64,207 matches
-
a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice. După cum arată și datele prelevate din diverse sondaje realizate în anii '40 și '50, germanii nu erau dispuși încă să își confrunte trecutul și să își asume "vinovăția politică" (cu atât mai puțin pe cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
caz: Cultura română cultură europeană a) Etape în cultura română din secolul XX În secolul al XX-lea, cultura română a cunoscut trei etape distincte, determinate în mod direct de tipul de regim politic: primă etapă, plină de realizări, a atins apogeul în perioada interbelică; a doua etapă, după 1947, când odată cu instaurarea regimului comunist, a intervenit spiritul „nou”, după modelul sovietic; a treia etapă, după 1990 când, prin revenirea la democrație, au fost reluate legăturile cu spațiul cultural european; b
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
importantă în agricultură are legătură cu structura proprietății agrare. Datorită reformei agrare din 1921, România sa transformat dintr-o țară de mari proprietari într-o țară de mici proproietari. Industria interbelică a înregistrat un ritm ridicat de creștere și a atins punctul culminant în anul 1938. S-a dezvoltat mai ales industria petrolieră, România ocupând locul 1 în Europa și locul 6 în lume. Spre sfârșitul perioadei interbelice, România se transformase într-o țară agrar-industrială. b) Economia în perioada comunistă Modelul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
democratic (1930 1938); regim autoritar (1938 1940); Alegerile din decembrie 1937 au fost un moment dificil pentru democrație deoarece nici unul dintre partidele politice nu a obținut peste 40% din voturi. Regele s-a folosit de rezultatele alegerilor pentru a-și atinge scopurile și l-a numit în fruntea guvernului pe O. Goga, liderul Partidului Național Creștin. La 10 februarie 1938, Carol al II-lea a înlocuit guvernul Goga cu un nou guvern condus de Patriarhul Miron Cristea și astfel a impus
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
obiectivelor intermediare și, prin realizarea acestora sunt îndeplinite și cele generale specifice. Conținuturile sunt mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor propuse. Standardele curriculare de performanță reprezintă criterii de evaluare a procesului didactic menite să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de către elevi și asigură corelarea între curriculum și evaluare. În elaborarea curriculum-ului școlar de educație fizică, s-a urmărit realizarea finalităților prevăzute în Legea Învățământului, referitoare la ,,dezvoltarea complexă a personalității autonome și creative a elevilor”. În
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de contact). Contactul piciorului cu solul se poate face: pe pingea; pe toată laba piciorului; pe călcâi, cu rulare pe toată laba piciorului. Momentul verticalei - corespunde trecerii C.G.G al corpului prin verticala punctului de sprijin, în care acesta (C.G.G.) atinge nivelul cel mai de jos din tot ciclul pasului alergător. În această fază presiunea exercitată de corp asupra solului (reazemului) este egală cu reacția reazemului și are valoarea greutății corpului, musculatura piciorului efectuând un lucru rezistent. Faza de impulsie începe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
spre zero, iar cel dintre coapsa și gamba piciorului oscilant devine un unghi ascuțit. Momentul verticalei în acest moment piciorul pendulant încrucișează piciorul opus, care este în sprijin. Caracteristica dominantă a momentului este amplitudinea flexiei gambei pe coapsă, care poate atinge uneori (la viteze mari) limita mișcării în articulația genunchiului. Faza de oscilație anterioară se realizează prin continuarea rotației din articulația șoldului, piciorul pendulant trece înaintea celui opus, care se află în faza de impulsie a perioadei de sprijin. Unghiul dintre
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
transversale). Oscilațiile verticale - au loc în plan sagital (fig. 16) și se datorează direcției oblice a forței de impulsie ca urmare a acțiunii musculaturii piciorului de sprijin, dar și tracțiunii piciorului pendulant. Oscilațiile verticale sunt puse în evidență prin înălțimea atinsă de creștetul capului, care este mai mare în momentul de mijloc al fazei de zbor și minimă în momentul verticalei. Diferențele de nivel între cele două faze, acceptate ca fiind normale, sunt de 8-12 cm, creșterea amplitudinii oscilației verticale peste
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
axa de rotație este verticală. Ele apar în momentul proiectării înainte a laturii bazinului ce corespunde piciorului pendulant, simultan cu rămânerea în urmă a celeilalte laturi a bazinului corespunzător piciorului de sprijin, în contact cu solul. Amplitudinea oscilației transversale va atinge valoarea maximă la terminarea fazei de impulsie și devine nulă în momentul verticalei. Compensatoriu, oscilațiile bazinului sunt echilibrate prin oscilații corespunzătoare, dar de sens opus, ale umerilor din aceeași parte cu bazinul, antrenați fiind de mișcarea brațelor (încrucișată față de picioare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
m și 400 mg. Studiile cinetice au pus în evidență faptul că din analiza curbei de viteză realizată pentru un sportiv care parcurge distanța de 100 m în 9,90 secunde se poate constata că viteza maximă de cursă este atinsă după 30 - 40 m de accelerare (lansarea de la start), viteză pe care sportivul tinde să o mențină cât mai mult (50 - 60 m) după care, aceasta scade (ultimii 10 m la cei mai buni sportivi). Din considerente didactice vom prezenta
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
degetul mare depărtat de celelalte, care sunt lipite (varianta clasică); brațele sunt întinse, verticale, paralele (sau ușor depărtate, ori înclinate înainte); proiecția articulației umerilor cade: în baza de susținere a mâinilor, ușor înaintea acesteia. * așezarea picioarelor în contact cu blocstartul - atingând solul cu vârful; genunchiul piciorului din spate atinge solul; trunchiul are o poziție obișnuită, fără flexie sau extensie; gâtul și capul se țin în prelungirea trunchiului; privirea este orientată la 1 - 1,5 m pe pistă, în jos și înainte
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
varianta clasică); brațele sunt întinse, verticale, paralele (sau ușor depărtate, ori înclinate înainte); proiecția articulației umerilor cade: în baza de susținere a mâinilor, ușor înaintea acesteia. * așezarea picioarelor în contact cu blocstartul - atingând solul cu vârful; genunchiul piciorului din spate atinge solul; trunchiul are o poziție obișnuită, fără flexie sau extensie; gâtul și capul se țin în prelungirea trunchiului; privirea este orientată la 1 - 1,5 m pe pistă, în jos și înainte. Poziția corespunde unei repartiții egale a greutății corpului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sunt mai depărtate; pe parcurs se apropie tot mai mult față de axa de alergare, iar după 10 -15 m ar trebui să se suprapună cu axa de alergare; * pașii se lungesc progresiv; * trunchiul se apropie treptat de verticală, dar nu atinge verticala; * unghiul dintre gambă și coapsă (posterior) este din ce în ce mai mare (gambă mai puțin flexată pe coapsă); * viteza de deplasare crește treptat, atingând valori maxime după 25 - 30m. * alergarea pe parcurs se realizează prin pașii lansați de viteză și se caracterizează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se suprapună cu axa de alergare; * pașii se lungesc progresiv; * trunchiul se apropie treptat de verticală, dar nu atinge verticala; * unghiul dintre gambă și coapsă (posterior) este din ce în ce mai mare (gambă mai puțin flexată pe coapsă); * viteza de deplasare crește treptat, atingând valori maxime după 25 - 30m. * alergarea pe parcurs se realizează prin pașii lansați de viteză și se caracterizează prin: * lungimea pașilor egală pe parcurs; * frecvența acestora este egală pe parcursul alergării; * menținerea unei viteze relativ constante. Ca element tehnic pasul lansat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
execută o mișcare amplă, interdependentă de cea a picioarelor; aceasta e caracterizată de unghiurile în articulația cotului: 90o când brațul este dus înainte; 100 - 140 când este dus înapoi; Sosirea este elementul tehnic (fază a alergării) realizat de atlet atunci când atinge cu o parte a trunchiului (fără gât, cap, mâini, picioare) planul vertical ipotetic coborât pe marginea apropiată a liniei de sosire. Din punct de vedere tehnic aceasta se execută prin aplecarea trunchiului înainte; se face de regulă pe ultimii doi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o poziție înaltă, favorabilă reluării alergării după gard (fig. 29, 30, 31). a) Atacul gardului se realizează printr-o acțiune de prelungire a timpului de sprijin pe piciorul de impulsie, întinderea energică a acestuia începând din momentul când corpul a atins o înclinare accentuată către gard, favorizând-se astfel obținerea unei traiectorii de zbor mai razantă, adaptată înălțimii gardului. Unghiul de impulsie este mai mare decât la alergările de plat, fapt ce provoacă înălțarea evidentă a centrului de greutate rezultanta impulsiei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de atac este dus înainte și ușor în afară, cu palma în jos (nu spre atac); celălalt braț rămâne îndoit pe lângă corp. La terminarea fazei de impulsie (părăsirea solului) segmentele corpului sunt în poziții diferite : * genunchiul piciorului de atac a atins înălțimea maximă; * trunchiul se află pe aceeași linie cu piciorul de sprijin ceea ce înseamnă că impulsia s-a realizat pe traiectoria CGG; * brațul opus este întins înainte. Imediat după desprindere acestea își schimbă pozițiile : * piciorul de atac se întinde rapid
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
remorcat atârnă înapoi relaxat, înregistrându-se un timp mort în tragerea lui peste gard, aspect esențial pentru trecerea ulterioară, rapidă a gardului și evitarea unor planări inutile. Faza atacului gardului se termină în momentul în care laba piciorului de atac atinge planul vertical al gardului și începe faza de trecere a gardului Distanța față de gard la care trebuie declanșat atacul este necesară a fi optimă (după specificul probei) pentru a permite următoarele: * aplecare mai mare, deci un unghi mai închis între
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dacă piciorul de remorcă nu depășește gardul în același timp; * în faza de zbor, piciorul de remorcă nu poate depăși gardul înainte ca piciorul de atac să ajungă în punctul în care atletul trebuie să revină pe pistă. Tehnica nu atinge gradul de dificultate din proba 110 mg masculin și nici pe cea din proba 100 mg feminin datorită faptului că înălțimea gardului este mai mică (91,4 cm la bărbați respectiv 76,2 cm la femei) ceea ce determină o dificultate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de accelerare, urmată de menținerea vitezei de alergare câștigată până la finalul cursei. Lungimea pe care se realizează finișul este condiționată de lungimea cursei, posibilitățile atletului și de elementele de tactică în cursă. Sosirea: este efectuată când o parte a corpului atinge planul sosirii; ea poate fi efectuată cu sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat (Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lungimea sunt egale, respectiv 3,66 m. Prezența acestor obstacole pe parcursul distanței de alergare implică întreruperea ciclicității din 80 în 80 m pentru nivelarea obstacolelor. Regulamentul de concurs nu are restricții asupra modului de trecere peste obstacole; ele se pot atinge cu mâna, se pot trece cu sau fără atingerea lor cu picioarele. Pentru o trecere cât mai rapidă și mai echilibrată peste obstacole este necesară însușirea unei tehnici raționale, asemănătoare celei din proba de 400 mg. Mecanismul de bază al
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a piciorului de sprijin și o pendulare a coapsei piciorului pendulant până la orizontală. Sprijinul pe obstacol și săritura implică avântarea piciorului de atac însoțită de înclinarea trunchiului spre înainte-sus, mișcare ce favorizează traiectoria razantă de zbor a C.G.G. Când piciorul atinge obstacolul, acesta se flextează din genunchi până la un unghi de 90, menținând traiectoria razantă de zbor. Piciorul se așează cu mijlocul tălpii pe obstacol și cu vârful la marginea lui, poziție ce favorizează impulsia care urmează în momentul în care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
treptat (70-800) și pe penultimul pas ajunge aproape la verticală; * alergarea este mai activă (ritmată) decât la sprinteri; * impulsia este mai puternică; * coapsa piciorului pendulant se ridică până la orizontală. Pe ultimii 6-8 pași ai elanului se remarcă următoarele aspecte: * pașii ating lungimea maximă optimă; * viteza atinsă este cea optimă; * tempoul alergării trebuie menținut în condițiile realizării unei relaxări funcționale; * ritmarea ultimilor pași. Tehnica elanului implică aspecte (elemente) importante și dintre acestea remarcăm: * stabilitatea elanului care se referă la numărul constant al
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tălpi și proiectarea C.G.G., fără a provoca căderea în / pe spate a elevului / săritorului. După legile fizicii, aterizarea ar trebui să se facă în punctul în care parabola C.G.G. întâlnește solul. Dezideratul tehnic ar fi acela ca tălpile săritorului să atingă are prelungirea tangentei la traiectoria C.G.G. trece prin planul nisipului cu călcâiele, mișcările picioarelor, brațelor și poziția ritură ce se constituie în probă a atletismului ompeti ului, începuturile sale fiind estimate în ltimele solul în punctul în c gropii. Practic
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Elanul, ca desfășurare, nu diferă mult de elanul la săritura în lungime: * lungimea acestuia este de aproximativ 30-40m, distanța pe care se fac 1920 pași la M. și 14 -18 pași la F.; * viteza pe elan, măsurată pe ultimii pași, atinge valori cuprinse între 10,0 și 10,5 m/s la băieți și mai mică la fete (8,9-9,4 m/s). Semnul de control se plasează cu 6 pași înaintea pragului, respectiv 13,60-14,30 m; * prima parte a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]