64,222 matches
-
scenă s-a produs pe când acesta avea 9 ani, la un concurs muzical de tinere talente. A studiat la Colegiul Național de Arte „Ion Vidu” din Timișoara, secția de canto clasic, sub îndrumarea profesorului Daniel Zah, a doamnei profesoare de teorie și solfegii Maria Maranescu și a profesorului de pian secundar Nicolae Martin. La vârsta de 17 ani, în 2008, participă la preselecția show-ului „Megastar” (sezonul 3), unde ajunge până în finală, alături de trupa Sign (formată din , Răzvan Ștef și Andi
Alex Mica () [Corola-website/Science/332625_a_333954]
-
a fost o revistă românească de critică, teorie și istorie literară science-fiction, creată de (anti-)criticul Cătălin Ionescu, apărută "on-line" în format electronic între 17 iulie 2000 și 21 ianuarie 2010, la început cu o frecvență bilunară, apoi trimestrială. Ea a fost găzduită succesiv pe diferite servere. În
Pro-Scris () [Corola-website/Science/332654_a_333983]
-
perfuzie -intravenos- sau prin injecție intramusculară. Utilizările propuse ale aceste metode de terapie includ boli precum cancerul, SIDA, scleroza multiplă, artrita, boli ale inimii, boala Alzheimer, boala Lyme. În cazul utilizării contra cancerului mecanismul presupus de funcționare are la bază teoria că un mediu bogat în oxigen inhibă formarea sau/și dezvoltarea celulelor canceroase, însă nu există dovezi științifice care să sprijine această teorie. În cazul SIDA, deși ozonul dezactivează particulele virale in vitro (în afara corpului omenesc), nu există, de asemenea
Ozonoterapie () [Corola-website/Science/332665_a_333994]
-
inimii, boala Alzheimer, boala Lyme. În cazul utilizării contra cancerului mecanismul presupus de funcționare are la bază teoria că un mediu bogat în oxigen inhibă formarea sau/și dezvoltarea celulelor canceroase, însă nu există dovezi științifice care să sprijine această teorie. În cazul SIDA, deși ozonul dezactivează particulele virale in vitro (în afara corpului omenesc), nu există, de asemenea, dovezi științifice referitoare la pacienți propriu-ziși. Administrația Statelor Unite pentru Alimente și Medicamente reflectă faptul științific că ozonul este un gaz toxic care nu
Ozonoterapie () [Corola-website/Science/332665_a_333994]
-
the Principles of Human Knowledge în 1710, deși terminologia era deja cunoscută. Conform „Dictionarului de filozofie și logică” a lui Antony Flew, expresiile au fost introduse pentru prima dată în perioada scolasticii târzii ca traduceri pentru doi termeni tehnici din teoria artistotelica a cunoașterii. Immanuel Kant, filosof german al secolului XVIII, a fost un susținător al combinării dintre teoria raționalistă și empiristă. Acesta afirmă că „daca orice cunoaștere a noastră începe cu experiența, aceasta nu înseamnă că ea provine întreagă din
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
a lui Antony Flew, expresiile au fost introduse pentru prima dată în perioada scolasticii târzii ca traduceri pentru doi termeni tehnici din teoria artistotelica a cunoașterii. Immanuel Kant, filosof german al secolului XVIII, a fost un susținător al combinării dintre teoria raționalistă și empiristă. Acesta afirmă că „daca orice cunoaștere a noastră începe cu experiența, aceasta nu înseamnă că ea provine întreagă din experienta”. Caracteriza cunoașterea a priori drept transcendentală, în timp ce cunoașterea empirică era bazată pe experiență.„Caci s-ar putea
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
poate ajuta la înlocuirea regimurilor politice tiranice, de exemplu, Kant nu vedea rațiunea drept exhaustiv bună, ci consideră că trebuie exercitată critic pentru a evita înșelăciunile. Noțiunea de filozofie critică este folosită și pentru a desemna filozofia kantiană. Potrivit acestei teorii, obiectele experienței noastre, în sensul de lucruri care există în spațiu și durează în timp, nu sunt decât fenomene, neavând o existență independentă în afara gândurilor noastre. Filozofia lui Kant este preocupată de însăși bazele experienței. Trebuie mai întâi să determinăm
Filozofie critică () [Corola-website/Science/332745_a_334074]
-
epistemologie de către filozoful de origine germană Immanuel Kant, care susține că sinele uman sau egoul transcendental construiește cunoașterea din două elemente: intuiții empirice (experiențe senzoriale) și concepte ale intelectului, numite și categorii. Idealismul kantian este în opoziție cu alte două teorii filozofice - idealismul problematic cartezian centrat pe ideea că existența materiei poate fi pusă la îndoială, respectiv idealismul berkeleyan, care arată că lucrurile materiale nu constau decât din idei, aflate fie în spiritul lui Dumnezeu, fie în spiritele agenților conștienți pe
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
filosofi precum John Stuart Mill, John Rawls, și Immanuel Kant ale cărui lucrări se centrează asupra noțiunii de contract social. John Harsanyi a introdus conceptul în domeniul economiei. Utilizarea sa contemporană a fost dezvoltată de către John Rawls în lucrarea O Teorie a Dreptății. Acesta reprezintă o metodă echitabilă care să asigure dreptatea principiilor admise, oricare ar fi acelea; să determine moralitatea anumitor probleme (ex: sclavia) prin următorul experiment: participanții se află în poziția originară, adică „nu cunosc anumite tipuri de realități
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
realizate de un agent moral în vederea unei consecințe bune sau rele) și este centrată pe conceptul de datorie. Este întemeiată pe ideea că rațiunea este bună în sine și că toți indivizii sunt ființe raționale. Contribuția sa majoră a fost teoria imperativului categoric care susține că trebuie să acționezi întotdeauna conform unei asemenea maxime care poate să devină în același timp o lege universală (ex: Să nu ucizi, să nu furi etc.), adică să fie aplicabilă pentru toți într-o situație
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
erau, așadar, categorii ale intelectului și el era preocupat mai mult de modul în care putea fi degajate presupusele forme ale intelectului decât stabilirea listei complete a genurilor ființei ca Aristotel. Ulterior, Hegel, Husserl și Peirce au întreprins dezvoltări ale teoriei kantiene. Tabelul categoriilor este derivat din modelul tabelului judecăților, și este influențat de cele zece clase „care ar acoperi toate modurile de a fi” dezvoltate de Aristotel. Secțiunile cantitate și calitate sunt categorii matematice și relevă de spațiu, iar secțiunile
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
unui punct luminos în centrul umbrei unui obiect rotund și opac, iluminat de o sursă punctiformă. Întrucît este o consecință a difracției luminii, fenomenul avea să joace un rol important în demonstrarea naturii ondulatorii a luminii, într-o vreme cînd teoria corpusculară era încă preferată de fizicieni. La începutul secolului al XIX-lea fizicienii dezbăteau dacă lumina e o particulă sau o undă. Încă mai era la modă teoria corpusculară a lui Isaac Newton, chiar dacă deja începuseră să apară dovezi că
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
rol important în demonstrarea naturii ondulatorii a luminii, într-o vreme cînd teoria corpusculară era încă preferată de fizicieni. La începutul secolului al XIX-lea fizicienii dezbăteau dacă lumina e o particulă sau o undă. Încă mai era la modă teoria corpusculară a lui Isaac Newton, chiar dacă deja începuseră să apară dovezi că lumina nu se propagă în linie dreaptă, cum o demonstra de exemplu experimentul cu fantă dublă al lui Thomas Young publicat în 1807. În acest context, Academia de
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
lui Thomas Young publicat în 1807. În acest context, Academia de Științe a Franței a organizat în 1819 un concurs pentru a elucida natura luminii. Între membrii juriului se găsea fizicianul francez Siméon Denis Poisson, care era unul dintre susținătorii teoriei corpusculare. Printre ceilalți membri se găseau și alți fizicieni astăzi celebri: Jean-Baptiste Biot, Pierre-Simon Laplace și Joseph Louis Gay-Lussac. Inginerul constructor Augustin-Jean Fresnel a participat la concurs cu o nouă teorie ondulatorie a luminii. Poisson a analizat atent teoria și
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
francez Siméon Denis Poisson, care era unul dintre susținătorii teoriei corpusculare. Printre ceilalți membri se găseau și alți fizicieni astăzi celebri: Jean-Baptiste Biot, Pierre-Simon Laplace și Joseph Louis Gay-Lussac. Inginerul constructor Augustin-Jean Fresnel a participat la concurs cu o nouă teorie ondulatorie a luminii. Poisson a analizat atent teoria și, ca o modalitate de a demonstra că e greșită, a propus un experiment. Mai exact, Poisson a dedus că una din consecințele teoriei lui Fresnel era că umbra unui obiect în
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
susținătorii teoriei corpusculare. Printre ceilalți membri se găseau și alți fizicieni astăzi celebri: Jean-Baptiste Biot, Pierre-Simon Laplace și Joseph Louis Gay-Lussac. Inginerul constructor Augustin-Jean Fresnel a participat la concurs cu o nouă teorie ondulatorie a luminii. Poisson a analizat atent teoria și, ca o modalitate de a demonstra că e greșită, a propus un experiment. Mai exact, Poisson a dedus că una din consecințele teoriei lui Fresnel era că umbra unui obiect în formă de disc ar trebui să aibă în
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
Fresnel a participat la concurs cu o nouă teorie ondulatorie a luminii. Poisson a analizat atent teoria și, ca o modalitate de a demonstra că e greșită, a propus un experiment. Mai exact, Poisson a dedus că una din consecințele teoriei lui Fresnel era că umbra unui obiect în formă de disc ar trebui să aibă în centrul ei un punct luminos. Prin comparație, teoria corpusculară are consecința că umbra trebuie să fie complet întunecată. Poisson era convins că punctul luminos
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
că e greșită, a propus un experiment. Mai exact, Poisson a dedus că una din consecințele teoriei lui Fresnel era că umbra unui obiect în formă de disc ar trebui să aibă în centrul ei un punct luminos. Prin comparație, teoria corpusculară are consecința că umbra trebuie să fie complet întunecată. Poisson era convins că punctul luminos nu poate fi observat. Președintele juriului, fizicianul François Arago, s-a hotărît să facă totuși verificarea experimentală, folosind un disc de metal cu diametrul
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
Arago, s-a hotărît să facă totuși verificarea experimentală, folosind un disc de metal cu diametrul de 2 mm lipit cu ceară pe o placă de sticlă. Spre surprinderea tuturor, punctul luminos de la centrul umbrei a fost observat și astfel teoria ondulatorie a primit un argument foarte puternic. Fresnel a cîștigat concursul, spre dezamăgirea lui Poisson, al cărui nume a fost dat fenomenului pentru ideea de experiment. Pentru rolul jucat de Arago în verificarea experimentală a fenomenului acesta mai este numit
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
a fost dat fenomenului pentru ideea de experiment. Pentru rolul jucat de Arago în verificarea experimentală a fenomenului acesta mai este numit și "pata lui Arago", iar denumirea "pata lui Fresnel" este folosită uneori pentru a-l onora pe autorul teoriei ondulatorii. Mai tîrziu Arago a descoperit că fenomenul mai fusese descris cu un secol înainte de astronomii Joseph-Nicolas Delisle și Giacomo Filippo Maraldi. Deși întîmplării acesteia i se dă adesea în istoria fizicii importanța unui moment crucial, la momentul respectiv lucrurile
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
un secol înainte de astronomii Joseph-Nicolas Delisle și Giacomo Filippo Maraldi. Deși întîmplării acesteia i se dă adesea în istoria fizicii importanța unui moment crucial, la momentul respectiv lucrurile au fost probabil privite altfel. Experimentul propus de Poisson pentru a respinge teoria lui Fresnel și verificarea experimentală realizată de Arago abia au fost menționate în treacăt în raportul Academiei publicat la sfîrșitul concursului, raport care s-a concentrat mai mult pe calitatea experimentelor lui Fresnel și pe eleganța matematică a teoriei sale
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
respinge teoria lui Fresnel și verificarea experimentală realizată de Arago abia au fost menționate în treacăt în raportul Academiei publicat la sfîrșitul concursului, raport care s-a concentrat mai mult pe calitatea experimentelor lui Fresnel și pe eleganța matematică a teoriei sale. De altfel teoria corpusculară avea să aibă încă multă vreme susținători. Teoria lui Fresnel și experimentul propus de Poisson nu au avut un rol atît de decisiv pe cît poate părea. La începutul secolului al XX-lea Albert Einstein
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
și verificarea experimentală realizată de Arago abia au fost menționate în treacăt în raportul Academiei publicat la sfîrșitul concursului, raport care s-a concentrat mai mult pe calitatea experimentelor lui Fresnel și pe eleganța matematică a teoriei sale. De altfel teoria corpusculară avea să aibă încă multă vreme susținători. Teoria lui Fresnel și experimentul propus de Poisson nu au avut un rol atît de decisiv pe cît poate părea. La începutul secolului al XX-lea Albert Einstein avea să propună o
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
menționate în treacăt în raportul Academiei publicat la sfîrșitul concursului, raport care s-a concentrat mai mult pe calitatea experimentelor lui Fresnel și pe eleganța matematică a teoriei sale. De altfel teoria corpusculară avea să aibă încă multă vreme susținători. Teoria lui Fresnel și experimentul propus de Poisson nu au avut un rol atît de decisiv pe cît poate părea. La începutul secolului al XX-lea Albert Einstein avea să propună o nouă teorie a luminii în care aceasta e atît
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
avea să aibă încă multă vreme susținători. Teoria lui Fresnel și experimentul propus de Poisson nu au avut un rol atît de decisiv pe cît poate părea. La începutul secolului al XX-lea Albert Einstein avea să propună o nouă teorie a luminii în care aceasta e atît undă cît și particulă. Fenomenul nu este ușor de observat în mod obișnuit pentru că chiar și în condiții optime intensitatea punctului luminos este abia egală cu cea a luminii incidente pe ecran în
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]