64,222 matches
-
alte puncte din umbra obiectului interferența nu mai este constructivă, deci acestea sînt mai întunecate. Dimensiunea punctului luminos depinde de lungimea de undă a luminii folosite și de parametrii geometrici ai montajului: distanțele sursă-obiect și obiect-ecran și diametrul obiectului. Aceeași teorie a lui Fresnel are încă o consecință, dedusă și aceasta tot de Poisson, și anume că înlocuind obiectul rotund cu o placă opacă în care se face o gaură rotundă, pe ecran se va vedea un punct negru în mijlocul discului
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
considerat suspect. Pe de altă parte, Haber este fermecător, extrovertit și încrezător, dar el va fi cel care înnebunește în cele din urmă și e pe punctul de a distruge realitatea. El combate neliniștea lui Orr privind modificarea realității cu teorii psihologice, fiind mai preocupat de mașinăria sa și de puterile lui Orr decât de vindecarea pacientului. Este posibil ca Le Guin să-și fi numit protagonistul "George Orr" ca omagiu adus autorului britanic George Orwell, făcând o paralelă între lumile
Sfâșierea cerului () [Corola-website/Science/332738_a_334067]
-
„” este un eseu elaborat în anul 1897 de scriitorul rus Lev Nikolaevici Tolsoi, în care acesta pledează împotriva numeroaselor teorii estetice, care definesc arta din punctul de vedere al teoriei relațiilor, al adevărului și în special - al frumuseții. După părerea lui Tolstoi, în acea perioadă arta era coruptă și decadentă, artiștii fiind duși în eroare. Eseul dezvoltă teoriile estetice care
Ce este arta? () [Corola-website/Science/332835_a_334164]
-
„” este un eseu elaborat în anul 1897 de scriitorul rus Lev Nikolaevici Tolsoi, în care acesta pledează împotriva numeroaselor teorii estetice, care definesc arta din punctul de vedere al teoriei relațiilor, al adevărului și în special - al frumuseții. După părerea lui Tolstoi, în acea perioadă arta era coruptă și decadentă, artiștii fiind duși în eroare. Eseul dezvoltă teoriile estetice care erau în vogă spre sfârșitul sec. XVIII și pe parcursul sec
Ce este arta? () [Corola-website/Science/332835_a_334164]
-
împotriva numeroaselor teorii estetice, care definesc arta din punctul de vedere al teoriei relațiilor, al adevărului și în special - al frumuseții. După părerea lui Tolstoi, în acea perioadă arta era coruptă și decadentă, artiștii fiind duși în eroare. Eseul dezvoltă teoriile estetice care erau în vogă spre sfârșitul sec. XVIII și pe parcursul sec. XIX, astfel criticând poziția realistă a acestor teorii și existența relației dintre artă și plăcere. Tolstoi, ca completare a teoriei deja gata formate, evidențiază importanța afectivității în artă
Ce este arta? () [Corola-website/Science/332835_a_334164]
-
frumuseții. După părerea lui Tolstoi, în acea perioadă arta era coruptă și decadentă, artiștii fiind duși în eroare. Eseul dezvoltă teoriile estetice care erau în vogă spre sfârșitul sec. XVIII și pe parcursul sec. XIX, astfel criticând poziția realistă a acestor teorii și existența relației dintre artă și plăcere. Tolstoi, ca completare a teoriei deja gata formate, evidențiază importanța afectivității în artă și comunicativității acesteia, ceea ce îl face să nege arta „rea” și „falsă”, motivând că acestea sunt dăunătoare societății, întrucât distrug
Ce este arta? () [Corola-website/Science/332835_a_334164]
-
decadentă, artiștii fiind duși în eroare. Eseul dezvoltă teoriile estetice care erau în vogă spre sfârșitul sec. XVIII și pe parcursul sec. XIX, astfel criticând poziția realistă a acestor teorii și existența relației dintre artă și plăcere. Tolstoi, ca completare a teoriei deja gata formate, evidențiază importanța afectivității în artă și comunicativității acesteia, ceea ce îl face să nege arta „rea” și „falsă”, motivând că acestea sunt dăunătoare societății, întrucât distrug capacitatea oamenilor de a asimila arta veritabilă.
Ce este arta? () [Corola-website/Science/332835_a_334164]
-
în tomul I, este romanitatea poporului român. Autorul îi consideră pe români ca urmași ai romanilor și numai ai romanilor, iar dacii și populația băștinașă ar fi fost exterminați. Rezultatele la care a ajuns istoriografia de după Cantemir nu confirmă această teorie, se știe astăzi că dacii au rămas și au fost romanizați. Romanizarea este un fapt de cultură, aceasta a însemnat adoptarea limbii și culturii latine de către băștinași. Înainte de Cartea I a Hronicului sunt prezentate ""Prolegomenele"" [Prolegomene = parte introductivă a unei
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
marii fondatori ai biologiei marine. El a cercetat fauna marină prelevând numeroase probe bentonice. A realizat o hartă cu distribuția geografică a unor hidrobionți în mările Europei. Împreună cu alți biologi, între care Michael Sars, a reușit să aducă argumente împotriva teoriei azoice, care consideră că de la o anumită adâncime nu există viață pe fundurile oceanice. În 1850 au reușit să descopere și să descrie, 19 specii bentonice de la adâncimea de 500 m. Cercetările oceanologice ale lui William Benjamin Carpenter și Charles
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
organizată în vederea cunoașterii diversității biologice în oceane. Expediția a parcurs 68.890 mile marine și au fost descoperite 4700 de specii noi. În dezvoltarea biologiei marine ca ramură a științelor naturii, un merit deosebit l-a avut Charles Darwin, fondatorul teoriei evoluționiste. În expediția pe vasul "Beagle" din anul 1831, a reușit să acumuleze date de mare importanță pentru cunoașterea organismelor marine. Cercetările sale efectuate în recifii coralieri și ipoteza lansată privind formarea atolilor și a insulelor de corali, au creat
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
a colaborat la firme de prestigiu ca: "Xerox PARC", "Symbolics", "Wolfram Research", "Lawrence Livermore Laboratory" și "Macsyma Inc". S-a preocupat de diverse jocuri de inteligență, unul dintre acestea fiind "jocul vieții". A reușit să îmbunătățească formula lui Stirling. În teoria fractalilor, curba Gosper îi poartă numele.
Bill Gosper () [Corola-website/Science/333543_a_334872]
-
fost purtat în piață să îl vadă oamenii răstignit și Hishăm a spus: „Ai văzut ce a făcut Dumnezeu pentru tine?” Ghaylăn i-a răspuns: „Nu Dumnezeu a făcut asta, ci tu ai făcut asta.” Ghaylăn a avut și o teorie politică, economică și socială mai importantă decât concepția religioasă. El s-a revoltat împotriva omeiazilor, care au impus suferință, nedreptate, cruzime și ferocitate asupra musulmanilor săraci. Ghaylăn respingea nedreptatea socială și politică impusă de omeiazi. În cartea „O introducere în
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
barbari insulari’’), aceste cronici informând că ar fi fost niște oameni cu obiceiuri ciudate care trăiau pe o insulă lângă Coreea. De asemena, cronicile spun că populația Tamna aveau o cultură și o limbă diferită față de restul Peninsulei Coreene. Totuși, teoria că Juho și Tamna erau unul și același popor a fost deseori pusă la îndoială de oamenii de știință și de învățați, printre ei numărându-se și nord-coreeanul Yi Jirin (이지린) care aclamă că poporul Juho trăia pe o insulă
Tamna () [Corola-website/Science/333580_a_334909]
-
Titlul doctoral i-a fost acordat de CUNY Graduate Center și a predat la departamentul de filosofie al Universității Northwestern timp de mulți ani înainte să se mute la New School. este membră fondatoare a revistei Constellations, publicație internațională despre teorii critice și democratice, unde încă activează ca membră a consiliului editorial. Nancy Fraser este o teoreticiană feministă ce are în vedere conceptul de dreptate socială. Argumentul său este faptul că dreptatea este un concept complex care cuprinde două variabile: redistribuția
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
presus decât individul, iar intersubiectivitatea primează subiectivității . Cei doi termeni sunt antagonici astfel că susținătorii sunt în dezbateri permanente. Liberalii, cei care propun dreptatea distributivă, consideră că politicile de recunoaștere sunt centrate prea mult pe comunitate, în timp ce teoreticienii recunoașterii acuză teoria distribuției ca fiind prea individualistă și consumeristă . Există patru elemente diferite între cele două paradigme, cea redistributiva și cea a recunoașterii . În primul rând, cele două au concepții diferite despre nedreptate. Paradigma redistribuției consideră că nedreptatea are cauze socio-economice, iar
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
Feminismul liberal este o formă a teoriei politice feministe ce se concentrează pe egalizarea drepturilor între femei și bărbați, pe recunoașterea femeilor ca cetățeni cu drepturi depline precum și pe emanciparea și autoafirmarea acestora; din acest punct de vedere, feminismul liberal este o teorie individualistă. Feminismul liberal se
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
este o formă a teoriei politice feministe ce se concentrează pe egalizarea drepturilor între femei și bărbați, pe recunoașterea femeilor ca cetățeni cu drepturi depline precum și pe emanciparea și autoafirmarea acestora; din acest punct de vedere, feminismul liberal este o teorie individualistă. Feminismul liberal se înscrie în feminismul primului val și este de două tipuri, în funcție de manifestarea lui istorică: feminismul liberal clasic și cel contemporan. Exponenții feminismului liberal afirmă că femeia este văzută în societate, în mod greșit, ca emoțională, mai
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
fi dependente de bărbați individuali, ele ar fi încă dependente de statul patriarhal și că introducerea dreptului la vot pentru femei, de pildă, nu este suficient pentru emanciparea femeilor. Un alt punct de critică este acela că feminismul liberal, ca teorie politică, se bazează mult prea mult pe transformarea femeilor în bărbați, glorificând importanța raționalului și superioritatea acestuia în fața emoționalului, deși oamenii, indiferent de sex, au, în mod inerent, ambele calități. De asemenea, critica a venit și din direcția feministelor și
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
și colectivismelor care văd autodeterminarea la nivel de stat sau clasă Pluralismul obiectiv: valorile sunt de multe ori în conflict și coliziune: necesitatea de a alege între cerințe valorice absolute este inevitabilă și definitorie pentru condiția umană. J. Rawls O teorie a dreptății (1971) Alternativă etică la utilitarism; O apărarea a liberalismului în sens ameican, a social-democrației în sens european; O variantă de neo-contractualism (contractualism cu influențe kantiene); Îl interesează principiile dreptății, nu justificarea autorității; Poziția originară și vălul de ignoranță
Feminism liberal contemporan () [Corola-website/Science/333646_a_334975]
-
Feminismul socialist este o ramură a feminismului care se focalizează pe sferele publice și private ale vieții femeii și argumentează că eliberarea poate fi dobândită prin lupta pentru oprirea oprimării economice și culturale a femeilor. Feminismul socialist reprezintă o teorie formată din doi piloni care lărgește argumentul feminismului marxist privind rolul capitalismului în oprimarea femeilor și a teoriei feminismului radical a rolului e gen și patriarhatul. Feminismul socialist respinge principala revendicare a feminismului radical confrom căreia patriarhatul este singura și
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
femeii și argumentează că eliberarea poate fi dobândită prin lupta pentru oprirea oprimării economice și culturale a femeilor. Feminismul socialist reprezintă o teorie formată din doi piloni care lărgește argumentul feminismului marxist privind rolul capitalismului în oprimarea femeilor și a teoriei feminismului radical a rolului e gen și patriarhatul. Feminismul socialist respinge principala revendicare a feminismului radical confrom căreia patriarhatul este singura și principala sursă de oprimare a femeilor. Feminiștii socialiști spun că femeile nu sunt capabile să fie libere datorită
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
clasismului: determinarea unei vieți a oprimării sau privilegiului bazată pe accidentele nașterii sau pe circumstanțe. Feminismul socialist este o cale de incluziune pentru crearea schimbării sociale. Prețuim sinteza și cooperarea decât conflictul și competiția”. Feminismul marxist este o ramură a teoriei feministe care se concentrează pe instituțiile sociale ale proprietății private și capitalismului pentru a explica și a critica egalitatea de gen și oprimarea. Conform feminismului marxist, proprietatea privată dă oportunitatea inegalității economice, dependenței, luptei dintre sexe și reprezintă rădăcina oprimării
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
Enriching the Sociological Imagination: How Radical Sociology Changed the Discipline” . Levine descrie cartea ca „una dintre cele mai vechi declarații despre cum o analiză marxistă de clasă se poate combina cu o analiză feministă a patriarhatului pentru a produce o teorie despre cum clasa și genul se intersectează ca sisteme ale inegalității.” În 1985, Donna Haraway a publicat eseul „A Cyborg Manifesto: Science, Technology, and Socialist-Feminism in the Late Twentieth Century" în Socialist Review. Pentru ea, această lucrare a venit într-
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții angajate în procese de acumulare primitivă, prin care tot ce se afla la comun(apă, semințe, cod genetic) s-a privatizat. Feminismul material evidențiază capitalismul și patriarhatul ca principale în înțelegerea oprimării femeii. Teoria se centrează pe schimbările sociale mai degrabă decât pe căutarea transformărilor din sistemul capitalist. Jennifer Wicke definește feminismul material ca „ un feminism care insistă pe examinarea condițiilor materiale sub care acordurile sociale, incluzând ierarhia de gen, dezvoltare...feminismul material evită
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
legături în feminismul marxist și socialist. Rosemary Hennessy și Chrys Ingraham, editorii Materialist Feminism: A Reader in Class, Difference, and Women’s Lives, decriu feminismul material ca o „conjuctură de mai multe discursuri- materialism istoric, marxism și feminism radical, precum și teorii postmoderniste și psihoanalitice ale înțelegerii și subiectivității.” Termenul a apărut la sfârșitul anilor 70 și este asociat cu gânditori cheie precum Rosemary Hennessy, Stevi Jackson și Christine Delphy. În viziunea feminiștilor vritanici și francezi care preferau termenul de feminism material
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]