KorAP: Find »[drukola/base=atinge & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...2539 2540 2541 ...2569 >

64,207 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

internațională a muncii și de stratificare a veniturilor. Semiperiferia, încearcă să exploateze economic statele mai slabe în aria lor. Semiperiferia este, de asemenea, și un fel de cadru de mobilitate socială prin care unele state periferice se pot mișca ascendent, atingând, eventual, chiar statutul centrului. Astfel, America de Nord a început ca arie externă, locuită numai de indieni; a devenit o periferie în perioada colonială, apoi a urcat spre statusul semiperiferic în epoca Revoluției Americane. Ea a devenit, apoi, o arie centrală în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
tehnicitate depășește oferta. Producția crește și atrage pe urmele ei creșterea cererii de materii prime. Aceasta conduce, la rându-i, la o expansiune geografică în ariile externe pentru a procura aceste materiale, adică la imperialism. Faza B1 începe când este atins un punct critic în această expansiune. Aceasta poate fi legată, eventual, de faptul că au fost produse prea multe materii prime, astfel că oferta depășește cererea. Expansiunea externă diminuează; și, întrucât sunt importate tot mai puține materii prime, producția în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
grave, face ca acesta să fie o instanță singulară în contextul centrelor de reflecție serioase asupra problemelor ce afectează lumea contemporană. Pe de altă parte, caracterul unic al Clubului este dat de faptul că strategia acestuia constă în transpunerea concluziilor atinse sub forma unei filosofii proprii având la bază convingeri solide. În ce privește viziunea Clubului asupra dezvoltării sociale în mod specific, aceasta se distinge net de alte viziuni mai ales prin faptul că privilegiază existența intereselor comune majore ale omenirii. Metodologia Clubului

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
cinci aspecte menționate continuă în același ritm (ca acela în care se produc deja de câteva decenii), atunci limitele creșterii (ce se vor manifesta concret sub forma declinului brusc și dramatic al populației globale și al creșterii industriale) vor fi atinse în următorii aproximativ o sută de ani; 2) (concluzie prescriptivă) este totuși posibil un echilibru ecologic și economic pe termen lung (mai lung decât cel de o sută de ani prevăzut ținând cont de ritmul curent al creșterii) dacă ritmul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și în continuă scădere sectorului de stat (Bichi et al., 2003). Mai interesant este faptul că a utilizat dobânzi puternic negative. În 1993, când avem cel mai ridicat nivel al dobânzii medii la creditul nonguvernamental din întreaga perioadă, acesta a atins 58,9%, în condițiile în care rata inflației în același an a fost de 156%. A patra metodă a fost cea a contractelor guvernamentale, a căror distribuție preferențială a stârnit numeroase scandaluri de corupție. Ca urmare, în primii ani ai

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
FMI, el se reduce cu aproape o treime - deși mai puțin decât creditul acordat sectorului de stat - și reîncepe să crească, astfel încât la începutul lui 1999 ajunge să reprezinte peste 80% din totalul creditului și cam același nivel ca maximul atins în 1996. Acest proces este însoțit de unul complementar - creșterea împrumuturilor neperformante, cu alte cuvinte creșterea împrumuturilor pe care băncile nu mai aveau șanse realiste să le recupereze vreodată. Volumul creditelor neperformante în totalul creditelor bancare ajunge la 48% în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de politicieni și de tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor. Pentru a câștiga

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
capitalismului fără capitaliști”. Începând cu 1997, situația începe însă să se echilibreze. Între 1997 și 2002, media investițiilor străine directe în România crește de șapte ori (!), ajungând la 1,3 miliarde de dolari, iar a celor din Ungaria nu mai atinge decât 1,9 miliarde de dolari. În același timp, marile companii europene din cele mai diferite industrii - ciment, comunicații, bănci, petrol, mașini-unelte, cauciuc, automobile etc. - încep să își îndrepte atenția inclusiv spre România. Începe perioada privatizărilor cu investitor străin strategic

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Alhadeff, Hugendubel, 2005, pp. 102-103). În anul 2005, la jumătatea traseului până în anul 2010, Consiliul European Economic și Social a evaluat procesul de implementare a Strategiei de la Lisabona, considerând că există riscul ca obiectivele propuse până în 2010 să nu fie atinse, în special în domeniul ocupării forței de muncă. În acest context, reprezentanții Consiliului și-au exprimat îngrijorarea față de credibilitatea întregului proces (Opinion of the European Economic and Social Committee on Employment Policy, 2005, p. 1). Mai mult decât atât, raportul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ultima vreme menționează necesitatea de a reforma acest model (Diamantopoulou, 2003a). Aceasta nu reprezintă un regres al modelului sau un moment de criză, ci mai degrabă trebuie interpretat ca o necesitate de a găsi cele mai eficiente modalități de a atinge țelurile europene stabilite. Pentru țări precum România, analiza modelului social european și mai ales a viabilității sale în viitor permite prospectarea contextului social din care țara noastră urmează să facă parte, precum și identificarea modalităților prin care țara noastră se poate

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
acestuia la formarea bunului public, la facilitarea dezvoltării sociale. Putnam elaborează mai mult în această direcție: „Capitalul social se referă la aspecte ale organizării sociale - rețele, norme și încredere - care le permit participanților să acționeze împreună mai eficient pentru a atinge obiective comune” (1995, pp. 664-665). Mai mult decât atât, „capitalul social (Ă) pare să constituie o precondiție a dezvoltării economice, ca și a guvernării eficiente” (Putnam, Leonardi, Nanetti, 1993). Mecanismele care facilitează această relație derivă din proprietățile capitalului social, tratat

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
substanțiale ale condițiilor structurale din comunitățile sărace și sprijinirea administrațiilor locale; aceste fonduri sunt de tipul FDS. Acțiunile necesare în această situație sunt mult mai complexe, nu depind doar de comunitatea locală, iar obiectivele fixate sunt mult mai greu de atins și de măsurat. În acest caz, unul dintre cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
mai degrabă publică decât privată (Kaufman, Wilkinson, 1967, capitolul III) (2005, p. 32). Participarea membrilor comunității este nu doar necesară dezvoltării proiectului, ci reprezintă și un obiectiv pe care programele derulate sub umbrela FS îl promovează și încearcă să îl atingă. În fapt, participarea (cât mai largă) a membrilor comunității este de natură să susțină dezvoltarea capitalului social și participarea la nivel individual și comunitar, dar și sustenabilitatea proiectelor. Alcázar și Wachtenheim (f.a.) arată că, în general, se consideră că o

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sistemului, deși proiectată în anii următori la un nivel de 5% din PIB, rămâne în continuare subdimensionată în raport cu necesitățile sistemului, precum și cu nivelul european. Dacă media europeană a finanțării educației este de peste 5% din PIB, în România nu a fost atins în ultimii 16 ani procentul de 4% din PIB. Putem concluziona că, deși obiectivele acestor strategii corespund exigențelor europene, problemele specifice învățământului românesc necesită soluții specifice și nu vor putea fi rezolvate în lipsa unor investiții importante în sistem. Dotarea materială

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în actualele și potențialele state membre ale UE, ca și formularea unui set opt de obiective sociale, cunoscute sub denumirea de obiectivele de dezvoltare ale mileniului, asumate de toate cele 191 de state ale Națiunilor Unite, care urmează să fie atinse până în 2015. Într-o lume a tehnologiei sofisticate, care nu doar că înlocuiește munca omului, ci oferă și alternative pentru multe dintre resursele limitate ale acestei planete și permite explorarea altora, reprezentanți ai statelor lumii au văzut într-o serie

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
5,6 26,9 Sursa: WB, 2004: UNDP, HDR 2005 Procesul globalizării mută problema discrepanțelor de venit la scară mondială. Indicatorii de inegalitate utilizați pentru comparații internaționale arată un nivel de inegalitate foarte ridicat. Indicele Gini calculat la scară mondială atinge o valoare la limita superioară a valorilor naționale - 66,0. Citând Raportul Dezvoltării Umane din 1992, Wade (2001) atrage atenția asupra faptului că în 1989 82,7% din PIB realizat în lume aparținea celor mai bogate 20% dintre țări, în timp ce

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
nu doar geografic, între țările Europei Centrale și cele ale fostei Uniuni Sovietice, astfel: deși dublă comparativ cu țările deja membre ale UE, creșterea inegalităților a fost mult mai mică decât în țările fostei URSS. De altfel nivelul de inegalitate atins în 2000-2001, comparabil cu al Lituaniei, era superioar doar celui din Republica Cehă și Ungaria (tabelele 2 și 5). De remarcat că raportul dintre veniturile și cheltuielile celor mai bogați, respectiv ale celor mai săraci 10% dintre indivizi (b10/s10

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în funcție de așteptările și percepțiile profesorilor, acest indicator poate fi considerat o aproximare a cunoștințelor dobândite de elevi. Creșterea ponderii numărului de elevi romi în școală se asociază cu o creștere a ratei repetenției. Astfel, în școlile predominant roma rata repetenției atinge valoarea de 11,27%, fiind de aproape trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem de învățământ (3,9%). Interesul pentru acest indicator este dat și de faptul că repetenția succesivă (trei ani la rând) conduce la ieșirea elevilor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
termenele stabilite au fost respectate pentru 87% dintre proiectele și programele care vizează reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. În 13% din cazuri termenele au fost depășite, în majoritatea cazurilor din cauza absenței sau întârzierii fondurilor. Depășirea termenelor este mai frecventă (atinge 16%) pentru programele/proiectele nepermanente care sunt implementate de o unitate de implementare/management. Atingerea obiectivelor Spre deosebire de respectarea termenelor de implementare, evaluarea atingerii obiectivelor este mult mai rară. Pentru 39% dintre programe și proiecte nu există o evaluare a măsurii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
care sunt implementate de o unitate de implementare/management. Atingerea obiectivelor Spre deosebire de respectarea termenelor de implementare, evaluarea atingerii obiectivelor este mult mai rară. Pentru 39% dintre programe și proiecte nu există o evaluare a măsurii în care acestea și-au atins sau nu obiectivele; 50% dintre programe/proiecte și-au atins toate obiectivele, în timp ce restul de 11% și-au atins doar parțial obiectivele. Atingerea parțială a obiectivelor este mai frecventă pentru programele permanente (30%), principalele motive invocate fiind diminuarea și/sau

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
obiectivelor Spre deosebire de respectarea termenelor de implementare, evaluarea atingerii obiectivelor este mult mai rară. Pentru 39% dintre programe și proiecte nu există o evaluare a măsurii în care acestea și-au atins sau nu obiectivele; 50% dintre programe/proiecte și-au atins toate obiectivele, în timp ce restul de 11% și-au atins doar parțial obiectivele. Atingerea parțială a obiectivelor este mai frecventă pentru programele permanente (30%), principalele motive invocate fiind diminuarea și/sau întârzierea fondurilor alocate de la bugetul de stat. De altfel, există

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
este mult mai rară. Pentru 39% dintre programe și proiecte nu există o evaluare a măsurii în care acestea și-au atins sau nu obiectivele; 50% dintre programe/proiecte și-au atins toate obiectivele, în timp ce restul de 11% și-au atins doar parțial obiectivele. Atingerea parțială a obiectivelor este mai frecventă pentru programele permanente (30%), principalele motive invocate fiind diminuarea și/sau întârzierea fondurilor alocate de la bugetul de stat. De altfel, există o corelație statistică semnificativă între depășirea termenelor și atingerea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

utilizați la orice munci cu caracter obștesc, în conformitate cu instrucțiunile primite. Se va începe cu lucrările din localitate: reparațiunile spitalului, instituțiilor și la cerere cu avizul nostru și la alte lucrări. Se va începe deasemenea lucrarea șoselei Vertujeni până la punctul de unde atinge Șoseaua Florești-Soroca. Lucrarea va fi condusă de către Serv. Tehnic. 7. D-l Comandant al Lagărului va face orice propuneri sesizând orice lipsuri sau necesități pentru buna funcționare a lagărului care se vor rezolva imediat de organele de raport. D-l

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
categorie privilegiată, alcătuită din evrei care prin trecutul și viața lor pot avea un regim de favoare, determinat în mod rigid pe criterii morale limitativ prevăzute, și de dreptul constituțional consfințit, și de care legiuitorul nu a înțeles să se atingă, din respect pentru Constituție. Criteriul acestei categorii a ținut socoteala de o lungă așezare a unor evrei în țară și de acte și fapte precise și neîndoielnice de adeziune la națiunea română (luptă pe linia de foc, rănit, decorat, urmașii

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
acei care au dat dovadă prin acte săvârșite în timp de război, că au dreptul la un regim de favoare, care în nici un caz însă, nu este legal cu acela al românilor de sânge. f. Prin acest Decret-Lege nu se atinge chestiunea cetățeniei evreilor, care a rămas deschisă, și nici nu a fost rezolvată ulterior. Am insistat asupra Decretului-Lege din 9 August 1940, pentru motivul că el are o construcție juridică și constituie punctul de plecare pentru rezolvarea problemei evreești, ceea ce

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]