64,568 matches
-
de la ușă că erau intrigați și curioși; pronume(adjective) relative: Refuzăm lucrurile ce sunt și le tratăm ca generalități; adverbe relative: încât, cum, în chip de, drept: Iată-l cum din haos se face om, iar el devine haos. „Topica, expresie a celei de a doua direcții în desfășurarea relației de dublă subordonare simultană, se asociază flexiunii(orientată de acord) în fixarea identității sintactice a subordonatului cu dublu regent simultan. Acesta urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonatului cu dublu regent simultan. Acesta urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent”: Mihaela s-a întors obosită acasă. Însușirea(acțiunea) exprimată este simultană cu acțiunea verbului. Articularea are rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a subordonatului cu dublu regent simultan. Substantivul nu primește articol hotărât nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: După doi ani s-a întors doctor. Se distinge, prin aceasta, de subiect (După doi ani s-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
curgea deasă. Se uita speriat, clipind. Însușirea exprimată de adjectiv poate fi în grade diferite: Ploaia tot cădea dar din ce în ce mai rărită. De sus, ploaia curgea tot mai deasă, măruntă și caldă. Adjectivul poate fi însoțit de un cuvânt sau o expresie care exprimă îndoiala, posibilitatea etc. : Aud un oftat amar; și glasul pornește parcă mai obosit. Am luat peștii care holbau, poate flămânzi, ochii la mine. Deoarece numele predicativ circumstanțial este legat nu numai de substantivul la care se referă, ci
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dreptate,să vă vedem măritate. Sub raportul lexico-morfologic, atributul predicativ poate fi - ca și adverbul: a) simplu - când este exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist (simplu), cu fruntea înclinată (perifrastic), ascult străvechiul cântec sfânt. Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală sau substantivală: El vine trist și gânditor. b) participiu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu știu dacă ajungi vreodată. De câte ori reiei o lucrare și te uiți atent la ea, e imposibil să nu observi că mai trebuie pus ceva și, în consecință, ești nemulțumit că nu s-a transferat din tine acea pretenție de expresie în care să te regăsești. Odată ieșită din atelier, ea te reprezintă și se întâmplă adesea să mă mai întâlnesc și cu lucrări de ale mele la care aș simți nevoia să mai lucrez, pentru că nu disting în totalitate acea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
alegi un motiv, stai în fața lui, meditezi asupra lui, te bate soarele, auzi păsările cântând și te exersezi, începi să înțelegi, să picturalizezi peisajul care se află în fața ta. În acest caz, foarte rar revii asupra lucrării, ea fiind o expresie a stării de moment, a melancoliei, a luminii, a ceea ce se întâmplă în jurul tău. E un fel de document al trăirilor tale în niște zile. În rest, sunt aceste suprapuneri de trăiri, de intervenții pe serie mare, când iei o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
tot timpul au fost soliști, dialogul trompeți trombon, sigur și saxofon, ați văzut, dar n-am avut toate instrumentele, harpa de exemplu, au fost măsuri întregi goale, dar e o muzică superbă, colorată și a plăcut, pentru că are o vie expresie, este foarte bine orchestrată, orchestra nu a simțit nici o clipă că a fost pusă la caznă, cum de atâtea ori am făcut alte piese contemporane, obligatorii, din care nimeni nu a înțeles nimic și totdeauna era un chin îngrozitor. Muzica
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
felul de a gândi, concepția despre viață, artă, societate. Mi am dat seama că arta folclorului nu este altceva decât însăși viața oamenilor, reflectarea directă sau indirectă a unei maniere speciale de manifestare a unor gânduri despre societate. Folclorul este expresia unei forțe de creație colectivă, filtrată în cele mai multe cazuri prin talentul individual, prin zeci și sute de generații, dar susținută de calitățile selective ale tradiției. Progresele înregistrate în domeniul cercetării folclorului sunt mai mult decât evidente, emulația creată de Festivalul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu trebuie să intrăm în jocul acesta al preferințelor regizorale. Totdeauna teatrul a avut momente când textul n-a mai 92 avut primatul în spectacol, ci regizorul a fost acela care a vrut să se impună prin propria modalitate de expresie artistică. Eu cred în dramaturg, în rolul acesta pe care îl are dramaturgul care știe să construiască și care trebuie să demonstreze că știe să construiască tipologii, caractere, relații conflictuale firești, toată tehnica aceasta de a ține spectatorul în atenție
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
adunate pe parcursul mai multor decenii din locurile amintite: La Bucur, Pe Casadie, Pe Bahnă, în zona hotarului Umbrărești-Barcea din lunca Bârladului, Pe Boiereasca, loc situat la nord de moșia răzeșească și căruia îi spuneam în copilărie „pe din sus” (o expresie a noastră și nu un nume propriu). Dar pot fi văzute urme de acest fel și în spațiul dintre satele Slobozia și Umbrărești-Deal, loc numit de către părinții noștri În Țarnă, precum și în alte puncte de pe ambele maluri ale râului Bârlad
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
structuri teritoriale cu semnificația lor istorică, reconstituire ce se poate face atât pe baza documentelor din categoria acelora din care am citat, cât și pe aceea a cunoașterii concrete a teritoriului afectat de vechile structuri. Noțiunea și conceptul enunțate prin expresia de colț al moșiilor, în cazul că le cunoaștem și le pătrundem sensul dat prin hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
egalitare a terenurilor către satele alcătuitoare și par a avea caracter străvechi, aparținând unei epoci în care toate satele componente făceau parte dintr-o organizație socială unitară”, prin structură și interese, iar „distribuția egalitară” nu trebuie luată și înțeleasă ca expresie matematică, ci în raport de numărul locuitorilor, a siliștilor și a părților de venit inegale, proporțional cu importanța și contribuția indivizilor ce compun comunitatea. Teza nu este doar enunțată, ci și ilustrată cu cazuri concrete din diferite zone ale țării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Sus au aparținut hatmanului Isac Balica, iar Tămășenii, în cea mai mare parte, au fost părți de moșie ale familiei Corpaci, cinci frați, dintre care cel mai cunoscut rămâne „Ionașco Corpaci ce-au fost vornic”, de unde în documente și expresiile: „ocina Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor”, „biserica Corpăceștilor”, precum și numele Corpaci destul de frecvent printre locuitorii umbrăreșteni. Se prea poate ca satul să fi fost locul de origine al respectivei familii, ținând seama că un document de la Constantin Cantemir, din 1687, adeverește „că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
resurselor economice de către locuitorii din fiecare așezare în discuție acum, toate aceste caracteristici se constituie în premise din care se poate trage concluzia că aici a existat o puternică uniune de obști sătești ca formațiune politico-militară, o „romanie populară”, după expresia înțeleaptă și inspirată a marelui savant Nicolae Iorga. Respectiva formațiune cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni”, cum se practica îndeobște, ci întreaga comunitate a satului = Umbrăreștii. Evident, la acțiunea propriu-zisă a hotărniciei nu va fi participat efectiv întreaga masă a locuitorilor din obște, ci doar reprezentanții lor, dar specificarea în act a satului întreg reprezintă expresia unei practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a satului față de documentul emis cu invocarea mărturiei lor. Apoi faptul că, dintre toate satele din împrejurimi, au fost luați doar Umbrăreștii la hotărnicie ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi îngăduit sacrilegiul unui sprejur. E demn de crezut că ei cunoșteau bine de la strămoșii lor hotarele cele vechi, hotare care inițial se păstrau și se apărau prin jurământ sau, cum consemnează unele acte, cu gura, până la apariția mai recentei expresii „ai carte, ai parte” care înfățișează o realitate a timpurilor moderne, când „cuvântul dat” valorează uneori prea puțin. Dar cine erau răzeșii de moșia Umbrăreștii numiți mai sus și aflați de mai multă vreme în conflict cu stăpânirile vecine de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au cuprins pentru că prin ale sale păreri (intenții n. n.) vrea a ne răpi pământu și a ne jăfui cumplit”. În jurnalul încheiat de către dregătorii trimiși de Ispravnicie la fața locului, un fel de proces-verbal de constatare a faptelor reclamate, întâlnim expresii și numeroși termeni legați de stăpânirea în devălmășie cu rezonanță de străvechime. În document se menționează că „grămada satului nici cunoaște acel contract”, iar când, în timpul anchetei, este înfățișat contractul și-i sunt dezvăluite condițiile stipulate, „toți într-un glas
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică tot de acolo, dar în „Suta lui Pohrib”. Unii dintre acești călărași sunt întâlniți și ca martori la diferitele vânzări din satele vecine, ei constituind ceea ce se consemna în epocă prin expresia oamenii buni, adică foarte probabil conducători locali. Numai în actele din perioada 1671-1682 pentru vânzarea satului Durăști, zapise, mărturii, găsim numele a 15 locuitori din Umbrărești și din Boziești, oameni care participă cu mărturia lor la acțiunea de validare a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sisteme de funcționare să fi fost întrebunțate concomitent, dacă avem în vedere volumul mare al capacității de producție, moara fiind utilată cu 3-4 pietre pentru măcinat, dar și cu multe valțuri moderne. Acestea dădeau făina pilcuită de „trei nule”, după expresia auzită de noi de la locuitorul Petrică Faur, ai cărui înaintași au fost angajați ca lucrători la moara respectivă, în perioada când funcționa la capacitatea maximă. Că era o adevărată fabrică de făină ne convinge și faptul că întreprinderea a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept anume în rând cu ceilalți locuitori. După cum se vede, reprezentau și ei un procent de circa 20%, ceea ce nu e puțin. În mentalitatea timpului și până mai târziu, aceștia nu erau considerați îndeobște ca fiind „în rândul oamenilor”, o expresie păstrată și folosită de părinții noștri când ei ne îndemnau spre îndeletniciri și fapte de așa natură încât să poți fi considerat că te afli „în rândul oamenilor”. Documentele relevă că fiecare din cele trei categorii de gospodari își avea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin ele ne putem lărgi orizontul cunoștințelor și percepe mai aproape de realitate ansamblul vieții economice de aici, în perioada veche, reluăm câteva date din actele ce atestă existența și funcționarea morilor umbrăreștene. În prealabil e bine să ne lămurim asupra expresiei documentare des uzitată, „parte din vadul morii”, fie că este vorba de vânzare, danie ori pretenție la așa ceva. Credem că termenul are două accepții și anume: 1) loc prielnic construirii unei mori, în apropierea sursei de apă numită în mod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de slujbă, dar care au în folosință teren al satului, îi obligă pe toți „să dea a zecea parte din pâine și din fânață și din grădini și din cânepă și din prisăci [...] după obicei”. Prin urmare, regula formulată prin expresia după obicei ne arată că atât zeciuiala, cât și grădinăritul erau practici vechi și păstrate. La noi, cultura zarzavaturilor ni se relevă documentar destul de târziu, dar datele consemnate ne îndeamnă la supoziția că reflectă realități de continuitate, dacă ținem seama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locului destinat ființării prisăcii: „locul iaste în laturi câtu arunci cu răsteul în toate părțile” sau „până unde a da omul cu praștia cu piatră” (evident că e vorba de o rază de cuprindere în formă de cerc a locului. Expresia a da omul cu praștia cu piatră (mai ales), ca și aceea a aruncării răsteului în toate părțile în laturi, trebuie în mod obligatoriu să ne poarte cu gândul la niște practici îndepărtate mult în timp. Căci nu se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
controlul și stăpânirea obștii sătești, aceasta încredințându-o unui om priceput în domeniu și cu experiență în practicarea negoțului cu diferite mărfuri. Obștea o avea sub observație și ținea o evidență a ponderii vânzărilor, pondere ce se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce azi ar însemna deverul comercial. Pe această bază, în cadrul obștii se evalua și se stabilea venitul obținut pe un anumit timp, de regulă anual. El se împărțea, ca toate veniturile realizate în devălmășie, după analogon, ceea ce înseamnă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]