63,729 matches
-
Teorie și metodică, Editura Aldin, București. 10.Colibaba-Evuleț, D., (2003), Metodologia operaționalizării obiectivelor educațional formative sau instrucționale, revista Știința Sportului nr. 34, București. 11. Donskoi, D., (1973), Biomecanica, bazele tehnicii sportive, Editura Stadion, București. 12. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 13. Dragnea, A., Teodorescu, S.(2002), Teoria sportului, Editura Fest,,București. Clujană, Cluj Napoca. 14. Epuran, M., Holdevici, I., Tonița, F., (2001), Psihologia sportului de performanță, Editura FEST, București. 15. Failliot, P., (1920), Concours
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
formative sau instrucționale, revista Știința Sportului nr. 34, București. 11. Donskoi, D., (1973), Biomecanica, bazele tehnicii sportive, Editura Stadion, București. 12. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 13. Dragnea, A., Teodorescu, S.(2002), Teoria sportului, Editura Fest,,București. Clujană, Cluj Napoca. 14. Epuran, M., Holdevici, I., Tonița, F., (2001), Psihologia sportului de performanță, Editura FEST, București. 15. Failliot, P., (1920), Concours athletiques, Imprimerie CH. Herisse*, Paul Hrissei, Franța. 16. Famose, J.P., (1998), L’acquisition des
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acțiunilor în timpul formării deprinderilor motrice la juniori - în Sportul la copii și juniori, Editura C.N.E.F.S., București.. 24. Manno, R., (1996), Les bases de l’entreinament sportif, Editura Reune EPS, Paris, 1992, tradus C.C.P.S., București. 25. Matveev, L.P., Novikov, A.D., (1980), Teoria și metodica educației fizice, Editura Sport Turism, București. 26. Merni, F., (1991), Evaluarea tehnicilor sportive, Sportul de performanță nr. 315, Editura C.C.P.S., București. 27. Mihăilescu, L., (2001), Atletism în școală, Editura Universității din Pitești. 363 28. Mihăilescu, L., Mihăilescu, N.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Ardelean, T., (1983), Atletism, Editura Didactică și Pedagogică, București. 44. Tatu, T., (1995), Atletism, tehnica probelor, Editura Omnia Unisart, Brașov. 45. Teodorescu, L., Alexe, N. și colab., (1973), Terminologia educației fizice și sportului, Editura Stadion, București. 46. Țifrea, C., (2002), Teoria și metodica atletismului, Editura Doreco, București. 47. Vealez, R.S.,(1991), Antrenamentul prin reprezentare mentală, în Sportul de performanță nr. 135, Editura C.C.P.S., București. 48. Vittori, C., (1996), Congresul asociației europene a antrenorilor de atletism Roma 6-7 ianuarie 1996, Editura C.C.P.S.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
limbajului; era, deci, absolut necesar ca ele să fie cuprinse în această cercetare. Lucrarea este structurată pe cinci capitole: CAP. I - „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”; CAP. II - „Raportul sintactic de dublă subordonare simultană; CAP. III - „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”; CAP. IV - „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale”; CAP. V - „Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”. Aspectele funcționale ale limbii române sunt utile învățământului românesc deoarece își găsesc aplicații
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care ar putea-o adopta o descriere de acest tip pentru a defini satisfăcător relația dintre subiect și predicat în limba română contemporană. În prezentarea critică a părerilor diverșilor cercetători care au abordat problema în discuție, vom examina, mai întâi, teoriile în care relația subiect-predicat este considerată drept un raport sintactic special, de un tip aparte, identificabil numai în cazul celor două părți de propoziție în cauză (eventual și al propozițiilor corespunzătoare, în frază). Majoritatea cercetătorilor văd în raportul sintactic dintre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
roman raportul dintre subiectivă și regentă ar fi de dependență unilaterală obligatorie, pentru că în enunțuri ca ultimul citat cele două propoziții nu s-ar presupune reciproc, ci „numai prima o cere în mod necesar pe a doua”. Neajunsul principal al teoriei că subiectul și predicatul se află într-un raport de interdependență, văzut ca subordonare reciprocă, așa cum apare la autorii discutați mai sus, este acela că subiectul și predicatul sunt considerate, amândouă, părți principale de propoziție, cu argumentul că ele reprezintă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de propoziție nu se subordonează celeilalte”. Apare aici o contradicție de exprimare, poate și de gândire: subiectul și predicatul depind în egală măsură unul de altul, dar nu se subordonează unul celuilalt. Or, în metalimbajul tradițional (în care este formulată teoria lui V. Șerban), dependență = subordonarea. De aceea, nu se justifică delimitarea interdependenței, așa cum a fost ea prezentată mai sus, de subordonare. De fapt, ca și autorii comentați V. Șerban și D. Crașoveanu și C. Dimitriu interpretează interdependența dintre subiect și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ordin formal pe care și le impun unul altuia subiectul și predicatul, se ajunge la concluzia că relația predicativă este o „interdependență sintactică”. Se precizează, de asemenea, că relația predicativă se manifestă și la nivelul frazei, între subiectivă și „propoziția-predicat”. Teoria este astfel formulată încât să rezulte diferența dintre subordonare (unde un termen este regent și celălalt subordonat) și relația predicativă (unde un termen este subiectul celuilalt, termenii impunându-și unui altuia restricții formale, expresie a interdependenței lor sintactice). De fapt
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fără subiect, Barbu B. Berceanu ajunge la concluzia că numai predicatul poate fi considerat parte principală de propoziție; subiectul poate lipsi, (plouă, bate la ușă) părând - formal cel puțin - un fel de complement avantajat (prin acordul verbului cu el). Inconvenientul teoriei subordonării subiectului față de predicat, în termenii în care apare, este acela că susținătorii ei cred că pot dovedi subordonarea subiectului față de predicat prin referire la propozițiile fără subiect, dar în aceste propoziții nu putem vorbi de relația subiect-predicat, de vreme ce ea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
acest aspect, subiectul nu se deosebește de ceilalți modificatori verbali, cazul asigurând, și în situația acestuia, legătura strânsă cu verbul”. Constatăm că și de data aceasta se absolutizează rolul unei mărci formale în identificarea tipului de raport sintactic; dacă susținătorii teoriei subordonării predicatului față de subiect consideraseră „direcția” acordului definitorie pentru stabilirea tipului de raport sintactic dintre cele două părți de propoziție, observăm ca acum recțiunea cazuală este criteriul pe baza căruia se pune semnul egalității între subiect și ceilalți modificatori verbali
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
rămase neînvins cu inima. / Ion cel ticălos cu trupul rămase neînvins cu inima, deși era ticălos cu trupul. Efectele obținute prin restructurare sunt concizia, evitarea repetiției, sublinierea unor segmente sintactice încărcate afectiv, deci mai multă energie în exprimare. CAP.III TEORII PRIVIND FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ - PROPOZIȚIA DUBLU SUBORDONATĂ SIMULTAN Anii '80 sunt anii unei veritabile explozii în domeniul teoriilor gramaticale. Teoriile apărute în această perioadă au două elemente comune: ele provin din aceeași matrice lingvistica generativă și sunt
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
restructurare sunt concizia, evitarea repetiției, sublinierea unor segmente sintactice încărcate afectiv, deci mai multă energie în exprimare. CAP.III TEORII PRIVIND FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ - PROPOZIȚIA DUBLU SUBORDONATĂ SIMULTAN Anii '80 sunt anii unei veritabile explozii în domeniul teoriilor gramaticale. Teoriile apărute în această perioadă au două elemente comune: ele provin din aceeași matrice lingvistica generativă și sunt versiuni ale aceluiași proiect care caracterizează în cel mai înalt grad mișcarea de idei din domeniul lingvisticii teoretice contemporane. Este vorba
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
concizia, evitarea repetiției, sublinierea unor segmente sintactice încărcate afectiv, deci mai multă energie în exprimare. CAP.III TEORII PRIVIND FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ - PROPOZIȚIA DUBLU SUBORDONATĂ SIMULTAN Anii '80 sunt anii unei veritabile explozii în domeniul teoriilor gramaticale. Teoriile apărute în această perioadă au două elemente comune: ele provin din aceeași matrice lingvistica generativă și sunt versiuni ale aceluiași proiect care caracterizează în cel mai înalt grad mișcarea de idei din domeniul lingvisticii teoretice contemporane. Este vorba despre proiectul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
apozitivă. Capitolul al doilea continuă cu sublinierea celor mai relevante aspecte legate de raportul de dublă subordonare simultană, capitol intitulat „Raportul de dublă subordonare simultană”. În capitolul al treilea sperăm că am reușit a selecta și sublinia cele mai interesante teorii legate de unele denumiri atribuite subordonatului cu dublu regent simultan, capitolul având titlul de „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”. Al patrulea capitol, „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale” se află sub semnul unei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dublă subordonare simultană, capitol intitulat „Raportul de dublă subordonare simultană”. În capitolul al treilea sperăm că am reușit a selecta și sublinia cele mai interesante teorii legate de unele denumiri atribuite subordonatului cu dublu regent simultan, capitolul având titlul de „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”. Al patrulea capitol, „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale” se află sub semnul unei analize aprofundate privind posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a globalizării, de fapt, care e o sincronizare, o formă a sincronizării, trebuie să fie una activă, adică prin participare, una în care trebuie să ne luptăm să ni se recunoască contribuția personală, națională, contribuția în anumite domenii, și ale teoriei și ale practicii, ș.a.m.d. Acest sentiment îl am eu, că oamenii încep să înțeleagă că nici noi nu suntem așa marginali culturii universale, ci din contra, am fost în toate timpurile în acest context. Am fost, e adevărat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Germania, Italia, iar studiile astea sunt fapte, fapte de aproape jumătate de veac, care contrazic această tăgăduire a existenței unei școli filosofice românești. De ce să nu vorbim de școală? Cum vorbim de școală de matematică, de biologie, de literatură, de teorie literară, ș.a.m.d., putem vorbi, cred, după epoca Maiorescu și Eminescu, și de o școală de filozofie. Eu îi pun la un loc ca preocupări, deși Eminescu nu a făcut neapărat filozofie, dar prin ceea ce a făcut el, prin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie apoi să luăm
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe linia preocupărilor comune și pentru logică și pentru cunoaștere, dar cea mai reușită mi s-a părut regândirea a ceea ce este structural nou în conceperea spațiului poetic la Eminescu, o regândire a liricii eminesciene din unghiul de vedere al teoriei funcțiilor posibile ale lui Leibniz, cu precizarea că totuși există o deosebire între lumile poetice care sunt instituiri, sunt în artă, deci sunt obiective, ontologie, și lumile posibile care vin din direcția dinspre interpretare. Sigur că asemenea încercări se pot
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
instituiri, sunt în artă, deci sunt obiective, ontologie, și lumile posibile care vin din direcția dinspre interpretare. Sigur că asemenea încercări se pot face și aci am căutat să întregesc viziunea care vine asupra cercetării laturii acesteia teoretice la Eminescu, teoria spațiului poetic mai ales, cu rădăcini în tradițiile cercetării călinesciene și a generației care a urmat. Astfel de preocupări le au tinerii mei colegi și foștii mei doctoranzi, între care cel mai apropiat exemplu este Ștefan Munteanu, a cărui lucrare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
observat unii critici, am o anume înclinație pentru personajul feminin, pentru că în această identate umană se pot desluși fațete ale misterului. De fapt, unul din eseurile publicate în volumul Subiecte teatrale este intitulat chiar „Misterul feminității”. Eu am căutat ca teoria dramei, teoria teatrală pe care am formulat-o să-l facă pe dramaturgul Genoiu să înțeleagă mai bine și să se determine din el însuși. Lecțiile teatrului sunt nenumărate, sunt importante și eu am căutat pe cât posibil să le deslușesc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
critici, am o anume înclinație pentru personajul feminin, pentru că în această identate umană se pot desluși fațete ale misterului. De fapt, unul din eseurile publicate în volumul Subiecte teatrale este intitulat chiar „Misterul feminității”. Eu am căutat ca teoria dramei, teoria teatrală pe care am formulat-o să-l facă pe dramaturgul Genoiu să înțeleagă mai bine și să se determine din el însuși. Lecțiile teatrului sunt nenumărate, sunt importante și eu am căutat pe cât posibil să le deslușesc și să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]