8,025 matches
-
cu degetul jocul abulic al Squadrei, lăsînd în plan secundar cabala Nordului. Noi, dacă eram în locul lor, ieșeam în stradă, ungeam cu substanță maronie clanța ambasadelor respective și ne împrăștiam în patru zări bocetul de copii ai nimănui, striviți sub talpa îmbuibaților de prin străinătățuri. Acest blat de vară de pe Do Bessa (denumirea, tălmăcită aproximativ în românește, miroase a sulf, nu-i așa?) ne va servi de-acum încolo drept pavăză, carte de căpătîi, termen de comparație și scuză perenă. Vor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
zeiței Pleonexia făcută din cristal dă pagini vrednice de Ariosto. De o mare fineță de tonuri este desenul de atenții miniaturale al Cameleonului. Romanul colcăie de astfel de măiestrii caligrafice, precum este exuberant în expresii plastice. Vidra e "jigania cu talpă de gâscă, cu colții de știucă", "vulpea peștelui și peștele vulpii". Dulful (balena) e "porc peștit" și "pește porcit". În cursul operei sunt și numeroase "eleghii" în aceeași cadență populară și cu o nespus de inteligentă tratare cultă a metaforei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sarcastic satanic în limbaj crud, vul-gar-dunărean, mijloace prin care își exprimă dezgustul de mizeria vieții. Omul e un animal care "pute" egal de la cap până la picioare și se aruncă după moarte la gunoi: Sunt un animal, un sinistru - animal... Din tălpi până-n gânduri, întreg, put egal; Dar o să fiu vărsat la gunoi în curând. ION AL.-GEORGE Clasicismul lui Ion Al.-George este arheologic. Poetul evocă trecutul daco-roman, restabilind până și litera latină (procedeul, parnasian, era și al lui Vasile Pîrvan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nimeni", poetul a "cucerit" viața. Când ar fi cazul să salveze o existență, poetul ar renunța "în fine" la artă, pentru care și-a sugrumat iubirea, renunțare care este un sacrificiu teribil, făcut însă odată pentru o femeie posedată "din tălpi și până-n creștet". Tristeța poetului e factice și erotica fanfaronă, și din totul se rețin unii psalmi, fără misticism adânc, care au totuși, prin rotația lor litanică, o remarcabilă suavitate verbală (amintind puțin umilitățile lui Péguy și ale lui Claudel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se dezvoltă trupul. Copiii au poftă de mâncare, sunt lacomi și anume voluptăți tactile sunt indiciul unei cenestezii sporite. Olguța se suie pe divan și face tumbe, mișcă degetele de la picior făcând mare haz de ele și se bate la tălpi. Totdeodată, neajunși la determinarea universului obiectiv, copiii sunt animiști, confundă realul cu irealul, au spaime surde, teroare de strigoi și de balauri, vise cu apariții de îngeri și metamorfoze. Dănuț se teme ca tras de zmeu să nu se înece
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate, învederată în acest cântec al săniilor: Alunecând pe roase tălpi de lemn, Înaintează săniile către-un semn Pe care marginile codrului îl fac Cu cîte-o mână albă de copac. În inima pădurilor adânci Subt albe policandre înghețate, Ca niște urme de comori uitate, S-ascund grămezi de lemne printre stânci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grele ca labele de urs", Florica Obogeanu pillatizează în cadru oltean, Maria Banuș scrie o poezie, nu ferită de brutalități, a fetei de "optsprezece ani", în general tactilă, în care se face elogiul "degetelor" picioarelor, albe asemeni cărnii cireșelor, al "tălpilor" care "au învățat... să desmierde", al dedesubtului genunchilor unde "carnea e umedă ca un măr despicat", al genunchilor tremurători și "plini ca două căni de lapte". Chemarea sexuală a fetei își găsește o expresie proaspătă, cam riscată, în Cântec de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a alinta, a anina. Alcătuiește trei enunțuri cu sensuri diferite ale cuvântului „ochi”. -Ursul polar (ursul alb) trăiește în regiunile reci de la Polul Nord. Este cel mai mare animal carnivor; -Pentru a fi protejat împotriva frigului și în mersul pe gheață, tălpile îi sunt acoperite de o blană deasa, mai aspră. Ursul polar este un foarte bun înotător; -Se hrănește iarnă cu pești , foci și morse pe care le vânează chiar din apă, iar vară consumă mușchi, iarbă de mare, fructe și
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
sale nemulțumiri de intelectual, el e prea nobil și dezinteresat ca să le deie vreo importanță în făurirea concepțiilor sale (Eminescu e antipodul lui Dan). cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii răzeșilor și breslașilor". Și adaugă imediat: "Nimicindu-se însă talpa țării, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au căzut și boierii"1 . Eminescu insistă pe larg asupra cauzelor ruinării claselor mijlocii. Meseriașii, zice el, au fost distruși: din cauza răpezii modificări a vieții, încît croitorii, de pildă, n-au putut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
curcubeu că este unirea dintre cer și pământ iar cele șapte culori ale curcubeului sunt culorile Muntelui Meru(Moraru din Bucegi) care este centrul lumii. În iconografia creștină Iisus tronează în mijlocul uni curcubeu și nu al unui foc ieșit de sub talpa iadului așa cum apare Iahwe. Scrierea lui Platon Viziunea lui Er ne arată același fenomen legat de urcarea sufletului la cer care a ajuns într-un loc unde se vedea o lumină ce se întindea de sus, și era ca o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au numit amazoane. Adică să-l înțelegem și să ne înțelegem; în acele vremuri cam băgate în ceață de aburiștii greci, geții de la nordul și sudul Is-trului erau un popor vrednic și plin de vigoare fiind veșnic un cui în talpa fudulă a plăsmuitorilor de adevăruri ,,elenistice”. În același Ciclu epic Aristofan(445-386 î.e.n.) spune că Telefos regele misilor purta pe cap căciula numită pilou adică pileus cum îi spune Iordanes în Getica sau cușmă țurcană cum am zice cei de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
crengi de alun atribuindu-se acestora un rol magic cu puteri miracu- loase folosite de fîntînari pentru găsirea izvoarelor iar de alții pentru găsirea comorilor ascunse în pămînt. Ne mai spun ,,basmele” noastre - ale lor fiind numai revelații primite de la Talpa Iadului - că în această zi de reașezare a lumii pămîntești, se adună șerpii care se înfășoară cîte doi pe tulpina unui alun subțire chinuindu-se săracele vietăți pînă scot din gurile lor o ,,piatră nestemată” folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
împotriva conducătorului boero Bisto. ,,Acest Gelu cel roșcat cu ghioagă(buzdugan ca semn al funcției de conducător în armată) s-a întors(părăsit) de la soția Lia și este luat(căsătorit) cu Zoe. În întăritura sa a fost bătut rău la tălpi ca să primească îndurarea lui Zabeloe. A zăcut pînă la sărbătorile de iarnă cînd s-a ridicat împreună cu rudele sale și a fost lăsat să fugă să se întîlnească cu armata lui. Pentru a opri zîzania rea ce o băga în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
obligatoriu prezența alocutorului. A. În calitate de marcă a cunoașterii perceptuale, uite este utilizată prototipic pentru îndeplinirea unor funcții de identificare, însoțind, adesea, diverse deictice. Sunt prezentate alocutorului: (a) obiecte din contextul situațional: D: Uite, un aparat de făcut masaj, mamă, la talpă! A: Ia să văd ((zgomot)) da' ce drăguț e! (IVLRA: 54) (b) persoane (ființe): C: Ce-i aia? Uite o ciocănitoare. Uite, o vezi? B: Țucutucutucu. Da. Hai, mută-te-n față. (IVLRA: 71) (c) evenimente: A: Și uite, formez
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
și alimente și încălțăminte. îmi amintesc de prima pereche de bocanci pe care mi i-a cumpărat tata, când eram de vreo cinci ani. Bocancii stăteau în prăvălie agățați întrun cui la o grindă, legați de șireturi. Aveau „ținte” pe talpă și potcoave la tocuri. Erau mai mari decât laba piciorului meu cînd i-am probat de mi i-a cumpărat, dar tata tot mi i-a cumpărat, motivând că piciorul copilului mai crește și o să-i poarte mai multe ierni
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
s-a arătat sârguincios. A învățat meseria de cizmar. Când era cavaler, flăcău cum se zicea la noi, spunea cu fală: „sunt pantofar de București.” Bunicii i-au cumpărat calapoade și toate uneltele necesare acestei meserii, l-au aprovizionat cu talpă și piele pentru cizmărie, dar el nu s-a ținut de treabă. într-o duminică, pe la sfârșitul lui iunie, când eram de 9-10 ani, unchiul Scarlat a cules câteva sute de kilograme de zarzăre din grădină, le-a pus în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
universitare pentru studenți. Deși a urcat atât de sus pe treptele științei, ale tehnicii și ale culturii, a rămas tot atât de modest ca și atunci când era elev la Școala Normală, când nu avea uniformă corespunzătoare, când umbla cu pantifi rupți, fără talpă, când bunicul nu avea bani să plătească taxele școlare. Deși în inima mea, unchiul Constantin este focarul de la care pleacă lumina și căldura sufletului meu, totuși simt o distanță între mine și dânsul, pe care simt nevoia să o respect
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și mai mare viteză, dar tata nu le-a dat drumnul. în poarta gospodăriei caii s-au oprit. Tata arăta ca de pe altă lume. Mâinele care ținuseră strâns de căpestre erau însângerate, iar cismele din picioarele lui nu mai aveau tălpi deloc; săriseră în timpul alergării forțate. .Mai târziu, peste câțiva ani, într-o toamnă, tata venea singur de la Râmnic, cu căruța cu aceiași cai, grași și frumoși. Coborând o pantă destul de mică, la intrarea în satul Custurea, caii, împiniși ușor de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a făcut cămașă din tort de cânepă, și un costum de haine din „lână în lână” țesută în patru ițe, în brazi. Dintr-o servietă veche, un cismar din Constantinești satul vecină mi-a făcut o pereche de pantofi cu talpă scoasă dintr-o curea de transmisie a unei batoze mașină de treerat, cu aburiă. Din foaia de cort dată de căpitanul de la „mobilizare” mi-am făcut un balonseide. Cu chipiu militar pe cap, sub balonzaide cu pantaloni caki, m-am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
văpaie de foc la lumina soarelui. Am trăit nopți înfiorătoare! M-au răscolit în miez de noapte jivine care trezesc și azi în mine emoții tulburătoare. Am trăit îndrăzniri și am răzbit primejdii. Am simțit tremurul inimii din creștet până în tălpi. Acum se stinge pe nesimțite flacăra care ne-a purtat pe cărările morții. Dar sângele nostru, mireasmă, veșnic va arde în cățui, slăvind pe Hristos, luminând cărări și inimi răpuse. Nici un pământean nu a cules atâtea ocări și schingiuiri cât
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Liceul Comercial din Bacău. A lucrat un timp foarte scurt în cadrul Poliției, comisar-ajutor cu probleme juridice, apoi a lucrat în învățământ. A fost arestat în anul 1949 de Securitatea Bacău, condusă numai de evrei. A îndurat chinuri și bătăi la tălpi, testicule, șocuri electrice. A fost judecat de Tribunalul Militar Iași și condamnat la 7 ani temniță grea, a fost apoi depus la Aiud temnița marilor pătimiri românești rezervată pentru așa-zis oameni maturi. De aici a fost trimis la Minele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Document 11.24 extras din dosar pag. 370 Petru C. BACIU, supraviețuitor al prigoanei couminste declară: „Fratele de Cruce ION BULIMAN, din grupul F.D.C. 47 Bacău, arestat în ziua de 15 mai 1948, este bătut timp de două luni la tălpi, la testicule, până la starea de semidecedat și readus apoi la viață prin aruncarea găleților cu apă peste trupul mutilat, pus la șocuri electrice și în final, punându-i-se o scândură pe pieptul gol, peste care i se aplică lovituri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mărturisit și vor mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre.” Petru C. Baciu Nu înstrăinați pământul E porunca-Testament! E avertisment și durere. Pământul e talpa țării. „De vrei să fii tu însuți și fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te pe munți, De prinde-te de lașii, mulțimile cuminție. Potecile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]