70,637 matches
-
statutului de părinte ș.a. Sursa: Stern, 1972, p. 38. Formele impersonale de educare a părinților, ca, de exemplu, cărți, broșuri, emisiuni radiofonice și televizate, articole publicate în presă, au o serie de avantaje, dar și dezavantaje. De exemplu, avantajul acestora constă în faptul că se adresează unui public larg, la care nu s-ar putea ajunge pe alte căi. Un alt avantaj este legat de adresantul mesajului, care rămâne anonim, nu este forțat să-și însușească experiența altora și are libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
continuare rolul și importanța terapiei psihanalitice de familie. Cunoscută și sub denumirea de „analiză analitică”, acest tip de terapie se concentrează pe „dedesubturile dialogurilor familiei pentru a cerceta temerile și dorințele individuale ale membrilor familiei” (p. 258). „Esența tratamentului psihanalitic” constă în arta de a „ști unde să te uiți ca să descoperi dorințele și temerile de bază care împiedică acești indivizi să interacționeze în mod matur” (p. 259). Ultimul capitol al părții a doua, se focalizează pe terapia de familie cognitiv-comportamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ansamblu nu e preocupată de muzică, nu se dă în vînt după ea. în schimb, Bacovia face parte dintr-o generație avidă de muzică, prima de acest fel în istoria literaturii romîne. Dacă urmărești mișcările celor din „epoca lui Sensitif ”, constați că ei trag mereu acolo unde se cîntă: teatre, cafenele, restaurante, terase, grădini de vară, parcuri etc. Aproape toți au educație muzicală, primită în liceu, și, în plus, îndemnul interior de a asculta muzică. Cert, în materie muzicală, știu mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cum le percepea Galaction și de (cum zicea altcineva, un publicist băcăuan) „iezuitism politic”12), de ipocrizie și diktat. Aproximații despre public Vrînd să scriu despre publicul lui Bacovia, mi am dat seama de penuria datelor despre el. Principala dificultate constă în aprecierea mărimii lui. N-avem statistici generale despre tiraje, nici ale cărților, nici ale revistelor și ziarelor. Sîntem obligați, fiecare, să ni le creăm. Deși disparate, informațiile ce se găsesc (în diverse articole sau în pagini de memorialistică) ajută
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
indiferența celor ce scriu și a publicului față de lucrările simple (inclusiv sub aspect grafic), dar cu teme esențiale. Broșurile cu fond greu. „Setea de nou”, prezentă în fiecare, stimula (observație valabilă și azi) o activitate care, cînd o privești atent, constați că nu-i decît o „semiplagiere universală”. „Duioasă contradicție!”, exclamă el. Ceea ce spune Bacovia în „Zborul cărților” era resimțit, în acel timp, și de alții. în „Scena” (2, nr. 38, 12 februarie 1918, p. 2) am întîlnit, de pildă, un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de noapte”: „nu sunt tablouri, nici albumuri cu fotografii”.2) Mai erau și altfel? Da: „albumuri” pentru cărți poștale și vederi din țări străine, „albumuri” pentru poezii și pentru impresii: „și, dacă vrei, nu te iscălești în album”.3) Luxul consta în legături și îmbrăcăminte: „legate în piele; îmbrăcate sau combinate cu materii fine; îmbrăcate sau combinate cu metale prețioase; pictate sau decorate”.4 ) Al doilea e „cupă”: „Din cupe, vin de uitare”. („Legendă”)5) în acest vers, cuvîntul sună nobil
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
158 Constantin Călin de locuri „crude”, vorba lui Gourmont. Pentru el și pentru mulți dintre contemporanii săi, cimitirul (aflat atunci în afara orașului, „dincolo de barieră”) e din contra un loc de visare, de limpezire și de inițiere filozofică 2): în ce constă această „inițiere”? în faptul că cimitirul amintește de nimicnicie. La Bacovia, în „Pulvis”, imaginea lui vine ca un contrapunct al elanurilor erotice, le sancționează ca o poantă implacabilă și le plasează în derizoriu: „Imensitate, veșnicie,/ Pe cînd eu tremur în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
morții lege n-o căta!” (...) „Nu cerceta aceste legi,/ Că ești nebun cînd le-nțelegi!/ Din codru rupi o rămurea,/ Ce-i pasă codrului de ea!”3). Limitarea infinitului „în infinit pămîntul se simte tresăltînd”1). E oarecum surprinzător să constați că Bacovia întrebuințează de mai multe ori decît Eminescu cuvîntul „infinit”. Surpriza se atenuează, ba chiar dispare, cînd observi că același cuvînt e și mai frecvent la Ion Minulescu: „Iar eu -/ Pornit în căutarea/ Frumosului din suflet/ Și din rime
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cînd mă gîndesc, la făurirea lor [trebuie să spun că] am depus multă muncă”10) Categoric, așa e. Pentru definitivarea poemului „Decor” - mărturisea în altă parte - i-au trebuit opt sau nouă ani11). Numai că - se cuvine precizat - munca aceasta constă în repetarea, în gînd sau cu voce tare, a poemelor, pînă cînd orice piedică în calea „curgerii” lor e eliminată. Laborios în felul său, Bacovia căuta „cuvîntul ce exprimă adevărul”, sincer, cel potrivit cu melancolia, singurătatea sau angoasa sa. De aci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Universul”, 55, nr. 42, 12 februarie 1938, p. 2). Eseistul francez releva: „A produce o emoție atît de mare cu opere care, în realitate, sînt materialmente atît de scurte (autorul se referea îndeosebi la „Poloneze” - n. m.), iată în ce constă geniul lui Chopin. El are în această privință puncte comune cu Mozart, dar nu e aceeași sonoritate, nu e același timbru ca al lui Mozart, și nu e nici măcar același ritm. La Mozart: un clasicism german care se trezește și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
văzut pe poet, la Ipotești, nici pe frații lui și nici pe surorile lui. La moartea bătrînului Eminovici, de-abia trecuse de trei ani! Ce putea ști acesta despre Eminescu? Deschizi registrele de stare civilă, de la Consiliul popular comunal, și constați că bătrînii interogați s-au născut după ce Ipoteștiul nu mai erau ai lui Gh. Eminovici. Chirilă Groholschi, născut la 24 sept. 1879, a murit la 19 dec. 1961, în vîrstă de 82 de ani, iar Costachi Bunu, născut în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
au deschis la timpul prezent, dar s-au atașat la un trecut recuperabil. Atât prezentul (experiența) cât și trecutul (învățarea) erau necesare unui mare scriitor. Nu a existat o altă modalitate de a înțelege condiția umană invariabilă, eternă. În asta constă să fii un clasic: nu numai să posezi un stil cizelat, dar să fii un scriitor care extrage umanitatea fundamentală din dificila condiție umană. Yourcenar a fost o personalitate puternică: în-crezătoare în aptitudinile ei, ambițioasă în legătură cu propria sa carieră, convinsă
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un atomist materialist. Crezul lui, rezumat în marele său poem filosofic De rerum natura (Despre natura lucrurilor) a dezvoltat trei tendințe principale. Prima, credința că întreg universul constă din atomi, care se combină la întâmplare pentru a da naștere tuturor lucrurilor din natură. A doua, punctul de vedere aparent eretic, cum că atomismul nu acordă niciun rol zeilor păgâni, ca să nu mai vorbim de vreun rol al unei
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
altă foaie; în miez se ascundeau esențe de obicei ignorate de istoricul care cere dovada. În ultimă instanță, adevărurile melancoliei erau acte de credință. A fost convinsă că el a fost în adâncul inimii un grec al cărui mare geniu consta în aplicarea principiilor filosofice grecești la guvernare și în programele civice. Încetase războaiele cu parții și adusese la îndeplinire Pax romana; unificase un imperiu întinzându-se de la Atlantic la stepele rusești. Aici s-au terminat izvoarele, dar Yourcenar a împins
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
personală decât ca o abandare a adevărului. Murind de mâna lui i s-a interzis nemurirea pentru faptul că săvârșise păcatul sinuciderii -, totuși atinsese perfecțiunea liberului arbitru. Există multe paralele între Piatra filozofală și Memoriile lui Hadrian, dar diferența principală constă în locul pe care dragostea și dorința îl ocupă în cele două cărți. Hadrian a înfăptuit ce a reușit pentru imperiu în mare parte din dragoste pentru Antinous. Hadrian nu ar fi putut manifesta atâta fervoare în construirea Romei până la nivelul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sau rezolvări corespunzătoare (ex. elevul care dorește mult să practice o anumită profesiune începe să învețe temeinic, planificându-și timpul și formându-i un stil mai eficient de muncă intelectuală) Într-o accepțiune mai simplă a termenului, procesul de acomodare constă în contextul de acțiuni sau activități realizate în sensul satisfacerii motivelor, tendințelor sau trebuințelor proprii. Dar, conceptul de „acomodare” nu implică numai activitatea intelectuală de soluționare a problemelor apărute, sau a celor planificateș acomodarea presupune, în plus, și participarea instanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
stimulilor specifici nocivi (ex. rană, infecție, asalt psihologic etc.), organismul răspunde cu același tip de reacție (care va constitui modul obișnuit de apărare a corpului). Apărarea organismului împotriva unui „stresor” este denumită de către H. Selye „sindrom general de adaptare”, care constă într-o secreție a hormonilor pituitari, cu rol de activizare a cortexului glandelor adrenale, în vederea producerii unor anumiți hormoni deosebit de importanți în metabolismul celulelor (întrucât produc schimbări esențiale în funcționarea sistemului fiziologic). Aceste schimbări parcurg, de regulă, mai multe etape
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Janis care, făcând observații asupra pacienților ce trebuiau să facă față unei operații, a constatat o slabă legătură (corespondență) între dificultatea reală, a operației (judecată după opinia chirurgilor) și gradul neliniștii (îngrijorării, fricii) pacientului. O explicație a acestui fapt poate consta în diferența de pregătire medicală dintre chirurg și pacient, deosebire care explică conștientizarea de către primul a gravității și implicațiilor operației respective și neputința celui de-al doilea de a prevedea natura bolii și consecințele operației. Ca urmare, pacientul care prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
explicarea fenomenelor sociale. În teoria sa asupra personalității, Anderson a deosebit șase nivele deosebite de dezvoltare a acesteia: nivelul superior, cel al comportării sociale (plenare), ce se caracterizează prin subordonare, prin recunoașterea dominării: urmează nivelul denumit al „evitării dominării”, care constă în recunoașterea formală a dominării, însoțită de dorința de a găsi unele căi de sustragere (ocolire); celui de-al treilea nivel îi sunt proprii agresiunea, dușmănia, mânia; mai jos, stau nivelurile de oscilație și inactivitate, de neliniști maximă și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de apărare descrise de S. Freud reprezintă doar un „sistem primar” de satisfacere a trebuințelor frustrate; la un nivel „secundar” de evaluare găsim „iubirea de sine” și „vanitatea”, iar la un nivel „terțiar” întâlnim „redefinirea Eului” prin mijloace „autiste”, care constau în interpretarea deformată a realității în conformitate cu dorințele noastre. Privind-o în ansamblu și, totodată, în specificitatea ei, putem spune că „doctrina psihanalitică” nu reprezintă decât un mod unilateral de analiză și interpretare a dinamicii psihicului uman, a fenomenelor psihice complexe
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
critică iraționalismul doctrinei despre „inconștient”, tezele despre determinismul inconștient „compulsiv”, înțeles ca o zonă dinamică în care fenomenele de conflict și frustrație se produc cu necesitate, determinând „soluții de compromis”. De asemeni, critică orientarea „biologizantă” și „individualistă” a freudismului, care constă în izolarea persoanei de mediul social și conceperea comportamentului ca fiind determinat exclusiv de nevoi biologice („comunitatea” n-ar reprezenta altceva decât un mijloc pentru satisfacerea nevoilor biologice ale individului, care, în drumul realizării or implacabile, întâlnesc frțele mereu ostile
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fumători și 50 nefumători) în scopul de a investiga felul în care fumătorii priveau contradicțiile periculoase dintre obișnuința de a fuma și informațiile despre consecințele grave ale fumatului asupra sănătății. Ei au constatat că strategia cea mai obișnuită de către fumători consta în minimalizarea pericolului personal; aceștia, deși cunoșteau destule lucruri în legătură cu efectele vătămătoare ale fumatului, au evitat, în mod intenționat, aspectele nefericite ale situației prezente în chestionar, interpretând datele într-un mod care minimaliza pericolul. („Cigarette smoking and alternative methodes of
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și a „autorității”, decât spre întreținerea unor relații de colaborare și decizii colective, aceste persoane tind să amplifice probleme și să ia decizii doar în conformitate cu niște valori și principii care sunt considerate infailibile. Atitudinea pozitivă exagerată față de propriile trăiri afective, constată la unele persoane, determină un voluntarism afectiv, asociat cu tendința desconsiderării trăirile afective ale semenilor și asimilarea psihică și morală a acestora la propriile trebuințe, interese și pasiuni. Ori relațiile interpersonale principale (juste) implică dimpotrivă, atitudinea afectivă lucidă, controlată, corectoare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obținerea unui randament ridicat în activitate. „Ineficiența” și „incompetența” pot constitui pentru individ factori stresanți, care să determine pierderea sentimentului de împlinire, absolut necesar în procesul echilibrării personalității. Comportamentul apărut ca o consecință a situațiilor de frustrare vocațională poate să constea atât în reacții de pasivitate, izolare, indolență, cât și în irascibilitate, acte de intoleranță, negativisme și agresivitate, care determină numeroase conflicte de ordin impersonal, sau intrapsihic. Necorespondența vocațională poate reflecta și situația ancorării într-un rol care nu mai prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu privire la măsurile de prevenire, reducere și eliminare a consecințelor produse de instalarea unei frustrări severe. 1) Punând în discuție, mai întâi, măsurile de prevenire a fixării unor „stări de frustrație” intense și complexe la elevi, trebuie să arătăm că acestea constau, în special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral-volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte. Pentru aceasta trebuie create atât un stil și regim de viață adecvat
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]