63,729 matches
-
un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a trecutului istoric pot fi categorisite în două mari branșe paradigmatice: teoriile prezenteiste, care insistă asupra fragilității trecutului și mai ales asupra ușurinței cu care ordinea socială existentă reușește să instrumentalizeze trecutul în slujba agendei politice a prezentului, respectiv teoriile conservatoriste, care afirmă opusul, și anume durabilitatea inerentă a memoriei colective, refractaritatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică a trecutului istoric pot fi categorisite în două mari branșe paradigmatice: teoriile prezenteiste, care insistă asupra fragilității trecutului și mai ales asupra ușurinței cu care ordinea socială existentă reușește să instrumentalizeze trecutul în slujba agendei politice a prezentului, respectiv teoriile conservatoriste, care afirmă opusul, și anume durabilitatea inerentă a memoriei colective, refractaritatea sa la a se lăsa manipulată de antreprenorii politici ai momentului și forța trecutului de a se impune în prezent chiar și în contra voinței actorilor contemporani. Analiza pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
impune în prezent chiar și în contra voinței actorilor contemporani. Analiza pe care am derulat-o asupra genezei culturale și dinamicii temporale a memoriei istorice românești autorizează, în primul rând, o concluzie negativă: facțiunile radicale atât ale paradigmei prezentiste (de ex: "teoria tradițiilor inventate", Hobsbawm și Ranger, 1983) cât și ale paradigmei conservatoriste (de ex: "teoria rezistivă a memoriei colective", Shils, 1981) sunt supralicitări teoretice fără prea mare suport empiric. Trecutul românesc inventariat selectiv în memoria istorică națională nu a fost "inventat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-o asupra genezei culturale și dinamicii temporale a memoriei istorice românești autorizează, în primul rând, o concluzie negativă: facțiunile radicale atât ale paradigmei prezentiste (de ex: "teoria tradițiilor inventate", Hobsbawm și Ranger, 1983) cât și ale paradigmei conservatoriste (de ex: "teoria rezistivă a memoriei colective", Shils, 1981) sunt supralicitări teoretice fără prea mare suport empiric. Trecutul românesc inventariat selectiv în memoria istorică națională nu a fost "inventat" ab initio de fiecare nou regim instalat la comanda politică a societății. Nici chiar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai precisă. Virtutea ei sugestivă derivă din capacitatea de a hibrida alte două reprezentări metaforice tributare imaginației livrești în care a fost depictată memoria colectivă. Este vorba despre metafora memoriei ca tabula rasa metaforă centrală în paradigma prezenteistă reprezentată de teoria "tradițiilor inventate", în lumina căreia memoria istorică acumulată de un regim politic poate fi ștearsă cu buretele și înlocuită în conștiința colectivă cu o altă memorie mai convenabilă compusă din tradiții inventate și de cea a memoriei ca litere gravate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectivă cu o altă memorie mai convenabilă compusă din tradiții inventate și de cea a memoriei ca litere gravate pe blocul de granit al trecutului aceasta fiind ideea care se degajă cu forță din paradigma conservatoristă ipostaziată, de exemplu, în teoria memoriei colective ca tradiție a amintirii (Shils, 1981) în care trecutul păstrat în conștiința publică prezintă o certă refractaritate la tentativele prezenteiste de revizuire. Concluzia generală pe care am formulat-o la sfârșitul demersului nostru de cercetare a fost că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de istorie, manualele de geografie au fost purtătoarele ideii și aspirației de unitate teritorială. Înțelese ca vehicule la fel de încărcate ideologic ca și cele de istorie, manualele de geografie sunt uneltele didactice prin care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Paradoxuri ale modernizării: elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești. Cluj-Napoca: Limes. Lenin, V.I. (1964). Revoluția socialistă și dreptul națiunilor la autodeterminare. În Opere complete. Vol. 27 (pp. 260-274), București: Editura Politică. Lenski, G. (2002). Putere și privilegii: o teorie a stratificării sociale. Timișoara: Amarcord. Lewis, B. (1975). History: Remembered, Recovered, Invented. Priceton: Princeton University Press. Lewis, B. (2008). The Periodization of History. Prelegere ținută la Universitatea Tel Aviv în 7 ianuarie 2008. Liebich, A. (2006). Searching for the Perfect
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2006). Revoluția română din decembrie 1989. Humanitas: București. Smith, A.D. (1986). The Ethnic Origins of the Nations. Oxford: Blackwell Publishing. Smith, A.D. (1991). National Identity. Londra și New York: Penguin Books. Smith, A.D. (2002). Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiune și naționalism. Chișinău: Epigraf. Sommer, D. (1989). Foundational Fictions: When History Was Romance in Latin America. Salmagundi, 82/83, 111-141. Southgate, B. (2001). History: What & Why? Ancient, Modern, and Postmodern Perspectives. Ediția a doua. Londra și New York
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România. (2004). Raport Final. Iași: Polirom. Wood, N. (1999). Vectors of Memory: Legacies of Trauma in Postwar Europe. Oxford: Berg. Woodward, K.L. (1999). 2000 Years Of Jesus. Newsweek Magazine. 4 aprilie. Xenopol, A.D. (1997). Teoria istoriei. București: Editura Fundației Culturale Române. Yerushalmi, Y.H. (1982). Zakhor. Jewish History and Jewish Memory. Seattle și Londra: University of Washington Press. Zamfir, C. (2005). Spre o paradigmă a gîndirii sociologice. Ediția a II-a. Iași: Polirom. Zernatto, G.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu mai putea funcționa în perioada postbelică. Neoclasicismul a valorificat ideile economiștilor clasici: Adam Smith, David Ricardo și s-a constituit pronind de la lucrările economiștilor Stanley Jevons, Carl Menger, Leon Walras. Criza economică din 1929 a pus în evidență slăbiciunile teoriei neoclasice. Caracteristici: individualismul; inițiativa și libera concurență; existența proprietății private; sistemul se autoreglează, statul având o intervenție minimă în economie; Modelul keynesian: Până la începutul anilor 1970, majoritatea politicilor economice adoptate de statele din Europa de Vest au fost inspirate din ideile economistului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
știință; științele au devenit interdisciplinare; scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică și aplicarea practică a acesteia; creșterea costurilor cercetării științifice; implicarea directă a statului în susținerea și finanțarea activității științifice; b) Descoperiri și realizări științifice din secolul XX Albert Einstein elaborează „teoria relativității” (1905); Alexander Fleming a descoperit penincilina (1928); realizarea bombei atomice (1945); este pus în funcțiune în S.U.A primul calculator electronic (1946; ENIAC Electronic Numerical Integrator and Calculator); în S.U.A. apare televiziunea în culori (1951); este determinată structura
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
realizarea primului avion supersonic, iar altele sunt aplicabile în realizarea unui nou tip de memorie pentru mașinile de calcul; nu i s-a acordat Premiul Nobel dintr-o neglijență a comisiei; George (Gogu) Constantinescu este creatorul științei sonicității (prin lucrarea „Teoria sonicității”, 1916); a inventat numeroase dispozitive sonice (motoare, pompe, ciocane, instalații sonice) pentru prospecțiuni și explorări hidrotehnice; Chimie Nicolae Teclu Biologie Grigore Antipa este fondatorul Muzeului de Istorie Naturală din București; a inventat diorama care a revoluționat expunerea muzeală (diorama
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
teroare („Marea Teroare” din anii 1936 1939); Dintre conducătorii sovietici după 1953 amintim pe: Nikita Hrușciov (1958-1964) destalinizare și coexistență pașnică; Leonid Brejnev (1970 1982) „suveranitatea limitată” (lumea comunistă este indivizibilă iar apărarea ei este cauza comună a tuturor comuniștilor. Teoria justifică posibilitatea intervenției Armatei Roșii pentru suprimarea oricăror revolte anticomuniste.); Mihail Gorbaciov (1985 1991) a elaborat conceptele Perestroika (Restructurare) și Glasnost (Transparență); Destalinizarea procesul de distrugere a reputației lui Stalin a fost declanșat în anul 1956 de către Nikita Hrușciov, în cadrul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de pregătire; * promovarea practicării lui sub toate formele; * cercetarea, descoperirea și promovarea unor noi forme organizatorice de practicare a atletismului. Atletismul dezvoltă legături cu celelalte discipline din sistemul educației fizice și sportului, dar și cu alte discipline științifice, cum sunt: teoria și metodica educației fizice și sportului, psihologia și pedagogia educației fizice și sportului; științele biologice; biomecanica; gimnastica, jocurile sportive, fitness, și altele. 1.1. Atletismul sport competițional Ca sport competițional, atletismul se confundă cu istoria Jocurilor Olimpice. Documentele istorice confirmă includerea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
asuma riscuri; * abilitatea de a se orienta către experiment și rezolvare de probleme (situații); * abilitatea de a induce elevilor următoarele atitudini: curiozitate, spirit critic, onestitate, corectitudine, toleranță, fa*r-pla*, respect pentru diversitate. Managementul educațional, conferă predării semnificația unui proces decizional (teoria deciziei), considerând-o ,,un ansamblu de decizii care preced, însoțesc și urmează activitatea de predare învățare”. Deciziile privesc răspunsurile la următoarele întrebări: ,,Ce trebuie făcut?”, ,,Pentru ce ?”, ,,Cum ?”, ,,Când sau unde ?”, ,,În ce timp ?” etc. Ele se pot concretiza sub
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reprezintă procesul de asimilare a cunoștințelor și de formare a deprinderilor și priceperilor necesare activităților practice viitoare. Din punctul de vedere al psihologiei fenomenul este considerat a fi mult mai complex și în corelație directă cu personalitatea umană. În lucrarea ,,Teorii ale învățării” E.R. Hilgard (citat de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002) formulează următoarea definiție a învățării: ,,este procesul prin care o anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație cu condiția ca esența schimbării să nu poată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
desfășoară învățarea și derularea propriuzisă a acestora. Divergențele sunt inerente datorită multitudinii și diversității factorilor ,,externi”, modificabili, care se pot adăuga diferitelor dispoziții, aptitudini ,,interne” ale subiecților. În privința învățării, sursele de informație studiate prezintă multiple posibilități de abordare a gamei teoriilor învățării. Consider importantă cunoașterea acestora pentru a ne putea explica și pentru a stăpâni mai bine mecanismele acestui proces deosebit de important în domeniul educației fizice și sportului, în scopul eficientizării procesului instructiv specific acestui domeniu de activitate, care este,la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stăpâni mai bine mecanismele acestui proces deosebit de important în domeniul educației fizice și sportului, în scopul eficientizării procesului instructiv specific acestui domeniu de activitate, care este,la rândul lui, foarte diversificat. În lucrarea ,,Dicționar de pedagogie”, M. Golu (1979) prezintă teoriile învățării în trei mari grupe. M. Epuran (2005) expune opt teorii distincte privind acest proces complex: 1) teoriile asociative (L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fizice și sportului, în scopul eficientizării procesului instructiv specific acestui domeniu de activitate, care este,la rândul lui, foarte diversificat. În lucrarea ,,Dicționar de pedagogie”, M. Golu (1979) prezintă teoriile învățării în trei mari grupe. M. Epuran (2005) expune opt teorii distincte privind acest proces complex: 1) teoriile asociative (L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
instructiv specific acestui domeniu de activitate, care este,la rândul lui, foarte diversificat. În lucrarea ,,Dicționar de pedagogie”, M. Golu (1979) prezintă teoriile învățării în trei mari grupe. M. Epuran (2005) expune opt teorii distincte privind acest proces complex: 1) teoriile asociative (L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este,la rândul lui, foarte diversificat. În lucrarea ,,Dicționar de pedagogie”, M. Golu (1979) prezintă teoriile învățării în trei mari grupe. M. Epuran (2005) expune opt teorii distincte privind acest proces complex: 1) teoriile asociative (L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Golu (1979) prezintă teoriile învățării în trei mari grupe. M. Epuran (2005) expune opt teorii distincte privind acest proces complex: 1) teoriile asociative (L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Epuran (2005) expune opt teorii distincte privind acest proces complex: 1) teoriile asociative (L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
privind acest proces complex: 1) teoriile asociative (L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]