6,731 matches
-
36 38; V, 13 15, 18; VII, 149 152; 234 236 Vaum, Ecaterina :VIII,152 Vârgolici, Teodor : I, 22 23; VIII, 207 215 Vernica, Liliana, VII, 202 Verzea, Ileana, V, 83-84 Vianu, Tudor, V, 66 67, 70, 74, 78, 116 Vidam, Teodor : VIII , 125 Vlad, Mihail I., VII, 115 122; X, 189 199 Voia, Vasile, VII, 131 138 Voica, Adrian : III, 167 171; VI, 202-206; VII, 194 198; 198 203; VIII, 193 199 Voncu, Răzvan : VII, 162, 167 Vrănău, Vasile: VII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu mintea stricată - n-o zic asta pentru d-ta - carii, prin scrierile lor, se silesc a sterpi sămânța credinții ce a mai rămas [...] - Lasă proorociile, cinstite Bogonoase, răspunsei. Ești bătrân și ți se par toate celea negre, în vreme ce noi videm tot frumos. Nu facem ce făceau părinții noștri? Nu, pentru că sântem fii a unui alt veac, și trebuie să mergem cu veacul“ (C. Negruzzi, Scrisoarea VIII). Fantezia scriitorilor nu s-a cheltuit prea mult spre a născoci aceste dialoguri; cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
favorizare a tuturor antreprenorilor din toate domeniile. Acești antreprenori activează în ilegalitate, dar în practică ei sunt indispensabili. Conversia aproape instantanee a elitelor comuniste în elite economice vine din această experiență. Informalul a devenit capitalism sălbatic. Prin asta, statul se videază de substanța sa, represiunea devine din ce în ce mai dificilă, pentru că oamenii sunt "altundeva", pentru că trăiesc prin alte mijloace, se hrănesc dintr-o altă cultură. Nu am văzut acest lucru atunci. Dar azi mi se pare evident că sistemul trebuia să se videze
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
videază de substanța sa, represiunea devine din ce în ce mai dificilă, pentru că oamenii sunt "altundeva", pentru că trăiesc prin alte mijloace, se hrănesc dintr-o altă cultură. Nu am văzut acest lucru atunci. Dar azi mi se pare evident că sistemul trebuia să se videze înainte ca el să implodeze sub greutatea propriului ambalaj sau de a porni în deriva violenței private, așa cum se întâmplă în Africa. O parte dintre aceste observații trebuiau culese prin practica istoriei orale. Fără îndoială, sub influența Școlii sociologice din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Ghercu Marin Grigore Viorel Harnagea Sterică Hulubei Gheorghe Iacob Mircea Mustea Ioana Oprișan Angela Paraschiv Mircea Popa Constantin Popa Sergiu Prodan Costică Romila Sonia Stafie lulian Băcioiu Mariana Stoleru Natalia Șelaru Mihai Tănase Nicolae Tătăruș Dumitru Vartolomei Mircea Vasilache Nina Vida Sonia Zurba Elenă Andrei Ioan Anghel Maranda Azoiței Gheorghe BĂIănescu Viorel Berbecaru Elenă Bourceanu Lucia Bucos Ana Cehan Aurel Chiriac Violeta Chiron Ortansa Dascălu Geta Dumitrescu Constantin Hotnog Teodora Iftene Valentina Lapteș Vasile Manolache Costel Marica Constantin Moldovanu Niculina Noea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ediția a doua, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente. 1741-1991, Editura RAMO, București F. Bucur Vasilescu (1998). Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011). Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București Anunțarea procedurii de evaluare I. 20% seminar: 10% test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% test-grilă (20 de întrebări, o singură variantă corectă de răspuns, luna
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de executare, dar în practică acest domeniu este rezervat guvernului. Constituția invocă anumite relații sociale rezervate exclusiv legii (art. 71, art. 105 alin. 2, art. 109 alin. 3, art. 117 alin. 3). B. Etapele procedurii legislative: inițiativa legislativă<footnote I. Vida, Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București, pp. 208-209. footnote>; examinarea proiectului de lege în comisii permanente; dezbaterea proiectului de lege în plen; votarea proiectului de lege; medierea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
socială; r) statutul minorităților naționale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. footnote> din Constituție, care prevede domeniile reglementate prin lege organică. Prin lege organică<footnote I. Vida, op. cit., pp. 47-50. footnote> se reglementează, printre altele: a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drep turi ale acestora; d
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
data până la care se pot emite ordonanțe. Numai în cazuri excepționale, guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, ceea ce nu necesită preexistența unei legi de abilitare, dar ele intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la parlament.<footnote I. Vida, op. cit., p. 67. footnote> Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu. C) Conceptul de hotărâre. Categoriile de hotărâri Hotărârile sunt acte juridice adoptate de parlament sau Camerele sale (separat). Există două categorii de hotărâri
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
autoritate care asigură, în principal, controlul constituționalității legilor și care se situează în afara celor trei puteri statale (legislativă, executivă și judecătorească), având sarcina de a veghea ca autoritățile publice care le compun să respecte principiile și normele constituționale<footnote I. Vida, Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București, p. 42. footnote>. Întrebările care s-au ridicat cu privire la această instituție au vizat, mai ales: în care putere clasică se încadrează Curtea Constituțională, în cea legislativă, executivă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referen dumului și confirmarea rezultatelor acestuia; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni; soluționarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic<footnote I. Vida, op. cit., pp. 56-57. footnote>. În toate aceste cazuri, Curtea Constituțională acționează numai la sesizare. Singurul caz în care Curtea își exercită atribuțiile de control din oficiu este cel prevăzut de fostul articol 144 lit. a) teza finală [devenit, după revizuirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Editura Lumina Lex, București C. Cadoux (1973), Droit constitutionnel et institutions politique, vol. I, Cujas, Paris M. Constantinescu, M. Amzulescu (2006), Drept parlamentar, Editura Fundației România de mâine, București M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida (1992), Constituția României, comentată și adnotată, Editura R.A. Monitorul Oficial, București C. Gilia (2007), Teoria statului de drept, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs 128 G. Gîrleșteanu (2008), Organizarea generală a administrației, Editura Sitech
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București Articole și studii de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București Articole și studii de specialitate D. Apostol Tofan (2004), Implicațiile revizuirii Constituției asupra raporturilor dintre parlament și guvern, în SDR
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
2008), „European Security: Romania”, European Review of Public Law, vol. 20, no. 1, spring/printemps, Esperia Publications Ltd. E.S. Tănăsescu (2008), „The President of Romania or the slippery slope of a political regime”, European Constitutional Law Review, vol. 4 I. Vida (2004), „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției”, Buletinul Curții Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
The President of Romania or the slippery slope of a political regime”, European Constitutional Law Review, vol. 4 I. Vida (2004), „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției”, Buletinul Curții Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of the Judiciary within a European Integrated Context, Esperia Publications Ltd., London, 2006 Dezbateri parlamentare, Adunarea Constituantă, Monitorul Oficial, Partea a II
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
toți care îl declară „fermecător” nu sînt deloc atenți la ceea ce spune: banalități gonflate de belfer confortabil, pe care le articulează pedant și, deopotrivă, luxuriant. Histrioni ei înșiși, lăudătorii săi trebuie că au fost impresionați de retorica sa afectată (dar vidă), de scandările ce frizează parodia. Terminînd en fanfare, I.T. a spus că dorește „buni auguri” cărții și că îl îmbrățișează „copleșitor” pe cel ce-a scris-o. Să mai adaug că a fost îndelung aplaudat? A fost!... *Agitîndu-se prin fața mea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a) Contato com o Poder legislativo.Visita de cortesia do Consul Geral Vasile Macovei e dignissima esposa, Doña Antoneta Macovei. Horario 10 h. Local Camara Municipal de Vereadores. b) Horario 16 h. Conferencia do Consul Geral Vasile Macovei sobre "A vida e a obra de Mihai Eminescu", inspirador universal desta Fundaçao, a titulo de aula inaugural do 1 Curso de Romeno para principiantes. Apresentacao do conferencista pelo Prof. Atico Vilas-Boas da Mota, presidente da Fundaçao. Local: Sede da Fundaçao Cultural Prof.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nero zie“: lor, lucrul acesta le repugna în mod absolut. Inteli gența, convertită în superstiție, devine dușmana tuturor valorilor exterioare exercitării ei și nu mai oferă nici o aparență de realitate de care te-ai putea agăța: operează cu golul, este vidă. Cine i se dedică din cult sau din manie ajunge în chip necesar la „privațiunea de sentimente“ și la regretul de a fi adus jertfe unui idol care nu-ți dă în schimb decât plictis și dezolare, cum stă mărturie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
per- sonaj este dereglată metabolizând o contradicție prin care una și aceeași identitate este transcrisă în două registre opuse, ambele recuperabile în forma lor maximală. „Simț enorm și văz monstruos” se plasează la nivelul efectului retoric, nu la nivelul personajului vidat de conținut, deve- nit o formă, un om fără însușiri. Nu ajungem să cunoaștem niciuna dintre însușirile reale ale acestui personaj, ci doar pe acelea care îi sunt atribuite sub semnul excesului atât în ipostaza sa eroică, de superlativă calificare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pentru titlurile de conferențiar și profesor, proiecte de finanțare în funcție de rezultate, nu doar de număr de studenți, obligativitatea Codurilor de etică universitară. Cadrul instituțional fie nu există încă, fie este embrionar (ARACIS, de exemplu). Este posibil însă ca întâi-stătătorii să videze curând cadrul normativ de orice sens și să procedeze la o „inginerie genetică” pe embrionii instituționali, cu consecințe mult mai rele decât formulele actuale în care își tocesc dinții cei care invocă primatul unic, absolut și exclusiv al pedegriului occidental
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
oficiază pe un ton vindicativ, sentențios, dar și un Eusebiu Camilar ce abandonează nostalgia satului bucovinean exprimată cu mijloacele expresionismului pentru o lirică sensibil edulcorată. Extremele sunt reprezentate de versificația lipsită de virtuți artistice a tinerei Veronica Porumbacu, de grandilocvența vidă a lui Mihu Dragomir, pe de o parte, iar pe de alta, de timbrul inconfundabil al liricii lui Geo Dumitrescu, iconoclast, demistificant, destructurant în ordinea limbajului poetic. Se publică un interesant comentariu pe marginea articolului „Pretext” la Valéry de Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
din redacțiile revistelor „Luceafărul” (Timișoara), „Tinerețea”, „Generația de mâine” (Oravița) și a colaborat la „Colț de țară”, „Fruncea”, „Făclia”, „Vestul”, „Vremea”, „Universul literar”, „România de mâine”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „Utunk”. A mai semnat Marius Nicoară, Ion Ulmu, Panait Vardaru, Nona Vida, Laurențiu. A debutat la 16 ani, cu poezia Un trandafir, în revista școlară „Luceafărul” (Timișoara), iar editorial cu volumul de versuri Candelabre albastre, în 1936. B. scrie o poezie imnică, al cărei obiect îl constituie figuri mitice (Apollo, Orfeu, Dionisos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
pur și simplu, de a reflecta în totalitate epoca sa prin tipologie; anii 1830, epoca lui Louis-Philippe „în totalitate”, în ambiția de a face concurență științei și sociologiei, știință ce urca vertiginos în stima secolului! A reflecta, de fapt „a vida de conținut” epoca, deoarece și din acest punct de vedere, pur sociologic, opera sa e mai completă și mult mai sugestivă decât o mie de studii economice, sociologice etc., cum o recunoaște și Marx. Și, în fapt, „tot 1830” s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
-i încărca partidul: membru al Academiei la Bogza, șeful „FUS”-ului, la Jebeleanu, o ridicolă și fantomatică organizație „sindical-culturală” inventată de Ceaușescu, maestru în a crea forme iluzorii ale descentralizării. Iată, cu aceste câteva exemple, cât de „complicate” și, uneori, vidate de sens erau vechile cuvinte „burgheze”, precum cel citat de noi - carieră! Și totuși, „noi”, o generație întreagă, largă și puternică, am „făcut carieră”! Ce înseamnă, de fapt, această noțiune? Parcursul social al cuiva care creează bunuri sau se remarcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]