6,602 matches
-
prin derizoriul "veseliei" sale contrastul tragic din final... oricum, însă, oricât ar fi ignorat Alexa Visarion genul artistic în sine, astfel de licențe (în ultimă instanță "cinematografice"), cum ar fi și evocarea în imagini și nu numai prin vorbă a uciderii lui Dumitru, au darul să activizeze participarea spectatorilor. Cu totul și cu totul remarcabile... sunt secvențele-strigăt ale "visului" lui Ion; din alb-negru sau din tentele virate de până atunci izbucnește culoarea... operatorul Vivi Drăgan... scenograful Marcel Bogos... Anca este, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în care omenirea înțelege să înfrunte acest destin și să i se împotrivească, asumându-și-l totodată. Acest spirit combativ s-a concretizat cu o mare frumusețe în modul în care Alexa Visarion a "citit" și a pus în scenă uciderea lui Clarence. În clipa în care blândul și îngăduitorul Clarence îi descoperă pe ucigașii veniți să-l omoare în turn, își da firește seama că este pierdut, însă nu este dispus să cedeze fără luptă și scena în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
regăsește în prezent, în cotidian și însângerează istoria grupurilor sociale, a omenirii în ansamblu. Cercetări recente, în bioarheologie, demonstrează o largă răspândire a violenței interpersonale, promovată mai ales de sexul masculin. „Canibalismul ce se pare că a fost larg răspândit, uciderea în masă, homicidul și atacurile periculoase sunt bine documentate atât în lumea nouă, cât și în cea veche. Nici o formă de organizare socială, mod de producție sau medii sociale nu au rămas străine violenței interpersonale”(Walker, 2001). Violența și suferința
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ocnelor Mari. Un bloc întreg „a fost înghițit” de surpare. Explicațiile ulterioare au subliniat desconsiderarea unor condiții naturale de către comunitatea locală, de către cei care au construit în acea zonă. Catastrofele artificiale (accidente de tren, rutiere, aviatice, poluare, otrăvire, acte teroriste, ucidere sau sinucidere în masă) au mereu drept cauză, ființă umană, individuală sau în grup, oscilând între intenții distructive și ignorarea consecințelor anumitor gesturi și acțiuni. Putem vorbi și despre hazard în aceste din urmă cazuri. Dar descoperirea adevărului este un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dispariție ca urmare a vânării lor nesăbuite. Omul își extinde habitatul său îngrădind și limitându-l pe cel al animalelor. Extinderea fermelor a diminuat teritoriile elefanților în unele zone ale pământului. în astfel de situații, omul dotat cu mijloace de ucidere superioare pune în pericol existența celorlalte specii. Dar ca răspuns apar și noi comportamente ale animalelor menite să asigure supraviețuirea lor. Așezămintele omului sunt atacate de animale. Șerpii par a fi cei mai bine dotați pentru a supraviețui în condițiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
precum și cea Romano-Catolică ce număra peste 1.250.000 de enoriași, într-o țară cu o populație de peste 15.000.000 de locuitori, au fost sever persecutate prin deposedare de bunuri, aruncare în închisori a preoților și enoriașilor și chiar uciderea lor (Bartosek, 1999). 2. în 1985, Gheorghe Ursu este o victimă a securității. El este ucis în bătaie, iar printre capetele de acuzare se afla deținerea unui jurnal în care descria viața lui cotidiană, filmele pe care le viziona, precum și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau punitivă este gradul de pericol crescut în acest tip de violență, comparativ cu violența în cuplurile unde ambii parteneri se manifestă agresiv. Violența patriarhală se caracterizează printr-o continuă escaladare a evenimentelor (Johnson, 1995), putând duce în final până la uciderea victimei. Michalschi (2005), citându-l pe Johson, prezintă patru tipuri de violență individuală în cuplu: 1. violența unuia sau a ambilor parteneri de cuplu, fără a fi însoțită de tendința de a-l controla pe celălalt, numită „violență situațională de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posttraumatic: o amenințare sau o vătămare serioasă adusă copilului; amenințarea sau vătămarea serioasă a vieții cuiva pe care copilul îl iubește; distrugerea neașteptată a căminului copilului sau distrugerea comunității din care face parte; să fie martor la rănirea gravă sau uciderea din accident, prin violență fizică a unei alte persoane (chiar dacă victima nu este o persoană cunoscută copilului). Criteriul D: hiperexcitație Simptome persistente de excitație crescută (care nu erau prezente înainte de traumă) indicate de cel puțin două din următoarele aspecte: 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cuprins, puteti consulta indexul. Acesta este organizat în așa fel încât s] puteți g]și cu ușurinț] nu numai concepte și teorii specifice, ca, de exemplu, dreptatea sau utilitarismul, ci și aspecte particulare ale acestor teme. Astfel, pentru tema „uciderea”, v-ați g]și al]turi de intrarea principal] și subintr]ri care v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și jainism, la distincția între a ucide și a l]să s] moar], la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
specifice, ca, de exemplu, dreptatea sau utilitarismul, ci și aspecte particulare ale acestor teme. Astfel, pentru tema „uciderea”, v-ați g]și al]turi de intrarea principal] și subintr]ri care v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și jainism, la distincția între a ucide și a l]să s] moar], la eutansie și uciderea în r]zboi, la analiza uciderii prin prisma teoriilor consecințialiste, deontologice, utilitariste și a teoriilor etice bazate pe conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
g]și al]turi de intrarea principal] și subintr]ri care v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și jainism, la distincția între a ucide și a l]să s] moar], la eutansie și uciderea în r]zboi, la analiza uciderii prin prisma teoriilor consecințialiste, deontologice, utilitariste și a teoriilor etice bazate pe conceptul de virtute, precum și la problema uciderii în societ]țile de mici dimensiuni. În plus, veți g]și trimiteri la subiectul pedepsei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principal] și subintr]ri care v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și jainism, la distincția între a ucide și a l]să s] moar], la eutansie și uciderea în r]zboi, la analiza uciderii prin prisma teoriilor consecințialiste, deontologice, utilitariste și a teoriilor etice bazate pe conceptul de virtute, precum și la problema uciderii în societ]țile de mici dimensiuni. În plus, veți g]și trimiteri la subiectul pedepsei capitale și al crimei, care au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
jainism, la distincția între a ucide și a l]să s] moar], la eutansie și uciderea în r]zboi, la analiza uciderii prin prisma teoriilor consecințialiste, deontologice, utilitariste și a teoriilor etice bazate pe conceptul de virtute, precum și la problema uciderii în societ]țile de mici dimensiuni. În plus, veți g]și trimiteri la subiectul pedepsei capitale și al crimei, care au într]ri separate în index. Sper c], astfel, volumul va fi, în același timp, o carte ușor de citit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cercet]rile mele se desf]șurares] în mijlocul unor grupuri puțin numeroase, oarecum izolate și îndep]rtate, ce f]ceau parte fie din societ]ți de mari dimensiuni, fie de mici dimensiuni.) Crime abominabile erau redefinite în termeni mai puțini drastici - uciderea unui fiu de c]tre țâț]l s]u devenea în aparent] un accident de van]toare. Fapte extrem de grave precum incestul, care nu pot fi percepute gradat, disp]reau în spatele unei conspirații ce nega ceea ce se petrecuse în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Eram doar câțiva printre cei din neamul Kuskokwim, iar dac] unul dintre ei ar fi fost ucis de tovar]sul nostru, ei ne-ar fi omorât pe toți; era mai bine că numai unul s] moar].” (Nelson, 1899-1983, pp. 302-303). Uciderea ca urmare a hoț]rarii unui tribunal este practicat] și în societ]țile mari, și în cele mai mici. Explicația este, adesea, un amestec confuz de exemplu pentru a descuraja alte acțiuni de acest fel, sentinț] de condamnare, ap]rare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau cu limitele recunoașterii pentru a decide prelungirea sau neprelungirea unei vieți amenințate. În anii ’30, tribul Nuer din Sudan respectă dușm]nia ancestral], prin care rudele pe linie masculin] ale decedatului erau obligate s]-i r]zbune moartea prin uciderea asasinului sau a uneia dintre rudele sale. În multe cazuri, b]rbații care erau înrudiți pe linie masculin] atât cu ucigașul, cât și cu victima trebuia s] aleag] de partea cui sunt, în funcție de gradul de înrudire. Aliații dintr-o tab
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tab]r] puteau fi dușmani de moarte într-o altă (Evans-Pritchard, 1940). Principiul r]mane valid, dar percepția asupra cadrului în care opereaz] s-a schimbat. Deși contextul ține în mare m]sur] de moral] (e bine s] r]zbuni uciderea f]r] motiv a altcuiva), logica aplic]rii principiului moral este complet amoral]. Nu fac aceast] remarc] pentru a acuză populația Nuer de confuzie în gândire, ci pentru a ilustra universalitatea enigmelor morale provocate de aplicarea aparent inevitabil] a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Huli din regiunea muntoas] sudic] din Papua Nouă Guinee venereaz] o zeitate numit] Datagaliwabe care „se ocup] în special, de pedepsirea tr]d]rii leg]turilor de rudenie și, pentru această, observ] tot timpul comportamentul social (...), pedepsește minciună, furtul, adulterul, uciderea, incestul, inc]lcarea exogamiei și a tabuurilor ritualice. El îi pedepsește și pe aceia care nu reușesc s]-si r]zbune o rud] ucis]. Ins] nu se preocup] de comportamentul celor neînrudiți” (Glasse, 1965). Populația Manus din Insulele Amiralit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere c] r]stoarn] toate atitudinile etice care puteau fi concepute de aceast] cultur] pan] în acel moment. De exemplu, înțeleptul Kaushika, care atrage asupra lui cenzură din cauza insistentei sale de a spune adev]rul unui bandit (deoarece duce la uciderea unui om nevinovat), ar putea foarte bine fi l]udat în R³m³yana datorit] fidelit]ții sale incoruptibile fâț] de un principiu - ca și în cazul lui R³má, care acord] prioritate promisiunii f]cute țâț]lui s]u în defavoarea obligațiilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea, promisiunea eliber]rii rezid] în acțiunea urm]riț] în mod dezinteresat, fiind sugerat] o „etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate și d]ruire) (18.5), precum și uciderea (18.8). Dar Gita nu omite rolul semnificativ deținut de facultatea cvasirațional] de a discerne. De aceea, textul dezvolt] yoga-urile (c]r]ri) buddhi-ului sau ale voinței inteligente și jnana sau cunoașterea (gnoz]). O idee interesant] conturat] aici este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a tuturor „creaturilor conștiente care respir], exist] și tr]iesc”. Sunt interdicții legate de r]nirea animalelor, adic] baterea, mutilarea, însemnarea cu fierul roșu, supraînc]rcarea, îngr]direa libert]ții și înfometarea. Consumul de carne este strict interzis deoarece presupune uciderea animalelor. Aceste preocup]ri situeaz] populația Jaina printre primii protagoniști ai „eliber]rii animalelor”, dep]șindu-i pe budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului (Jaini, 1979, p. 169). Mai mult, aceasta era atât de sensibilizat] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
animalelor. Aceste preocup]ri situeaz] populația Jaina printre primii protagoniști ai „eliber]rii animalelor”, dep]șindu-i pe budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului (Jaini, 1979, p. 169). Mai mult, aceasta era atât de sensibilizat] de uciderea materiei vii, fie ea intenționat] sau accidental], încât strecurau apă pentru a evita înghițirea oric]ror creaturi care ar fi putut există în această, m]turau furnicile și insectele de pe c]r]ri și purtau m]ști peste gur] pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiunea de „fapt real” într-un sens diferit celui prezent în concepția etic] occidental]. În opinia lui Buddha, un „fapt” poate fi perceput atât pe calea simțurilor noastre obișnuite, cât și prin intermediul percepției extrasenzoriale. S] lu]m drept exemplu afirmația: „Uciderea este o fapt] rea”. Uciderea este considerat] ca fiind un fapt negativ sau greșit din mai multe motive: 1) Geneză acestei acțiuni este direct asociat] sentimentului de ur], uneori l]comiei sau poate avea o origine de natur] cognitiv], si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un sens diferit celui prezent în concepția etic] occidental]. În opinia lui Buddha, un „fapt” poate fi perceput atât pe calea simțurilor noastre obișnuite, cât și prin intermediul percepției extrasenzoriale. S] lu]m drept exemplu afirmația: „Uciderea este o fapt] rea”. Uciderea este considerat] ca fiind un fapt negativ sau greșit din mai multe motive: 1) Geneză acestei acțiuni este direct asociat] sentimentului de ur], uneori l]comiei sau poate avea o origine de natur] cognitiv], si anume, gândirea greșit]; 2) Are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea, inc]p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz] în acest sens o constituie ierarhia celor zece acțiuni negative, strâns legate de cele trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl]cerile necuviincioase ale simțurilor, vorbirea mincinoas], calomnia, bârfa, precum și l]comia, r]utatea și judecată greșit]. Buddha nu a cerut oamenilor doar s] se p]zeasc] de aceste manifest]ri ale r]ului, ci s] și practice virtuțile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]