63,729 matches
-
L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă dar și susceptibilă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe ,,insight”înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe cel
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe ,,insight”înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe cel ce învață un sistem energetic-dinamic situat într-o ambianță, un complex de alte sisteme energetice și dinamice, și care acționează prin adaptări, ajustări, modificări etc., privite ca acțiuni de învățare. În fundamentarea teoriilor acțiunii, învățarea are
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe cel ce învață un sistem energetic-dinamic situat într-o ambianță, un complex de alte sisteme energetice și dinamice, și care acționează prin adaptări, ajustări, modificări etc., privite ca acțiuni de învățare. În fundamentarea teoriilor acțiunii, învățarea are la bază achiziția prin mijlocirea experienței anterioare solicitând procesele intelectuale. Formarea acțiunilor mentale constituie temelia formării celorlalte procese psihice. Teoriile fiziologice prezintă mecanismele neurologice ale învățării, considerându-le esențiale. Aceste teorii explică învățarea pornind de la ipoteza că
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și dinamice, și care acționează prin adaptări, ajustări, modificări etc., privite ca acțiuni de învățare. În fundamentarea teoriilor acțiunii, învățarea are la bază achiziția prin mijlocirea experienței anterioare solicitând procesele intelectuale. Formarea acțiunilor mentale constituie temelia formării celorlalte procese psihice. Teoriile fiziologice prezintă mecanismele neurologice ale învățării, considerându-le esențiale. Aceste teorii explică învățarea pornind de la ipoteza că aceasta are la bază recrutarea neuronilor pentru un anumit circuit și a legii ,,primul venit, primul servit”. Teoriile modelelor statistico-matematice sunt numeroase și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ca acțiuni de învățare. În fundamentarea teoriilor acțiunii, învățarea are la bază achiziția prin mijlocirea experienței anterioare solicitând procesele intelectuale. Formarea acțiunilor mentale constituie temelia formării celorlalte procese psihice. Teoriile fiziologice prezintă mecanismele neurologice ale învățării, considerându-le esențiale. Aceste teorii explică învățarea pornind de la ipoteza că aceasta are la bază recrutarea neuronilor pentru un anumit circuit și a legii ,,primul venit, primul servit”. Teoriile modelelor statistico-matematice sunt numeroase și diverse, explicând învățarea ca o modificare a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
temelia formării celorlalte procese psihice. Teoriile fiziologice prezintă mecanismele neurologice ale învățării, considerându-le esențiale. Aceste teorii explică învățarea pornind de la ipoteza că aceasta are la bază recrutarea neuronilor pentru un anumit circuit și a legii ,,primul venit, primul servit”. Teoriile modelelor statistico-matematice sunt numeroase și diverse, explicând învățarea ca o modificare a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței de nivelul vigilenței și descoperirea semnalelor stau la baza formulării teoriilor performanței. Teoriile cibernetice sunt cele mai recente și, considerând subiectul învățării ca pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
recrutarea neuronilor pentru un anumit circuit și a legii ,,primul venit, primul servit”. Teoriile modelelor statistico-matematice sunt numeroase și diverse, explicând învățarea ca o modificare a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței de nivelul vigilenței și descoperirea semnalelor stau la baza formulării teoriilor performanței. Teoriile cibernetice sunt cele mai recente și, considerând subiectul învățării ca pe o mașină, susțin procesul de învățare pe ipoteza autocontrolului și autoreglării, formulând conceptul de feed-back în învățare. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pentru un anumit circuit și a legii ,,primul venit, primul servit”. Teoriile modelelor statistico-matematice sunt numeroase și diverse, explicând învățarea ca o modificare a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței de nivelul vigilenței și descoperirea semnalelor stau la baza formulării teoriilor performanței. Teoriile cibernetice sunt cele mai recente și, considerând subiectul învățării ca pe o mașină, susțin procesul de învățare pe ipoteza autocontrolului și autoreglării, formulând conceptul de feed-back în învățare. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări în conturarea unei teorii a învățării motrice, pornind de la observații și cercetări experimentale în scopul realizării unor performanțe în industrie și sport: Henr* 1960, Flesshman 1967, Hohl și Riedev 1973, B. Knapp 1970, Cratt* 1972, Schnabel 1968, Ungevor 1971, citați de L. Mihăilescu, N.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pornind de la observații și cercetări experimentale în scopul realizării unor performanțe în industrie și sport: Henr* 1960, Flesshman 1967, Hohl și Riedev 1973, B. Knapp 1970, Cratt* 1972, Schnabel 1968, Ungevor 1971, citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Această teorie este susținută de o nouă teorie ,,ecologistă”, (Fowler, Turne*, 1978, Schmidt,1992), citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002) în care se pornește de la ideea că mișcările sunt controlate conștient în timpul învățării, adică atunci când începe o mișcare, elevul/sportivul se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în scopul realizării unor performanțe în industrie și sport: Henr* 1960, Flesshman 1967, Hohl și Riedev 1973, B. Knapp 1970, Cratt* 1972, Schnabel 1968, Ungevor 1971, citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Această teorie este susținută de o nouă teorie ,,ecologistă”, (Fowler, Turne*, 1978, Schmidt,1992), citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002) în care se pornește de la ideea că mișcările sunt controlate conștient în timpul învățării, adică atunci când începe o mișcare, elevul/sportivul se confruntă cu o problemă ce poate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum se face; 3) învățarea efectorie-exercițiile propriu-zise care tind să fie cât mai eficiente În lucrarea ,,Introducere în teoria antrenamentului”, P.J.K. Thomson (1993), prezintă învățarea tot în trei etape ale căror conținuturi sunt descrise, astfel: * etapa întâi etapa reflectării, în care se pune la punct ce trebuie învățat și în care profesorul/antrenorul ajută elevul vorbindu-i pe scurt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sub influența unor stimuli ce se manifestă înainte sau imediat după acțiune. Se evidențiază două posibilități de condiționare: clasică și aparentă. În învățarea prin condiționare clasică anumite reacții sunt declanșate de semnale care nu se raportează direct la ele. Conform teoriei lui Pavlov, un stimul necondiționat declanșează o reacție involuntară, dacă este asociat în mod repetat cu o reacție condiționată. Neliniștea, teama și durerea declanșează reacții de apărare sau de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o confruntare liberă și activă cu problemele care permit opțiuni sau alternative. Ea se concretizează în două forme specifice, distincte: învățarea prin tatonări și învățarea prin reflexie. învățarea prin tatonări care presupune încercarea și eroarea în procesul de învățare. Conform teoriei lui Thorndike, succesul acestui tip de învățare depinde ,,de trei condiții instrumentale”: motivațiile elevului, care trebuie induse; exersarea, cu recomandarea de a se exersa în mod variat, pentru ca noțiunile învățate să poată fi utilizate în condiții diversificate; reușita, esențială pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și ritmul mișcărilor, ci și de nivelul de dezvoltare a calităților motrice. Mai mult decât atât, odată cu modificarea nivelului de dezvoltare a acestora se schimbă și forma mișcării. Tehnica probelor atletice s-a modificat și se modifică permanent datorită dezvoltării teoriei și a îmbogățirii experienței specialiștilor, a apariției diferitelor structuri ale pistelor sintetice, perfecționării materialelor de concurs și nu în ultimul rând a manifestării fenomenului de ,,accelerație” care s-a evidențiat în secolul XX și s-a reflectat și în capacitățile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în practică a curriculumului (în fapt un proiect macro) se realizează printr-o proiectare detaliată, de natură acțională, situațională, activă în care se implică direct profesorul / antrenorul / cadrul didactic universitar, etc. , afirma nu demult T. Kotarbinski, (1976), părintele praxiologiei (ca teorie a acțiunii umane eficiente), cel care expune ideea (devenită principiu al proiectării didactice) că “un lucru bine făcut” este rezultatul “unui proiect bine gândit”. El jalonează și algoritmul proiectării didactice prin prisma răspunsurilor la întrebările oricărui cadru didactic: “ce vor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în cel mai scurt timp, cu costurile cele mai mici. Modelul propus de Babanski are șapte etape clare: * stabilirea sarcinilor generale ale predării temei, conform conținutului programelor și îndrumarelor metodice; * studierea conținutului materialului de învățat (delimitarea ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în școala anglo-saxonă, în trei etape mari: * până în anii 1960, când Skinner formula teoria învățării prin condiționare operantă, promovând principiile instruirii programate liniare; * perioada 1960-1980 în care R.M.Gagne demonstrează importanța diferențierii condițiilor învățării și corelează formele învățării ierarhizate cu taxonomia obiectivelor; * începând cu anii 90, în care se dezvoltă și se diversifică construcția
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Tehnica și metodica educației fizice și sportului, Editura Universul, București. 8. Coh M., Kastelic, J., (1998), Monitoring the trening process of Brigita Bukovec in 100m hurdles, Proceedings I, Universit* of Konstanz, Germany. 9. Colibaba-Evuleț, D., Bota, I., (1998), Jocuri sportive, Teorie și metodică, Editura Aldin, București. 10.Colibaba-Evuleț, D., (2003), Metodologia operaționalizării obiectivelor educațional formative sau instrucționale, revista Știința Sportului nr. 34, București. 11. Donskoi, D., (1973), Biomecanica, bazele tehnicii sportive, Editura Stadion, București. 12. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]