64,416 matches
-
ce contribuiseră la declanșarea conflagrației. Romanul prezintă criza de identitate a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul intrării României în război, personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către sinucidere. Chiar dacă nu
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
asociat în biroul de avocatură și se logodește cu Luminița, fiica patronului său, iar apropiații îi prevăd un viitor strălucit. În vara anului 1916 "„viața i se arăta simplă, limpede, fără primej-dii”". Intrarea României în război aduce schimbări în viața personajelor. Avântul patriotic al celor care susținuseră politica intervenționistă se frânge în primele luni ale războiului pe măsură ce luptele devin sângeroase și produc moartea sau mutilarea unui număr tot mai mare de militari. Prin intervenția viitorului său socru, avocatul Comșa este mobilizat
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
le-am arătat actul de reformă medicală. Vei înțelege, dar, de ce scriind «Ochii Strigoiului» nu a trebuit neapărat să fiu strigoi”. („Cezar Petrescu”, în Aurel Sasu, Mariana Vartic și Gheorghe Baltoc, "Romanul românesc în interviuri", Ed. Mi-nerva, București, 1986.) Credința personajului Radu Comșa că războiul va aduce o schimbare morală a societății a fost, de fapt, o iluzie a scriitorului. În articolul „Peste ruini” publicat la 7 martie 1919 în revista "Hiena" Cezar Petrescu își exprima speranța că războiul va aduce
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
au fost tipărite în două volume, din motive tehnice tipografice și comerciale, determinându-l pe autor să renunțe la împărțirea inițială în trei cărți (așa cum susținea scriitorul că fusese conceput romanul), ce reprezentau trei perioade și trei faze în evoluția personajelor. Ediția din 1953 a restabilit împărțirea inițială în triptic, fiind operate unele intervenții și ameliorări de ordine stilistică, precum și restabiliri ale unor inadvertențe istorice sau sociale. Chiar dacă nu a luptat în război, Cezar Petrescu (1892-1961) are multe asemănări cu personajul
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
personajelor. Ediția din 1953 a restabilit împărțirea inițială în triptic, fiind operate unele intervenții și ameliorări de ordine stilistică, precum și restabiliri ale unor inadvertențe istorice sau sociale. Chiar dacă nu a luptat în război, Cezar Petrescu (1892-1961) are multe asemănări cu personajul Radu Comșa. Scriitorul avea o dublă obârșie: atât țărănească (pe linie paternă), cât și moșierească (pe linie maternă). Căsătoria părinților săi seamănă cu unirea conjugală proiectată între Radu Comșa și Luminița Vardaru. Tatăl scriitorului, Dimitrie D. Petrescu (1860-1907), era fiul
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Lev Tolstoi asupra romanului "Întunecare", mai ales în ceea ce privește imaginea războiului. Influența tolstoiană se manifestă puternic atât în modul de prezentare paralelă a scenelor de pe front cu viața societății de acasă, cât și în asemănările existente ale acțiunilor și psihologiilor unor personaje. Personalitatea lui Radu Comșa din timpul războiului și parțial din perioada postbelică împrumută mult de la personajele tolstoiene Pierre Bezuhov și Andrei Bolkonski. Personajul lui Cezar Petrescu se află într-o căutare neobosită a unui ideal moral ca și Bezuhov, având
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
în modul de prezentare paralelă a scenelor de pe front cu viața societății de acasă, cât și în asemănările existente ale acțiunilor și psihologiilor unor personaje. Personalitatea lui Radu Comșa din timpul războiului și parțial din perioada postbelică împrumută mult de la personajele tolstoiene Pierre Bezuhov și Andrei Bolkonski. Personajul lui Cezar Petrescu se află într-o căutare neobosită a unui ideal moral ca și Bezuhov, având noblețea sufletească și inteligența lucidă a prințului Bolkonski. Rănirea sa pe front și despărțirea de Luminița
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de pe front cu viața societății de acasă, cât și în asemănările existente ale acțiunilor și psihologiilor unor personaje. Personalitatea lui Radu Comșa din timpul războiului și parțial din perioada postbelică împrumută mult de la personajele tolstoiene Pierre Bezuhov și Andrei Bolkonski. Personajul lui Cezar Petrescu se află într-o căutare neobosită a unui ideal moral ca și Bezuhov, având noblețea sufletească și inteligența lucidă a prințului Bolkonski. Rănirea sa pe front și despărțirea de Luminița Vardaru amintește de ruptura între Andrei Bolkonski
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
se află într-o căutare neobosită a unui ideal moral ca și Bezuhov, având noblețea sufletească și inteligența lucidă a prințului Bolkonski. Rănirea sa pe front și despărțirea de Luminița Vardaru amintește de ruptura între Andrei Bolkonski și Natașa Rostova. Personajul Mihai Vardaru, verișorul Luminiței, care pleacă voluntar pe front dintr-un entuziasm adolescentin, îl are ca model pe tânărul Petea Rostov, ambii murind în război. Reacția lui Radu Comșa la găsirea cadavrului lui Mihai Vardaru seamănă mult cu durerea trăită
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
ulterior. În opinia criticului Eugen Lovinescu, romanul "Întunecare" are o tematică sămănătoristă. Tânăr avocat cu o carieră promițătoare, provenit din mediul rural, Radu Comșa a pătruns în înalta societate, devenind asociatul moșierului și deputatului Alexandru Vardaru, precum și logodnicul fiicei acestuia. Personajul continuă să se simtă solidar cu lumea satului pe care l-a părăsit și cu colegii cu care a înfruntat mizeria din anii studenției și începe să-și dea seama că are de îndeplinit o datorie față de sine însuși și
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
aceasta. Încearcă să-și refacă viața, dar este izolat social din pricina infirmității. El trăiește decepții succesive și apoi deziluzia majoră că schimbarea societății pe care o visa în tranșee nu va avea loc, sacrificiile făcute de generația sa fiind zadarnice. Personajul se simte invidios pe liniștea celorlalți: oameni care nu au idealuri și prin urmare nici suferințe. Deznădăjdea îl împinge către sinucidere. Mai multe personaje ale cărții (Radu Comșa, Onisfor Sachelarie, Stelian Minea, Mihai Vardaru, Gabriel Ghenea, Bogdan Cernegură, Vasile Mogrea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
care o visa în tranșee nu va avea loc, sacrificiile făcute de generația sa fiind zadarnice. Personajul se simte invidios pe liniștea celorlalți: oameni care nu au idealuri și prin urmare nici suferințe. Deznădăjdea îl împinge către sinucidere. Mai multe personaje ale cărții (Radu Comșa, Onisfor Sachelarie, Stelian Minea, Mihai Vardaru, Gabriel Ghenea, Bogdan Cernegură, Vasile Mogrea) își exprimă speranța că războiul va aduce transformări sociale și economice și o schimbare morală a societății, trăind o stare de derută. Un rătăcit
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
iar societatea este dominată de „mulțimea zgomotoasă de furnizori lacomi, de cocote luxoase, de politicieni venali, pletora aceasta de paraziți cari furnica pe străzile neîndestul de încăpătoare, alergând târâtă de viciile, de plăcerile, de pasiunile ei, avidă și nervoasă...”. Neputința personajelor de a schimba rânduiala socială se datorează asumării de către intelectuali a unei condiții marginale, care contribuie la izolarea lor pe plan social. Autorul considera că Radu Comșa este un „om de prisos” (tip uman frecvent întâlnit în literatura rusă, îndeosebi
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
lui Alexandru Vlahuță sau Andrei Rizescu al lui Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, participarea sa la război provocându-i o radicalizare intelectuală ce stă la baza unei revolte sociale greu de imaginat în atmosfera încă patriarhală a României interbelice. Cicatricea purtată de personaj este o marcă vizibilă a unui dezechilibru indus de război în societatea românească, declanșând energii reprimate mult timp către producerea unei schimbări morale necesare. Comșa încearcă să iasă din mediocritatea confortului burghez, tânjind către o rânduială nouă pe care o
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
către un țel înalt, Radu Comșa sfârșește tragic ca un învins, soartă pe care o împărtășesc și alți camarazi de front (lt. Ghenea moare din cauza rănilor, Stelian Minea duce resemnat o existență măruntă, iar Vasile Mogrea se revoltă inutil). Ratarea personajului se datorează, potrivit istoricului literar Dumitru Murărașu, dezrădăcinării de lumea satului (evidentă mai ales cu prilejul călătoriei către satul natal pentru a participa la înmormântarea mamei) și neputinței de a mai trăi emoțiile umane în societatea urbană artificială. Radu Comșa
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
vicios: „intelectualul” nu poate învinge deoarece astfel și-ar anula propria sa condiție de „intelectual”. Tânărul savant respingea această resemnare mioritică a intelectualului român, căutând în scrierile sale alte atitudini intelectuale în fața acelorași provocări. Ulterior, scriitorul a folosit unul dintre personajele secundare ale cărții, sublocotenentul Bogdan Cernegură, ca erou central al romanului "Ochii strigoiului" (1939-1941), imaginând revenirea acestuia printre oameni după ce zăcuse 20 de ani în spital în urma unei răni la cap ce-l făcuse să-și piardă memoria. Personajul descoperă
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
dintre personajele secundare ale cărții, sublocotenentul Bogdan Cernegură, ca erou central al romanului "Ochii strigoiului" (1939-1941), imaginând revenirea acestuia printre oameni după ce zăcuse 20 de ani în spital în urma unei răni la cap ce-l făcuse să-și piardă memoria. Personajul descoperă o societate contemporană cu totul opusă celei pe care o visase în tranșee, contemplând-o cu „ochii strigoiului”. Problematica războiului apare în mai multe romane ale lui Cezar Petrescu, precum și în numeroase articole publicate în presă, străbătute de tristețe
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
se manifestă o opoziție de clasă. Membrii celor două universuri se solidarizează unii cu alții: tinerii ofițerii se împrietenesc cu soldații țărani, cărora le ascultă necazurile, iar cei rămași acasă sunt uniți de interese comune. Prezența pe front transformă toate personajele: un colonel de operetă ca Pol Vardaru (ce plecase de acasă cu provizii de cafea și de coniac franțuzesc) se comportă vitejește, în timp ce adolescentul alintat Mihai Vardaru își descoperă o tărie de caracter nebănuită și pleacă voluntar la luptă, jertfindu
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de coniac franțuzesc) se comportă vitejește, în timp ce adolescentul alintat Mihai Vardaru își descoperă o tărie de caracter nebănuită și pleacă voluntar la luptă, jertfindu-și viața. Realismul scrierii se datorează creionării autentice a mediilor sociale existente în perioada desfășurării acțiunii. Personajele lui Cezar Petrescu sunt indivizi normali, ce erau ușor de recunoscut de cititorii acelor vremuri printre prietenii și cunoștințele lor. Membrii familiei Vardaru sunt reprezentanți tipici ai aristocrației românești și ai marii finanțe, dornici să stăpânească și să controleze totul
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
speculanților și profitorilor de război, în timp ce prietenii lui Comșa de la pensiunea Cimbru reprezintă mica intelectualitate cu credințele și speranțele ei. Principalul atac al scriitorului se îndreaptă împotriva burgheziei întruchipate de politicianul și moșierul Alexandru Vardaru și de speculantul Sofron Vesbianu, personaje dominate de lăcomie și care nu au alt orizont decât banul. Deși au scopuri asemănătoare, cei doi folosesc mijloace diferite. Vardaru este omul politic rafinat și cinic, care se confundă cu sistemul politic, în timp ce Vesbianu este parvenitul care se ridică
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Unul din primii critici, Al. Bădăuță, evidenția evoluția prozei lui Cezar Petrescu de la lirism către epic și de la mediul rural (în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în "Drumul cu plopi"), considerând că autorul manifesta o tendință de intelectualizare a personajelor sale. Intelectualii prezentați în nuvelele din "Drumul cu plopi" și în romanul "Întunecare" sunt niște inadaptați sociali în genul personajelor lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine din izolarea lor psihologică într-un oraș uniform și banal
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în "Drumul cu plopi"), considerând că autorul manifesta o tendință de intelectualizare a personajelor sale. Intelectualii prezentați în nuvelele din "Drumul cu plopi" și în romanul "Întunecare" sunt niște inadaptați sociali în genul personajelor lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine din izolarea lor psihologică într-un oraș uniform și banal care strivește visurile indivizilor. Tânărul scriitor Mircea Eliade publica la 20 mai 1927 o cronică nepărtinitoare despre primul volum al
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
cel mai complect și mai debordant de viață document asupra societății românești dintre 1915 și 1919”, „un roman de definire a unei societăți” cu o construcție literară apropiată de cea a romanului "Război și pace" al lui Tolstoi, în care personajele se avântă exaltate și amăgite de un ideal pentru a cădea brusc în negura anonimatului. Cartea transmite cititorilor, în opinia sa, o stare de tristețe covârșitoare și de melancolie dezolantă. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu afirma că romanul conține o observație critică
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
dus până după încheierea păcii”, un roman eșuat și lipsit de substanțialitate. Criticul afirma că scrierea poate fi lecturată agreabil și comod, dar este lipsită de starea de tensiune care ar putea uni părțile sale componente într-un ansamblu, în timp ce personajul Radu Comșa este mediocru, deși memorabil prin cicatricile care-l particularizează. Autorului i se recunoaștea totuși „o ușurință agreabilă, o distincție în stil și o indiscutabilă răbdare arhitectonică, ajutată din când în când de norocul efemer al unui creion îndemânatec
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
să fie concluzia filmului. Iar conflictul principal: Comșa - lumea înconjurătoare”. Într-un miniinterviu publicat în august 1985 în revista "Cinema", cineastul își afirma dorința de a crea o operă de sine stătătoare, care să extragă din carte idei, situații și personaje și să le retopească pe plan cinematografic, păstrând doar spiritul operei literare. Realizarea filmului a fost foarte dificilă după cum își nota Alexandru Tatos în "Pagini de jurnal" (volum editat postum, în 1994, de soția sa, Liana Molnar-Tatos). Filmările au avut
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]