6,992 matches
-
mici amănunte, ci ea determină, pătrunde și colorează specific și întreaga gamă a activităților spirituale a oamenilor care o servesc”. Sunt examinate, rând pe rând, cadrul cosmologic, biologic, psihologic și istoric, diversele manifestări spirituale, credințele și riturile magice în legătură cu gospodăria. Spiritualitatea magică a Drăgușului este „atât de viu, de inteligent și de concret înfățișată”, iar stilul cercetării este „remarcabil de bine articulat și de limpede fiind un model de exprimare literară a constatărilor științifice” (Petru Comarnescu). Participantă, în 1931, la campania
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
a creat o operă de orientare fundamental clasică și de sensibilitate românească, sinteză de autentică substanță poetică și viguroasă expresie artistică, care îi conferă o incontestabilă originalitate. Într-o mare parte a publicisticii sale, C. se ocupă de folclor - depozitul spiritualității poporului (prin popor înțelegând țărănimea). Fără să ajungă la mitizarea viziunii, precum mai târziu alt ardelean, Lucian Blaga, a încercat să-i definească specificul pornind de la mit, cea mai veche și cea mai înaltă formă a artei populare. Vizibilă este
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
dată (cripto)apologetic, fără a fi beneficiat de un studiu temeinic și imparțial. Definirea situării umaniste a spiritualismului pe care-l cultiva n-a fost proclamată manifest de redacție, care a pledat numai la modul general pentru reabilitarea noțiunii de spiritualitate, bruiată de accepții divergente, Astăzi însă, argumentată, precizarea se impune, pentru a detensiona un contencios ideologic persistent, generat de excesele naționaliste, ortodoxiste sau mistice ale spiritualismului. Astfel, poziția neoumanistă e semnalată începând chiar cu articolul inaugural, aparținând lui Petru Comarnescu
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
precizarea se impune, pentru a detensiona un contencios ideologic persistent, generat de excesele naționaliste, ortodoxiste sau mistice ale spiritualismului. Astfel, poziția neoumanistă e semnalată începând chiar cu articolul inaugural, aparținând lui Petru Comarnescu, dar ea reiese la fel de limpede din eseul Spiritualitate al lui Mircea Vulcănescu (2/1934), unul dintre cele mai dense texte de referință asupra tinerei generații dintre cele două războaie mondiale. Enumerând principalele trei înțelesuri ale spiritualității - „viață interioară”, „cultură”, „viață duhovnicească” - și schițând un istoric al manifestării lor
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
inaugural, aparținând lui Petru Comarnescu, dar ea reiese la fel de limpede din eseul Spiritualitate al lui Mircea Vulcănescu (2/1934), unul dintre cele mai dense texte de referință asupra tinerei generații dintre cele două războaie mondiale. Enumerând principalele trei înțelesuri ale spiritualității - „viață interioară”, „cultură”, „viață duhovnicească” - și schițând un istoric al manifestării lor în cultura română, Vulcănescu disocia în sfera înțelesului „cultură” patru varietăți principale, de la marxism (privilegiind spiritualitatea de clasă) și naționalism (exaltând etnicul) la spiritualismul centrat pe absolut; între
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
tinerei generații dintre cele două războaie mondiale. Enumerând principalele trei înțelesuri ale spiritualității - „viață interioară”, „cultură”, „viață duhovnicească” - și schițând un istoric al manifestării lor în cultura română, Vulcănescu disocia în sfera înțelesului „cultură” patru varietăți principale, de la marxism (privilegiind spiritualitatea de clasă) și naționalism (exaltând etnicul) la spiritualismul centrat pe absolut; între ele enumeră și „umanismul neoclasic, care pune accentul pe om în genere”, iar ca exponenți numește - în acel moment - mai mulți redactori și semnatari în revistă: Dan Botta
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult de înfăptuit, e prematur a invoca o atare condiție-limită, lăsându-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935), Mircea Eliade elogiază tinerețea de spirit a profesorului C. Rădulescu-Motru - al cărui articol cu același titlu din „Revista Fundațiilor Regale” îl comentează, pentru că, tratând tema, se dovedește sensibil la tropismele actualității; Eliade observă că întoarcerea noilor generații către
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
6-7/1935), Mircea Eliade elogiază tinerețea de spirit a profesorului C. Rădulescu-Motru - al cărui articol cu același titlu din „Revista Fundațiilor Regale” îl comentează, pentru că, tratând tema, se dovedește sensibil la tropismele actualității; Eliade observă că întoarcerea noilor generații către spiritualitate e o reacție la dominația politicului și atacă, în termeni demni de interes, o chestiune care s-a dovedit foarte curând nevralgică, „omul nou”: „Într-adevăr, orișice primat politic e silit să nege autonomia spiritului, libertatea de afirmare a oricărui
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
termenilor și astfel să contribuie la „fixarea fizionomiei spirituale a epocei”, rubrica se recomandă și ca o continuare, „într-o formă mai succintă”, a activității simpozioanelor Asociației Criterion. Dintre cele cinci „idei” pe larg explicitate în „dicționar”, Experiență (Petru Comarnescu), Spiritualitate și Generație (Mircea Vulcănescu), Problematică (C. Noica), Satul (H.H. Stahl), primele trei sunt texte indispensabile corectei înțelegeri a orientărilor tinerei elite intelectuale din deceniile al treilea și al patrulea. Alte eseuri demne de remarcă: Tirania formelor-capcană (Petru Comarnescu), În jurul filosofiei
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
omului conștient se bazează pe spontaneitatea sinelui, pe cunoașterea logosului, pe valori și implică libertatea. Omul care cunoaște conștient se poate, până la un punct, autodetermina liber. Tema conștiinței, deși implicită în gândirea lui Descartes, s-a definit și ea în spiritualitatea Europei, mai ales prin idealismul german, începând cu Kant. Ea a rămas o constantă a filosofiei, alături de tema rațiunii, până în secolul XX. Este abordată și de Husserl, care pune accentul pe trăirea conștient-reflexivă directă, nemijlocită. O mai întâlnim la Jaspers
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-i conferă și o dimensiune socială. Caracterizarea omului ca ființă bio-psiho-socială nu surprinde însă ceva care să îl diferențieze clar de universul biologic. Eventual, omul în specificitatea sa, ar putea fi caracterizat ca o ființă dimensionată prin conștiință, logos și spiritualitate. Psihismul uman se formează însă și se afirmă într-un context specific, care are aspecte și instanțe, ce nu se întâlnesc în biologie. Astfel, dacă la individul biologic se poate vorbi deja de un sine (selfă într-un sens special
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și persistența. Acest nivel ar avea o solidă bază biologică în funcționarea neurotransmițătorilor cerebrali. Al doilea nivel e caracterial, cu factori sau dimensiuni dobândite prin experiență, constând din trei aspecte: autodirecționare, cooperativitate, autotranscendență. Ultimul nivel specific uman se referă la spiritualitate și stări de conștiință și nu mai poate fi apropiat de psihologia trăsăturilor. În ultimele decenii, în aria psihologiei trăsăturilor s-a dezvoltat mult teoria celor „Cinci Mari Trăsături” (Big Five Trait Taxonomy sau Five Factor Theory - FFTĂ (John, 1999Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității copilului (Harris, 1998Ă. Dar tot el subliniază faptul că orice încercare de a stabili raporturi între experiențele din copilărie și personalitate nu poate ignora factorii genetici ca variabile latente. Factorii mediului asigură umanizarea individului, deci afirmarea conștiinței și a spiritualității. Studiile efectuate pe gemeni monoși dizigoți arată rolul accelerator pentru maturizare al intervențiilor educative precoce și complexe. Nu în ultimă instanță, rolul factorilor sociali în personogeneză este confirmat și de imposibilitatea umanizării „copiilor lup”. Relațiile interpersonale - pe verticală părinți și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-am aminte”. În 1983 revine în țară, iar din 1986 lucrează la Sibiu ca secretar de redacție la „Telegraful român” și „Mitropolia Ardealului”. În 1988 călătorește în SUA, conferențiind în numeroase biserici prezbiteriene pe teme legate de cultura română și spiritualitatea ortodoxă. Între 1990 și 1993, face cursuri de doctorat la Universitatea Fordham din New York. În 1999 își susține teza pentru un al doilea doctorat, început la Facultatea de Teologie a Universității din București. În 1992 intră ca profesor adjunct la
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Telegraful român”, „Astra” ș.a., iar în SUA, la „Meridianul românesc”, „New York Magazin”, „Origini” - „Romanian Roots” ș.a. A fondat și condus revistele „Adusu-mi-am aminte” (Lausanne), „Symposium”, „Buletinul Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă”, „Romanian Medievalia” (în colaborare cu George Alexe), „Lumină lină” - „Gracious Light” (New York). Semnează și cu pseudonimul Gheorghe Brehuescu. I s-a decernat Premiul „Stelian Stănicel” de către Romanian-American Heritage Center (Jackson, Michigan, 2000), Premiul revistei „Convorbiri literare” (Iași, 2001), Premiul
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
aceeași măsură sentimentului și conștiinței. Purtătoare de mesajul mântuirii, operele comentate (Mircea Eliade, Arta de a muri, Dumitru Stăniloae, Experiența lui Dumnezeu, Mihail Crama, Împărăția de seară etc.) ilustrează, prin poezia profunzimii lor, o literatură stând sub semnul dăruirii evanghelice („spiritualitate cu rădăcinile în cer”) și a identificării, prin visul de izbăvire, cu esența ei divină. Hermeneutica lui D. are solemnitate liturgică și o deosebită capacitate alegorică de a însufleți ideile. Pentru el, cartea reprezintă modelul și mijlocul de îndreptare morală
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
atât într-o perspectivă comparatistă, cât într-o abordare a înțelesurilor poeziei ca expresie totală a lumii, în care experiența exilului poate însuma aspectele vitale ale artei. În eseul Soarele și Luna, studiu de tipologie asupra valențelor sud-est europene ale spiritualității românești, C. încearcă, pentru prima dată după Vasile Pârvan și G. Călinescu, și pe urmele eseisticii lui Dan Botta, o regăsire a mesajului mitologic în evoluția acesteia. Sondajul nu are în vedere aria Orient-Occident, ci o deplasare de la nord la
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Volumele sale reprezentative sunt Sinteză și originalitate în cultura românească (1991), Divin și uman în spiritualitatea românească (1994) și Bizanțul (1995). Privite în ansamblu, aceste studii sunt axate pe ideea „omului complet” - social și cosmic - în cultura română. C. intenționează să precizeze mai ales contribuția Bizanțului la sporirea patrimoniului nostru spiritual. În linii mari (uneori schematice
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
române moderne, pentru a surprinde „trăsăturile ce-o singularizează” într-un vast context de valori universale. SCRIERI: Sinteza sadoveniană, București, 1982; Triptic-dilemă, București, 1983; Aproximări literare, București, 1983; Sinteză și originalitate în cultura românească, București, 1991; Divin și uman în spiritualitatea românească, 1994; Bizanțul, postfață Eugen Todoran, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Traian Cantemir, „Sinteza sadoveniană”, ATN, 1983, 2; Mircea Mihăieș, „Sinteza sadoveniană”, O, 1983, 36; Stela Mirel, „Triptic-dilemă”, O, 1984, 5; Valeriu Drumaș, „Aproximări literare”, O, 1985, 51; Grigore Bostan, Un
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
revista își reafirmă programul „de a reflecta viața culturală din ținuturile de Vest ale României - literatură, artă, istorie, etnografie și folclor, interferențe culturale și viața românilor din afara granițelor țării” (4/1991), prin modalități proprii „de racordare a «localismului creator» la spiritualitatea națională” (3-4/1994). Fără implicații directe în politică, publicația ține pasul cu evenimentele vremii, luând atitudine față de acestea, în primii ani prin articole de fond (Constantin Mălinaș, Impozit pe revoluție, 3/1990, Dan Motea, Ilustrate cu flori de mină, 10
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
să prezinte studenților rezultatele ultimelor sale cercetări în bibliotecile din țară și din străinătate, convins că trebuie să intre în aulă cu un „chip” științific permanent ameliorat - cu meșteșugul subtil al pedagogului. Descifrând corect condițiile în care s-a plămădit spiritualitatea românească (La răspântia a două lumi: Occidentul latin și Orientul bizantino-slav este titlul primului capitol din Istoria literaturii române vechi), a înființat, în 1938, un lectorat de limbă neogreacă și o conferință de bibliologie (încredințată lui N. Georgescu-Tistu) și, cu
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
Cantemir l-a preocupat intens. A recitit cu atenție textele, a parcurs din nou comentariile asupra lor și a constatat că multe ignorau aspecte importante ale pregătirii cărturărești a lui Cantemir, raporturile subtile pe care acesta le-a întreținut cu spiritualitatea occidentală, cu modelele literare apusene. Dacă sunt lăsate la o parte cărțile profesorului ieșean Giorge Pascu (cărți bine informate, dar de plasat pe un „raft” secundar), se poate constata că, între „momentul Iorga” (1901, prelungit până în 1904) și anul 1940
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
stare să-l așeze între erudiți și posibilitatea de a o domina și de a o așeza în construcții pe cât de impresionante, pe atât de riguroase, C. a refăcut, prin studii, prin monografiile specializate și prin marile sinteze, tabloul unei spiritualități - în ipostaza ei literară - ce a consunat cu alcătuirile europene. Nicolae Cartojan era filolog autentic nu numai prin obiectul și metoda cercetărilor sale, ci și prin acribia împinsă până la ultimele limite [...]. Căuta, răscolea și revenea mereu, spre a se convinge
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
mai ales de negație vehementă). Aspirația tinerilor se definește într-o manieră foarte elocventă: „Pentru noi literatura română nu înseamnă un fenomen închis, petrecut într-o țărmuire artistică, nu o contribuție pitorească la etnografia europeană, ci o ramură tânără a spiritualității continentale, ramură străbătută de aceeași sevă și încărcată de aceleași roade, chiar dacă pământul în care s-au împlântat rădăcinile e altul.” Destinatarul scrisorii, mișcat nu doar de gestul ca atare, ci și (mai ales) de convingerile „cerchiștilor” de la Sibiu, salută
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
ajunul bicentenarului independenței Americii, reușește să publice volumul Grafica americană. Un portret al Americii, pe care cenzura îl aprobă, crezând că e vorba de un comentariu de strictă specialitate. În 1984, apare la București, în premieră mondială, prima sinteză despre spiritualitatea Americii Latine moderne și contemporane. Albumul America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală oferă o selecție din pictura tuturor popoarelor latino-americane, tablourile fiind însoțite de evocări ale universului magic și realist al fiecărui artist, scrise într-un stil care să evoce
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]