7,762 matches
-
învățate, dobândite). Recomandările lui Cicero cu privire la mișcările corpului țin cont de faptul că oratorul se urca pe rostrii, de unde auditoriul îi putea observa cea mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea pașilor, gesticulația dezordonată a mâinilor, mișcări care ar fi putut trăda teama, timiditatea și nesinceritatea. Gesturile oratorului variau în funcție de tonalitatea dicțiunii cu care-și rostea discursul și de caracterul cuvântării sale (întinderea brațului corespundea tonului puternic al vocii, iar îndoirea acestuia tonului mai dulce). Însemnătatea gestului în teatru a fost covârșitoare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prima dată în secolul al XVI-lea un cod valabil pentru toți în legătură cu bunele maniere la biserică, la masă, cu prilejul întâlnirilor etc. și subliniază faptul că nu există trăsătură intimă a unei persoane pe care gesturile să nu o trădeze din punct de vedere moral, psihologic și social. În toate perioadele istorice, gesturile au reflectat deosebirile de gen și de clasă socială, existând prescripții diferite cu privire la comportamentul fizic al femeilor și al bărbaților sau cu privire la gesturile destinate clasei superioare și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cele mai multe ori limbajul verbal, facilitând înțelegerea corectă a mesajului. Alte gesturi sunt atât de elocvente, încât nu mai au nevoie de alte explicații verbale. Astfel, o persoană cu o față posomorâtă care-și duce frecvent mâna la frunte poate să trădeze suferința, oboseala sau durerea de cap, fără să fie nevoită să comunice oral acest lucru sau înclinarea capului de sus în jos spre interlocutor după adresarea unei întrebări poate sugera acordul (pentru unele popoare). Separabilitatea limbajului gestual de cel verbal
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
recepționate în subconștient, drept care ni le amintim mult după ce cuvintele s-au stins. De multe ori ceea ce este reprezentat prin gesturi are o semnificație mai mare decât ceea ce se spune verbal: de exemplu, o ridicare din umeri sau din sprâncene trădează mai bine nedumerirea persoanei decât dacă ar exprima verbal starea trăită. În Marele dicționar al Psihologiei, gestul (fr. geste; engl. gesture) este definit ca fiind ,,mișcarea dirijată către un obiectiv exterior, caracterizată prin proiectarea unuia sau mai multor segmente corporale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gras), jovial, vorbăreț, bun povestitor, dar cu putere de concentrare a atenției mai scăzută când are de îndeplinit mai multe sarcini în același timp, prezintă un pattern gestual expansiv, flexibil, creativ, dar care poate scăpa controlului voluntar și îi poate trăda neliniștea sau nervozitatea. Pe baza tipologiei lui Carl Gustav Jung (introvert-extrovert) și analizei relației dintre gesturile politicienilor (încrucișarea brațelor, încrucișarea degetelor și urechea la care este ținut telefonul) și tipul temperamental-psihologic, Messinger a stabilit opt profiluri psihogestuale, care generează fluxuri
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și, pentru a compensa, folosește mai multe gesturi pentru a transmite intențiile și gândurile sale. Comunicarea statutului ocupat și a puterii se poate transmite celorlați prin intermediul mai multor indicatori nonverbali: • înfățișare și îmbrăcăminte: persoana aflată într-un post de conducere trădează poziția socială ocupată prin ținuta dreaptă, calitatea hainelor și accesoriilor pe care le poartă; • postură: stând în picioare, persoana care deține controlul indică acest avantaj prin poziția impunătoare, dominatoare, umerii drepți, mâinile în buzunare, piept bombat; • mimică: cel cu statut
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în același loc la masă, în bancă, la o ședință sau la birou, se instalează în fața televizorului în același fotoliu, se îndreptă ca să ocupe același loc într-o mașină etc. Un alt exemplu edificator este dat de reflexele gestuale care trădează un exces de apărare corporală a teritoriului: degetele întrepătrunse, brațele strânse la piept sau gambele încrucișate în diverse situații de viață. Prin urmare, omul este extrem de grijuliu cu spațiul în care trăiește, iar modul de delimitare și amenajare a spațiului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În acest sens, poate aplica strategia exersării mentale, care presupune vizualizarea imaginară a mișcărilor întregului corp în interacțiunea cu elevii din dorința îmbunătățirii comunicării didactice. De asemenea, fiecare profesor trebuie să fie conștient de faptul că starea sa psihică este trădată repede, sincer și autentic de propriile mișcări și gesturi pe care le face când interacționează cu elevii. Cercetarea lui Babad et al. (1989) ne demonstrează locul ocupat de limbajul corpului în exprimarea emoțiilor și sentimentelor profesorului. Design-ul cercetării a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și îl aprobă prin mișcarea capului etc.); • gesturi care permit ilustrarea referenților concreți/obiectelor și abstracți/ termeni abstracți pictografele; • gesturi de mânuire, atingere, manipulare a obiectelor sau aparatelor (șterge tabla cu buretele, răsfoiește cartea, tastează la calculator etc.); • gesturi care ,,trădează" adevărata intenție (profesorul îl apreciază pe elev pentru ajutorul acordat, ținând mâinile încrucișate, gest ce relevă de fapt rezerva și păstrarea distanței față de acesta); • gesturile tip ,,semnătură", tip ,,marcă" sau personale: pot fi normale, în sensul că indică simptome ale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din punct de vedere semantic, observăm o înclinare a sintaxei spre convenționalism și a semanticii spre materialism. 3. Analiza pragmatică a gestului: vizează eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. De regulă, gestul este cel dintâi care trădează starea afectivă a emițătorului, sentimentele și emoțiile trăite, iar această stare pozitivă sau negativă se transmite receptorului. Armonizarea gesturilor, congruența acestora cu limbajul verbal, își pun amprenta asupra reacției receptorului în sens stimulator sau inhibitor. De exemplu, efectul gestului chemării
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorului, ritmul este un indice al vitezei de ideație și de exprimare verbală, specific unui tonus neuropsihic ridicat. Vorbirea fluentă denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple: tonus neuropsihic scăzut (lipsă de dinamism și motivație, oboseală, tristețe), reactivitate emoțională și neurovegetativă puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sensibilizând fiecare membru și motivând interacțiunile interpersonale. Rezultatul comunicării didactice este dat de cele mai multe ori de starea pe care profesorul o induce elevilor mai ales prin intermediul nonverbalului, fie că aceasta este permanentă, fie că este temporară. În primul rând, gestul trădează starea afectivă a participanților la comunicarea didactică și, de aici, ar putea să decurgă o serie de măsuri în vederea îmbunătățirii procesului de predare-învățare-evaluare și relației profesor-elev. Nehotărârea, neliniștea, anxietatea, incertitudinea elevilor, dar și bucuria, mulțumirea, siguranța de sine pot fi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o serie de măsuri în vederea îmbunătățirii procesului de predare-învățare-evaluare și relației profesor-elev. Nehotărârea, neliniștea, anxietatea, incertitudinea elevilor, dar și bucuria, mulțumirea, siguranța de sine pot fi transmise profesorului prin intermediul limbajului gestual. Asemenea cuvintelor, gesturile au rezonanță în comunicarea didactică, vibrează, trădează, dar și conduc la o participare afectivă din partea elevilor. Gesturile elevilor transmit semnificații valoroase profesorului pe parcursul lecției dacă acesta deține competența comunicării gestuale. De exemplu, profesorul, care observă că elevii săi stau cu mâna închisă așezată pe obraz și cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
indicii non-verbale, împărțite în funcție de zona ,,scurgerii" de către psihologul Robert Rosenthal de la Universitatea Harvard: a) semnale incongruente între ele (deoarece arată conflicte interne, sentimente de ezitare, tendințe de înșelare etc.); b) străfulgerări scurte ale feței și corpului; c) vocea (care poate trăda mai bine emoția decât fața); d) corpul (oarecum ușor de controlat, dacă persoana se pricepe); e) fața (cea mai nesemnificativă ,,scurgere", deoarece este elementul cel mai ușor de controlat)110. Contactul vizual trebuie însoțit de gesturile mâinilor, recunoscute ca fiind
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
degetul arătător); • încheie un enunț incomplet lingvistic (gestul ducerii mâinii în fața elevului exprimă încetarea conversației); • reglează comunicarea verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică intensitatea stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de nervozitate a unui elev); • exprimă atitudini (aplecarea corpului înainte demonstrează o atitudine de cooperare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele scăzute ale profesorilor față de elevi. Profesorul eficient conștientizează rolul de mediator al expresiilor faciale în crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorului pot căpăta un caracter relativ fix, devenind elemente caracteristice pentru acesta, și pot avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale spontane, involuntare (de exemplu, gestul involuntar al profesorului de a-și șterge ochii de un fir de praf imaginar trădează tristețea acestuia); b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe de altă parte, profesorul poate descifra gesturile expresive mascate ale elevilor care le trădează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trădează tristețea acestuia); b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe de altă parte, profesorul poate descifra gesturile expresive mascate ale elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul care evită privirea profesorului încearcă să-l dezinformeze sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în raport cu pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina, baza trunchiului, conturul și suprafața trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
personale. gesturi care dau glas stărilor emoționale. 3. Exemplificați o situație în care mesajul verbal al profesorului este incongruent cu cel gestual și menționați efectele produse asupra elevilor. 4. Ca și cuvântul, gestul în discursul didactic are rezonanță și vibrație, trădează și conduce la o participare afectivă, reprezintă premisă, mijloc și efect. Explicați și exemplificați cum facilitează gesturile profesorului însușirea unităților de învățare. 5. Gesturile complementare care însoțesc mesajul verbal al profesorului cu scopul de a descrie un cuvânt sau un
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
of a Social Behaviorist, Editura Chicago University Press, Chicago, 1934/1967. Messinger, Joseph, Ces gestes qui manipulent, ces mots qui influencent, First Editions, Paris, 2004. Messinger, Joseph, La grammaire des gestes, Flammarion Editions, Paris, 2006. Messinger, Joseph, Gesturile care îi trădează pe politicieni, traducere de A. Ulici, Editura Litera, București (Les gestes qui trahissent les politiques, Flammarion, Paris), 2012/2012. Morris, Desmond, Le langage des gestes. Un guide international, Calmann-Lévy, Paris, (Bodytalk, Jonathan Cape, Londra), 1994/1997. Morris, Desmond, Maimuța goală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
H. Sheldon, op. cit., 1951. 35 Hans J. Eysenck, în Paul Popescu-Neveanu, Mielu Zlate, Tinca Crețu, Psihologie. Manual pentru clasa a-X-a școli normale și licee, Editura Didactică și Pedagogică R.A, București, 1996, p. 163. 36 Joseph Messinger, Gesturile care îi trădează pe politicieni, traducere de A. Ulici, Editura Litera, București, 2012/2012, p. 12. 37 Constantin Enăchescu, op. cit., 2005, p. 51. 38 Allan Pease, Limbajul trupului, traducere de A. Szabó, Editura Polimark, București, 1981/1997, p. 18. 39 Carol Kinsey Goman
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2008, p. 105. 85 Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 73. 86 apud Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 223. 87 Umberto Eco, op. cit., 1976/2008, p. 262. 88 Umberto Eco, op. cit., 1976/2008, p. 262. 89 Joseph Messinger, Gesturile care îi trădează pe politicieni, Editura Litera, București, 2012, pp. 114-116. 90 Constantin Sălăvăstru, Logică și limbaj educațional, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1994, p. 40. 91 Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 81. 92 Constantin Sălăvăstru, op. cit, 1994, pp. 141-144. 93Charles
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
răscruce, și îngerul Nădejdii, Trimis să-mi ție calea cu-aripile deschise, Să-mi fie călăuză și pază în primejdii, Zdrobit de osteneală acolo adormise. Volumul Pârgă, din 1921, este primul demn de a fi luat în considerație pentru că el trădează un moment limită, o încununare a esteticii lui, o nouă orientare, poetul adoptând o atitudine lirică cu modalități de expresie nemaiîntâlnite sau reluate decât întâmplător mai târziu. Poetul Voiculescu se prezintă cititorilor săi ca un imagist de mare clasă, stăpân
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fabulos al Institutului Mishkenot Sha’ananim. Atunci am avut prilejul de a-l vedea pe Moshe în „habitatul” său, între birourile sale de la Biblioteca Națională (unde s-ar părea că are și un birou secret, fără numele lui pe ușă - trădez un secret al lui Polichinelle), Institutul Shalom Hartman de Studii Avansate, de la Universitatea Ebraică și de acasă. Între altele: biblioteca românească a lui Moshe de la Institutul Hartman, achiziționată în general pe banii săi și cărată în spinare de proprietar (Moshe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]