6,897 matches
-
nu sunt dezvoltate în carte, autorul a apelat și la o serie de 16 casete pe care le numește sugestiv Breaking Barriers. Spre deosebire de alți oameni de știința, Jay Coakley spune că sportul poate fi abordat și din punct de vedere sociologic nu numai psihologic. Sociologia sportului este acea „subdisciplină a sociologiei care studiază sporturile ca părți ale vieții sociale și culturale” (apud Parks și Quarterman, 1998 /2003, 108). Diferența constă în faptul că sociologii acordă atenție „organizării programelor sportive și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
96 2. Iubirea unora și a altora / 98 2.1. Iubirea în utopii / 98 2.2. Iubiri exotice / 99 2.3. Iubirea omenească și variantele ei / 100 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului / 106 3.1. Despre utilitatea sociologică a clonelor / 107 3.2. Clonele și problemele identității / 109 3.3. Un univers de clone și simulacre / 111 4. Mutantul și extraterestrul: ipostaze ale alterității / 113 4.1. Mutanți și extratereștri / 116 4.2. Mutanții din SF / 116 4
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
revendicate încă din vremea lui Jules Verne. Această ramură a literaturii se situează atunci pe o poziție de "anticipație" în raport cu descoperirile și speranțele născute din revoluția industrială și științifică. După Edward Bellamy 71, H. G. Wells articulează o reflecție de tip sociologic asupra reveriilor de anticipație pur tehnologică: este de-ajuns să te raportezi la The Island of Dr. Moreau ⁄ Insula doctorului Moreau 72 sau la Mașina timpului pentru a înțelege in nuce o reflecție modernă și profundă asupra consecințelor sociale ale
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în SF, de exemplu în The Forever War / Războiul etern (1974)116 de Joe W. Haldeman. Soldații morți în luptă, din care sunt găsite câteva rămășițe, sunt reconstituiți pe baza celulelor păstrate și redați imediat războiului. 3.1. Despre utilitatea sociologică a clonelor Folosirea clonării în SF este recentă și intră în rezonanță cu alte teme, care permit analiza noțiunii de identitate personală, a problemelor societale legate de producerea industrială a clonelor, precum și a transformărilor / mutațiilor necesare pentru a-i adapta
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
contextului sociosimbolic, toate au repercusiuni asupra genului de imaginar al SF-ului. Faptul că invențiile au repecursiuni sociale pe care nici Verne, nici Hugo Gernsback nu le luaseră în calcul presupune că se ține cont, în cadrul SF-ului, de dimensiunile sociologice și psihologice, și deci de producerea unor narațiuni noi. SF-ul este interesat de-acum înainte de transformările vieții urbane odată cu invazia publicității, în funcție de consecințele modificărilor genetice, ale transplanturilor de organe, ținând seama de rolul mijloacelor de comunicare în masă etc.
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
prin evenimente violente. Reziliența reprezintă „imunitatea psihologică”a individului față de violență și traumă. Ea moderează impactul violenței asupra victimei și îngăduie depășirea situației traumatice și continuitatea în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului. Putem avea o perspectivă biologică, istorică, religioasă, sociologică și juridică, ecologică, psihiatrică, economică sau psihologică asupra formelor de manifestare a violenței și a consecințelor ei. Raines, Brennan și Farrington (1997, apud Trudel et al., 2002, p. 167) propun o analiză biosocială a manifestărilor violente, în care factorii de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
chestionare de investigare a personalității, el depășește explicațiile biologice ale funcționării umane făcând trimitere la procesul de socializare a copilului de către părinți, la imitarea comportamentelor și astfel la teoria învățării sociale a lui Albert Bandura. Un curent explicativ din perspectiva sociologică consideră sărăcia ca fiind cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al unei subculturi și a avea un nivel de educație mai scăzut predispune la crimă. Sărăcia, educația redusă, consumul de alcool par a fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi membru al unei subculturi și a avea un nivel de educație mai scăzut predispune la crimă. Sărăcia, educația redusă, consumul de alcool par a fi mai frecvent asociate cu crima. Alte cercetări arată că densitatea populației este un factor sociologic care se află în raport direct proporțional cu rata crimei. Emile Durkheim însă, unul dintre cei mai mari sociologi, consideră că, la nivelul societății, crima este inevitabilă și că nu se leagă neapărat de sărăcie sau bogăție. Unul din cele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școala) devin disfuncționale și nu mai sunt apte să controleze comportamentele indivizilor. Astfel se creează un mediu favorabil învățării comportamentelor deviante. în domeniul criminologiei există numeroase teorii explicative. Vom aminti pe scurt, în continuare, câteva dintre aceste teorii, de sorginte sociologică și psihologică. 1. teorii ale structurii sociale (teoria conflictului, perspectiva structurală asupra conflictului); 2. teoria dezorganizării sociale (susține că zonele sărace sunt suprapopulate, cu o mare eterogenitate și cu structuri sociale insuficient dezvoltate, ceea ce face dificilă menținerea ordinii sociale); 3
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în comunitate pentru a se apăra și proteja. în fapt, Browning (2002) conchide că doar aspectul de sărăcie, de comunitate dezavantajată influențează rata violenței în cuplu, în timp ce instabilitatea rezidențială și eterogenitatea etnică au o importanță mai mică. O altă perspectivă sociologică asupra violenței domestice este aceea impusă de curentul feminist. Feminismul aduce în discuție diferențele de sex și de putere dintre partenerii de cuplu. Considerând că aceste inegalități stau la baza violenței domestice, feministele pledează pentru și promovează egalitatea între sexe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care explică violența prin dorința de control și de putere susținând că aceste tendințe comportamentale ar putea fi generate de „natura patriarhală a societății”care condiționează și induce astfel de comportamente la 65VIOLENȚA bărbat. Putem defini, din punct de vedere sociologic, patriarhatul ca un sistem de autoritate în familie, în cadrul căruia loaialitatea datorată „șefului”se bazează pe puterea lui de a dispune de bunuri, inclusiv de femeie și copii, și pe mentalitatea că aceste relații personale de dependență sunt la fel de naturale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru a fi acceptată trebuie să capete un gir științific, prin îndeplinirea unor exigențe. Furstenau (apud Vogel, 2008) menționează următoarele condiții: să ofere o perspectivă filosofică, adică să formuleze ideea antropologică majoră pe care se întemeiază; să ofere o perspectivă sociologică, adică să elucideze care sunt implicațiile socioculturale pe care le cauzează aclimatizarea procedeului; să ofere o perspectivă psihopatologică, adică să se bazeze pe o teorie articulată despre tulburarea în cauză, precum și pe o terapie adecvată ei; să ofere o perspectivă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părea că evenimentele de viață stresante pot avea un efect de întărire, de protecție sau un efect negativ, de depășire a resurselor psihologice.”(Rutter, 2007, p. 206) Studiul însă subliniază importanța stabilității relațiilor sociale în construirea rezilienței individului. Așadar, factorii sociologici intra și extrafamiliali se conjugă în conturarea rezilienței persoanei. 4. Un studiu calitativ, realizat pe 80 de femei adulte, victime ale abuzului sexual în copilărie. Femeile au fost intervievate cu privire la modalitățile de a face față abuzului din copilărie în două
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru poesie e vârsta juneței (amorul) [...]. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei școalei de la St. Sava compuse el oda etc.69. Din punct de vedere sociologic, ceea ce subliniază aceste figuri e absența unei profesii poetice în care scriitorul să poată crea în mod continuu. Barbu Paris Mumuleanu nu e plătit ca scriitor, nu acționează într-un cadru specializat în producția de literatură și scrie pe furate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
însă, după cum am zis și altădată, adun toate râsurile și secăturele vătămătoare, ce le văz la unul, la altul"17. Oricât am vrea să credem că la numai un deceniu de la fondarea culturii literare în Principate e posibilă o percepție sociologică a profesiei scriitoricești, lucrurile stau diferit. Constatările asupra pauperității scriitorilor se datorează unui tipar ficțional: Heliade Rădulescu aclimatizează un model de reprezentare a auctorialității din cultura occidentală. E vorba de ficțiunile boemei, care se impun în literatura franceză către 1820
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de corp, ca o singularitate care nu acționează decât în grup. Ori toți, ori niciunul. Heliade Rădulescu putea accepta consacrarea simultană a unui front de talente; putea concepe o mișcare socială, mobilizând mai multe personalități capabile; putea înțelege o realitate sociologică a producției de valori literare. Însă acestui om care a făcut abuz de ideea de geniu, i-ar fi fost imposibil să conceapă figura unui singur - mare - poet național. De aceea va lupta întreaga sa carieră împotriva miturilor personale. Așa cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
astfel orizonturi aproape nelimitate de valorizare. Orice se putea prețui, în funcție de orice fel de calități. Monumentalizarea a justificat o apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de modelul sacralizării, cel al monumentalizării deplasează sensibil referentul spontaneității creatoare. Din punct de vedere sociologic, figurile sacralizării corespund dispariției sistemului de bresle care organiza lumea artei și sunt angajate într-un proces de proletarizare a societății creatorilor și de modificare a regulilor de acces în câmpul artei. Chiar dacă în sens istoric acest fenomen corespunde unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conceptualizările ei nu sunt o afacere individuală. În ciuda unei lungi tradiții a confesiunii care a creat sentimentul că cele ce se petrec în sufletul fiecăruia nu pot fi scrutate decât de protagonistul lor, reflecția asupra "chemării" a demonstrat, dimpotrivă, caracterul sociologic al acestei realități. Temele care orientează existențele individuale, ideile care organizează dinamica și sensul vieților se sprijină pe reprezentări culturale, împărtășite de întreaga comunitate. În al doilea rând, eseul lui Weber a demonstrat că vocația care străbate și influențează toate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
încă departe de specializarea instrumentelor, de constituirea "autonomă" a unei societăți literare și a unui univers de pasiuni literare. Practic, literatura se bazează pe același suport care constituie și societatea. Ca să vedem mai clar această diferență, aș invoca o definire sociologică a dorinței, propusă de Pierre Bourdieu. "Fiecare câmp, prin forma particulară de reglare a practicilor și reprezentărilor pe care o impune, oferă agenților o formă legitimă de realizare a dorințelor lor"30. Altfel spus, există un orizont al dezirabilului înscris
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acceptată 37. Comunicarea reprezintă o modalitate fundamentală de a interacționa psiho-social, presupunând transmiterea unor informații prin limbajul articulat ori prin alte coduri, având drept scop obținerea unei stabilități sau a unor modificări de comportament ale unui individ sau grup38. Strict sociologic, comunicarea stă la baza organizării sociale, coagulând și controlând raporturile interpersonale 39. Prin dimensiunea sa informațională și culturală, ea se impune ca un fenomen complex, ce trebuie privit și analizat în ansamblul proceselor cu care interacționează atât umane, cât și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștinești asupra tuturor evenimentelor 165. I.3. Presa în Spania, Italia și Franța După analiza contextului istoric în care s-au dezvoltat mijloacele de informare și libertatea presei (un context mai degrabă sociologic decât teologic), este necesar să detaliem situația presei în sine și să-i analizăm influența asupra societății din Spania și Italia. Aceste țări au constituit două medii extrem de importante pentru evoluția catolicismului. Alături de ele, Franța a avut și ea un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
profunde pentru această aprehensiune: străinul constituie o intruziune în sfera domestică, în viața privată și intimă, în cercul strâmt al existenței cotidiene, familiale și personale. Angoasa intruziunii, care poate merge până la refuzul găzduirii ține la fel de bine de analiză psihologică și sociologică privind intimitatea. Grupul social poate să resimtă ca o primejdie intrarea unui element exterior și diferit în sânul său. Fiecare grup se distinge printr-un mod de funcționare care se sprijină pe coerența membrilor și pe excluderea celor care nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și îl autorizează pe acesta din urmă "să facă parte din grup" sau nu, ceea ce înseamnă să fie acceptat sau respins. Proust a dat, în acest sens, exemple admirabile 423. "Nu ne plac străinii" aceasta înseamnă, din punct de vedere sociologic, să mizăm pe diferențele de cultură, de culoare, de rasă, de religie, de clasă socială, etc. într-o repliere identitară ale cărei temeri și consecințe sunt prea bine cunoscute 424. Vom remarca, în perspectiva primirii străinului, în afară de faptul că distincțiile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
analizei am folosit ca material de studiu răspunsurile primite la un chestionar 1007 din partea unui număr de respondenți care provin din diverse sfere socio-geografice, cu o pregătire de specialitate, insă diferită, axată în principal pe regiunea Orientului Mijlociu. În ceea ce privește abordarea sociologică, în colectarea răspunsurilor am folosit Metodă 1008 Delphi a cărei specificitate constă în aplicarea de chestionare succesive asupra respondenților. Anchetă prin Metoda Delphi este o tehnică consacrată și frecvent utilizată, fiind în esență o metodă interactivă care facilitează obținerea de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Hașemit al Iordaniei),1081 Marwan Muasher (ex-Ministru de externe iordanian),1082 Amir Taheri (scriitor și specialist în problemele Orientului Mijlociu),1083 Qaboos bin Said al Said (Sultanul statului arab Oman)1084 etc. Același institut "Tami Steinmetz" a realizat un studiu sociologic comparativ în care au fost analizate date culese în ultimii ani, în perioada iunie 1994 - iunie 2007 (a se vedea graficul 1085 de mai jos), luând în considerare următorii patru itemi: șansele realizării unei păcii cuprinzătoare în Orientul Mijlociu,1086 Acordul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]