64,222 matches
-
formula 61 pentru bosoni și formula 62 pentru fermioni. Trecerea de la mecanica clasică a unei particule la mecanica cuantică a aceleiași particule se face înlocuind mărimile fizice observabile prin operatori în spațiul Hilbert. Trecerea de la mecanica cuantică a unei singure particule la teoria cuantică a unui sistem de particule identice se face înlocuind funcția de stare în spațiul Hilbert prin operatori în spațiul Fock. Această asemănare superficială a făcut ca reprezentarea numerelor de ocupare să fie numită, impropriu, „cuantificarea a doua”.
Reprezentarea numerelor de ocupare () [Corola-website/Science/334402_a_335731]
-
a câtorva zeci de nanometrii), și apoi prin umplerea deschizăturii cu ioni, formându-se astfel o gaură cu dimensiuni foarte mini: nanoporul. Grafenul este de asemenea studiat pentru potențialul lui de a fi un substrat al nanoporilor în stare solidă. Teoria din spatele secvențierii nanopore este următoarea: un curent electric poate fi observat atunci când un nanopor este scufundat într-un lichid și îi este aplicat un potențial electric, datorită deplasării ionilor prin nanopor. Cantitatea de curent este influențată de mărimea și forma
Secvențierea nanopore () [Corola-website/Science/334440_a_335769]
-
1918, iar versiunea finală a fost publicată în 1936. Fiind interesat și de paleoclimatologie, Wladimir a publicat în 1924, în colaborare cu ginerele său Alfred Wegener, o lucrare intitulată "Die Klimate der Geologischen Vorzeit" (din ), care a contribuit la dezvoltarea teoriei lui Milutin Milancovici privind epocile glaciare. A mai scris "Termodinamica atmosferei" în 1911 și a fost coautorul primului atlas al norilor în 1890. Către sfârșitul vieții, Köppen a colaborat cu un alt climatolog german, Rudolf Geiger, la o lucrare în
Wladimir Köppen () [Corola-website/Science/334477_a_335806]
-
baza clasificării stelare și a tipului spectral, modificările în luminozitate nu pot fi atribuite unei variabilități intrinseci, așa că au fost propuse mai multe ipoteze ce presupun existența unui material ce orbitează steaua și blochează lumina acesteia, dar niciuna din aceste teorii nu explică complet datele colectate. O explicație propusă ar fi existența unui nor de comete în curs de dezintegrare aflate în orbite eliptice. Sub acest scenariu, gravitația unei alte stele apropiate ar fi putut cauza comete din Norul Oort să
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
fi existența unui nor de comete în curs de dezintegrare aflate în orbite eliptice. Sub acest scenariu, gravitația unei alte stele apropiate ar fi putut cauza comete din Norul Oort să fie deviate spre stea. O dovadă ce susține această teorie este dată de existența unei pitice roșii aflată la o distanță de 132 de miliarde km (885 u.a.) de KIC 8462852. Totuși ideea ca niște comete să poată obscura până la 22% din luminozitatea unei stele a fost pusă sub
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
Piedone și-au anunțat demisiile din funcțiile pe care le dețin. După incendiu, pe mai multe pagini de Facebook au apărut diverse comentarii care insinuau că ar fi vorba de un act demonic sau de un gest premeditat. O altă teorie a conspirației susține o așa-zisă ascundere a autorităților a numărului real de victime. După atentatele teroriste de la Paris din noiembrie 2015 în presă au apărut speculații conform cărora evenimentele de la sala de concerte Bataclan prezintă coincidențe cu : totul s-
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
el arată că Dumnezeu există. Apoi, demonstrează că Dumnezeu nu i-ar permite să fie înșelat sistematic cu privite la toate; în esență, el reabilizează metodele obișnuite de știință și raționare, ca fiind failibile, dar nu false. Empirismul este o teorie a cunoașterii care se opune altor teorii ale cunoașterii, precum raționalismul, idealismul și istorismul. Empirismul afirmă că cunoașterea vine (numai sau în primul rând) prin experiență senzorială, fiind în contradicție cu raționalismul, care susține că cunoașterea vine (de asemenea) din
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
că Dumnezeu nu i-ar permite să fie înșelat sistematic cu privite la toate; în esență, el reabilizează metodele obișnuite de știință și raționare, ca fiind failibile, dar nu false. Empirismul este o teorie a cunoașterii care se opune altor teorii ale cunoașterii, precum raționalismul, idealismul și istorismul. Empirismul afirmă că cunoașterea vine (numai sau în primul rând) prin experiență senzorială, fiind în contradicție cu raționalismul, care susține că cunoașterea vine (de asemenea) din gândire pură. Atât empirismul, cât și raționalismul
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
cunoașterii, precum raționalismul, idealismul și istorismul. Empirismul afirmă că cunoașterea vine (numai sau în primul rând) prin experiență senzorială, fiind în contradicție cu raționalismul, care susține că cunoașterea vine (de asemenea) din gândire pură. Atât empirismul, cât și raționalismul sunt teorii individuale ale cunoașterii, în timp ce istorismul este o epistemologie socială. Pe când istorismul recunoaște, de asemenea, rolul experienței, el diferă de empirism prin presupunerea că datele senzoriale nu pot fi înețlese fără luarea în considerare a circumstanțelor istorice și culturale în care
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
independent de minte. În sens sociologic, idealismul încearcă să evidențieze cum ideile umane — în special convingerile și valorile — modelează societatea. Ca doctrină ontologică, idealismul merge mai departe, afirmând că toate entitățile sunt compuse din minte sau spirit. Așadar, idealismul respinge teoriile fizicaliste și dualiste care eșuează să dea prioritate minții. O versiune extremă a acestui idealism poate exista în noțiunea filosofică de solipsism. Existențialismul este în general considerat a fi mișcarea culturală și filosofică ce susține că punctul de început al
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
cea din Munich, ambele din Germania. Apoi, filosofia s-a răspândit în Franța, Statele Unite și în alte părți, adesea în forme destul de îndepărtate de opera originală a lui Husserl. Pragmatismul este o tradiție filosofică centrată pe legătura dintre practică și teorie. El descrie procesul în care teoria este extrasă din practică, iar apoi pusă din nou în practică, formând ceea ce e numit "practică inteligentă". Poziții importante caracteristice pragmatismului sunt instrumentalismul, empirismul radical, verificaționismul, relativitatea conceptuală, failibilismul. Există un consens general printre
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
Apoi, filosofia s-a răspândit în Franța, Statele Unite și în alte părți, adesea în forme destul de îndepărtate de opera originală a lui Husserl. Pragmatismul este o tradiție filosofică centrată pe legătura dintre practică și teorie. El descrie procesul în care teoria este extrasă din practică, iar apoi pusă din nou în practică, formând ceea ce e numit "practică inteligentă". Poziții importante caracteristice pragmatismului sunt instrumentalismul, empirismul radical, verificaționismul, relativitatea conceptuală, failibilismul. Există un consens general printre pragmatiști că filosofia treia să ia
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
un rapper de origine turco-gemanică. În 2013, a lansat colaborarea „Eye Opener”, produsă de Kris Menace. Tatăl său este din Africa de Sud și este jumătate indian-jumătate german. Mama sa este tot din Africa de Sud, dar are rădăcini irlandeze. este un adept al teoriilor conspirației în ceea ce privește atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Muzica sa a conținut o ideologie utopică, pan-ateistă, cu privire la opiniile sale politice. Deși ia drept model creștinismul, islamul și rastafarianismul, se concentrează și preia ad-literam Vechiul Testament, fiind ca un profet ce
Xavier Naidoo () [Corola-website/Science/335117_a_336446]
-
fizice ale materiei. Sinteza a fost posibilă după ce s-a constatat că diferitele forțe ale naturii sunt legate între ele și că se pot transforma din una în alta din cauza faptului că toate sunt forme de energie. Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică. Ludwig Eduard Boltzmann a sugerat în 1877 că nivelele de energie ale unui sistem fizic, cum ar fi o moleculă, ar putea fi discrete. El a fost unul dintre fondatorii "Austrian Mathematical Society", împreună cu
Istoria mecanicii cuantice () [Corola-website/Science/335126_a_336455]
-
Austrian Mathematical Society", împreună cu matematicienii Gustav von Escherich și Emil Müller. Raționamentul lui Boltzmann asupra prezenței unor nivele de energie discrete în molecule, cum ar fi cele de iod în stare gazoasă, având originea în termodinamica lor statică și în teoriile statisticei mecanice, a fost susținută cu argumente matematice, douăzeci de ani mai târziu, de Max Planck, cu prima teorie cuantică completă. În 1900, fizicianul german Max Planck a introdus ideea că energia este cuantificată, cu scopul de a obține o
Istoria mecanicii cuantice () [Corola-website/Science/335126_a_336455]
-
energie discrete în molecule, cum ar fi cele de iod în stare gazoasă, având originea în termodinamica lor statică și în teoriile statisticei mecanice, a fost susținută cu argumente matematice, douăzeci de ani mai târziu, de Max Planck, cu prima teorie cuantică completă. În 1900, fizicianul german Max Planck a introdus ideea că energia este cuantificată, cu scopul de a obține o formulă pentru frecvența observată dependentă de energia emisă de un corp negru, aceasta fiind numită formula lui Planck.
Istoria mecanicii cuantice () [Corola-website/Science/335126_a_336455]
-
la partea neerlandofonă a Universități Libere din Bruxelles, unde ales domeniul analizei matematice. A publicat primul său articol academic la vârsta de 22 de ani și în anul 1977 a susținut teza sa de doctorat, condusă de Freddy Delbaen, despre teoria descriptivă a mulțimilor. Și-a început cercetări cu o bursă a Fondului Național de Cercetări Științifice (FNRS). În 1985 a fost numit profesor universitar la universitatea sa urmată precum și la Institut des Hautes Études Scientifiques în Franța. În aceeași perioadă
Jean Bourgain () [Corola-website/Science/335182_a_336511]
-
IHÉS și este profesor la Institutul pentru Studii Avansate (IAS) din Universitatea Princeton. În 1982 a fost laureat cu Medalia Fields, cea mai înaltă distincție în matematică, pentru contribuții sale la geometria spațiilor Banach, convexitate în dimensiuni superioare, analiză armonică, teoria ergodică și teoria ecuațiilor de evoluție neliniară.
Jean Bourgain () [Corola-website/Science/335182_a_336511]
-
profesor la Institutul pentru Studii Avansate (IAS) din Universitatea Princeton. În 1982 a fost laureat cu Medalia Fields, cea mai înaltă distincție în matematică, pentru contribuții sale la geometria spațiilor Banach, convexitate în dimensiuni superioare, analiză armonică, teoria ergodică și teoria ecuațiilor de evoluție neliniară.
Jean Bourgain () [Corola-website/Science/335182_a_336511]
-
aparține sistemului cuantic atunci propoziției asociate îi corespunde valoarea de adevăr 1, iar dacă proprietatea contrară aparține atunci propoziției îi corespunde 0. În mecanică cuanta,logica cuantică este un set de reguli pentru a da sens propozițiilor care exprimă principiile teoriei cuantice. Această zonă de cautaresi numele ei au apărut pentru prima data in 1936 într-un ziar,articolul fiind scris de Garrett Birkhoff și John von Neumann,care intenționau să scoată la suprafață inconsecventa logicii cu privire la măsurarea variabilelor complementare în
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
pe Coasta de Azur. Tatăl său, Jacques-Louis Lions, era un matematician cunoscut. În anul 1975 a fost admis la Școală Normală Superioară din Paris, în aceeași promoție că Jean-Christophe Yoccoz. În anul 1979 și-a susținut teza de doctorat în teoria probabilităților sub conducerea lui Hâim Brézis, apoi a devenit cercător la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice. Din 1981 până în 2003 a fost profesor universitar la Universitatea Paris-Dauphine. În momentul respectiv a condus, printre altele, teza de doctorat lui Cédric
Pierre-Louis Lions () [Corola-website/Science/335158_a_336487]
-
Vladimir Gherșonovici Drinfeld (, ; n. 14 februarie 1956, Harkiv) este un matematician american de origine ucraineană specializat în teoria numerelor și geometrie algebrică, laureat cu Medalia Fields în anul 1990. S-a născut în 1956 în Harkiv într-o familie evreiască. Tatăl său, Gherșon Ihelevici, a fost directorul departamentului de matematică din cadrul Universități din Kiev, apoi director adjunct al
Vladimir Drinfeld () [Corola-website/Science/335168_a_336497]
-
a Ucrainei. În 1998 a emigrat în Statele Unite și a devenit profesor universitar la Universitatea din Chicago, poziție pe care o ocupă în prezent. În 2008 a dobândit cetățenia americană. Împreună cu Alexander Beilinson, organizează Seminarul Langlands. Lucrările sale acoperă de la teoria numerelor și geometrie algebrică până la multe probleme matematice legate de fizica teoretică. A demonstrat conjectura lui Langlands pentru "GL"(2) peste corpuri funcțiilor. În acest scop, a introdus a nouă clasă de obiecte matematice, „module eliptice” (acum cunoscute ca module
Vladimir Drinfeld () [Corola-website/Science/335168_a_336497]
-
A demonstrat conjectura lui Langlands pentru "GL"(2) peste corpuri funcțiilor. În acest scop, a introdus a nouă clasă de obiecte matematice, „module eliptice” (acum cunoscute ca module Drinfeld), apoi generalizate ca "ștuka"-uri (din , „chestie, cutare”). A și formalizat teoria „grupurilor cuantice”, o subclasă algebrelor lui Hopf. Pentru aceste rezultate a primit în 1990 cea mai înaltă distincție în matematică, Medalia Fields.
Vladimir Drinfeld () [Corola-website/Science/335168_a_336497]
-
care în 1955 a conpletat secvența aminoacizilor din insulină, o proteină de mici dimensiuni produsă de pancreas. Munca sa a demonstrat că proteinele sunt entități cu o structură bine definită, și nu un amalgam nedefinit. După 1954, Crick a dezvoltat teoria care susținea că aranjamentul nucleotidelor din ADN determină secvențele aminoacizilor din proteine. Secvențierea ARN este una dintre cele mai vechi tehnici de secvențiere a nucleotidelor. Studiul de bază al secvențierii ARN a fost secvențierea primei gene complete și secvențierea genomului
Secvențierea ADN () [Corola-website/Science/335172_a_336501]