în judecarea corectă a sincerității sau nesincerității acestora (Miller et al. 1983), și nici existența unei atitudini diferite față de cunoscuți și necunoscuți nu implică neapărat o toleranță mai mare a minciunii în general. De exemplu, Albert (1972:100-101) pune în contrast populația Barundi, care aprecia
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și necunoscuți nu implică neapărat o toleranță mai mare a minciunii în general. De exemplu, Albert (1972:100-101) pune în contrast populația Barundi, care aprecia anumite genuri de minciuni, chiar spuse cunoscuților, cu populația Navajo, în rîndul căreia, spune ea, sinceritatea este foarte prețuită. Se trage o linie clară de separare între cunoscuți și necunoscuți. Adevărul este rezervat cunoscuților. A-i minți pe necunoscuți sau a acționa în alte moduri negative față de ei este o atitudine care va primi diferite denumiri
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
maxima "adevăr pentru prieteni și minciună pentru dușmani" este respectată în general, nu numai de către sălbatici și copii, ci, mai mult sau mai puțin fățiș, de către persoanele civilizate. Dușmanii, în acest context, îi includeau și pe rivalii profesionali. Înclinația spre sinceritate provenea, după părerea lui Cooley, nu atît dintr-o "nevoie de corectitudine mentală", cît dintr-o "conștiință a nedreptății înșelării unor oameni la fel ca noi și din senzația de rușine de a fi descoperit". Granița între cunoscuți și necunoscuți
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sine a altei persoane? Prietenii fac asemenea remarci între ei, însă deseori acest lucru se întîmplă în relații asimetrice, fiind spuse unui copil de către părintele său sau unui pacient de către medic. Uneori, aceste comentarii sînt adevărate și sînt făcute cu sinceritate, însă există și cazuri contrare. Un părinte îi ridică moralul copilului său dezamăgit de rezultatele sale de la școală spunîndu-i " Sînt sigur/ă că te-ai străduit foarte mult"; mîzgălitura nereușită provoacă exclamații de genul: "Ce desen frumos!" Aceste remarci pot
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cetățenii perfect sănătoși sînt mințiți "spre binele public". RELAȚIILE DE SUBORDONARE Gourevitch (1990:100) comentează nefavorabil punctul de vedere al lui Rousseau asupra legăturii dintre subordonare și înșelăciune, spunînd că "numai într-o societate în care toți oamenii sînt egali, sinceritatea va triumfa în mod absolut". El citează afirmația lui Rousseau (1991:101) că legea supunerii este cea care provoacă necesitatea de a minți, deoarece supunerea este obositoare; ... interesul de a evita pedepse sau reproșuri cîștigă în fața interesului îndepărtat de a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
semnificative între procesele mentale definite ficțional de Orwell și conflictele interioare trăite în viața reală de către femeile consultate de Werth și Flaherty. Orwell afirmă că "acțiunea esențială a Partidului este de a folosi minciuna conștientă, păstrînd fermitatea scopului care însoțește sinceritatea absolută". Fermitatea scopului este departe de a se regăsi în starea tensionată trăită de acele femei, iar conflictele lor interioare lipsesc din psihicul membrului de partid cu creierul spălat, care nu resimte nici o urmă de vinovăție cînd minte cu bună
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
învingătorii celui de-al doilea război mondial și convingerea lui Adenauer (1966: 89) că "barbarismul național-socialismului a afectat doar un procentaj relativ scăzut al populației țării". Acestea, după părerea ei, sînt minciuni, însă în care autorii lor au crezut cu sinceritate. Politicienii de mai tîrziu sînt puși în contrast cu "cercul restrîns de diplomați și oameni de stat" care, în vremuri trecute, "îi puteau păcăli pe alții fără să se mintă pe ei înșiși". Poate că acest contrast este exagerat, însă eu cred
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Bailey, sînt spuse de mai mulți mincinoși, care se pot auto-amăgi sau auto-iluziona cu ușurință. În sfîrșit, complicitatea apare atunci cînd numeroase persoane cu interese divergente cooperează pentru a înșela pe cineva. Se spune uneori că prietenia este caracterizată de sinceritate; prietenia însă poate implica și disponibilitatea de a colabora în scopul de a induce în eroare un inamic comun. Această terminologie este eficientă în trasarea unei tipologii a minciunii în acele domenii ale vieții sociale în care se cere sinceritate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sinceritate; prietenia însă poate implica și disponibilitatea de a colabora în scopul de a induce în eroare un inamic comun. Această terminologie este eficientă în trasarea unei tipologii a minciunii în acele domenii ale vieții sociale în care se cere sinceritate. Pe de o parte, ar suna ciudat să spunem că într-un război una din tabere manifestă un acord tacit față de minciunile inamicului, deși este ceea ce s-a întîmplat în cazul vapoarelor de luptă germane menționate mai devreme în acest
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
caz de minciună, cum ar fi moartea subită prin trăsnetul unui fulger sau posibilitatea ca mincinosului să-i crească un copac pe limbă (Vincenzi 1977:40) sau lungirea nasului, ca la Pinocchio. Se pune mai puțin accent cultural pe necesitatea sincerității părinților față de copii și mulți cercetători consideră că unele minciuni spuse de adulți celor mici, cum ar fi povestea cu barza care aduce copii sau cea cu Moș Crăciun care coboară pe horn, sînt scuzabile și chiar necesare. Comparînd influența
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]