70,637 matches
-
expr L 1> vor fi afișate doar înregistrările care sa tisfac condiția logică. • WHILE <expr L 2> atâta vreme cât condiția este îndeplini tă, înregistrările vor fi afișate. Se mai poate utiliza și comanda LIST care are aceleași clauze. 8.3. Actualizarea datelor Operația de actualizare constă în adăugarea de noi în registrări, modificarea înregistrărilor existente, ștergerea logică și/sau fizică a înregistrărilor. Operațiile fac parte din limbajul de manipulare a datelor (LMD). 8.3.1. Adăugarea de noi înregistrări Adăugarea se poate face utilizând comenzile de
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
departajare, în ordinea în care au fost de clarate. În VFP ordonarea unui fișier se poate face în două moduri: • folosind comanda SORT, prin care se crează un nou fișier cu înregistrările sortate după criteriul ales. • folosind metoda indexării, care constă în crearea unui fișier de index, în care se stochează ordinea înregistrărilor din ta belul sursă. Comanda SORT are sintaxa: SORT TO <nume tabel>ON <nume câmp 1> [/A | / D] [/C] [, <nume câmp 2> [/A | / D] [/C] ...] [ASCENDING | DESCENDING] [Scope] [FOR <expresie 1>] [WHILE <expresie 2>] [FIELDS
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
a unui meniu sis tem este realizată cu ajutorul proiectantului de meniuri (Me niu Designer), în care se crează meniul actual, submeniurile și opțiunile din meniu. 12. Utilizarea bazelor de date în procesul de învățământ 12.1. Aplicația CATALOG Aplicația CATALOG constă dintr-un meniu, patru for mulare și două rapoarte, cu ajutorul cărora se actualizează și se interoghează baza de date CATALOG. Baza de date CATALOG conține 5 tabele: CLASE, OB IECTE, ELEVI, TIPURI, CATALOG. Tabelele CLASE, OBIECTE și ELEVI stochează date
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
să ne închipuim literatura română fără Marin Preda. Pe măsură ce trec anii, contribuția sa - devenită masivă - la dezvoltarea și consolidarea romanului național - recunoscută de la început ca demnă de un interes deosebit - ne apare drept una din cele mai importante. În ce constă ea? La o întrebare atât de directă, nu putem răspunde decât tot într-un mod direct. Reducând în același timp discuția la ceea ce considerăm esențial, determinant. Meritul principal al lui Marin Preda e de a fi dat prozei noastre un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
colosală. Melodrama realului (2003), o substanțială antologie de autor, este organizată în ordinea logică (și cronologică) a creației: Viața în tablouri, Garsoniera 49, Coborârea din tablouri, Ansamblul de manevre, Melodrama realului, Gura mea e un oraș viitor. Noutatea acestei retrospective constă în construcția volumului, rolul de prolog și epilog jucându-l ciclurile Rame captive din Ithaca și Cântece de mântuire. Mitologizarea orașului în care trăiește, schimbarea la față a împrejurimilor și împrejurărilor - iată noutatea de viziune la I. și totodată formula
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
arhilexem sau metalexem, cu rol de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestarea sa. Cu aceste lucrări din 1972, Philippe Hamon a pus bazele unui studiu istoric și semiotic al descriptivului. Studiul nostru constă într-o abordare mai sistematică, atît a evoluției unei forme descrierea de peisaj cît și a funcționării lingvistice a acestui tip de secvență. La aceste două abordări complementare am ținut să adăugăm o perspectivă didactică, ceva mai novatoare. În prima
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de planuri din texte diferite) vor fi mai apoi reexaminate din punct de vedere lingvistic. Delimitîndu-se de relația dintre secvențele descriptive și narațiunea în care acestea se regăsesc adeseori inserate și părăsind aria discursului literar, cea de-a doua parte constă într-o dublă generalizare, o deschidere către discursuri non-literare (publicitar, jurnalistic și altele) și alte genuri descriptive (portretul și descrierea acțiunilor, în special). Într-o perspectivă diferită, dar complementară abordării poeticii istorice din prima parte, ne propunem să caracterizăm secvențialitatea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu agricultura și grădinăritul, dar tot nu voi ajunge decît la două treimi din primul capitol. G. Flaubert, Opere complete, p. 201 În al doilea rînd, cei doi autori transferă cunoștințele dobîndite printr-o punere în scenă specifică ficțiunii, care constă în "naturalizarea" introducerii unui alt discurs (documentul) în textul narativ, prin intermediul descrierilor. Această teatralizare a cunoașterii are drept obiect justificarea descrierilor în funcție de anumite procedee 5: a) transferul cunoștințelor către un personaj specializat: contele din Bouvard și Pécuchet ("După ce schimbară primele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai mici și cele mai mari plante de pe glob [...]. J. Verne, p. 120 Este știut faptul că aceste descrieri au un procent ridicat de termeni din vocabularul de specialitate care pun probleme de înțelegere. Autorii alternează cele două tehnici. Prima constă în acumularea, în descriere, a unei nomenclaturi cu efect de "scientificare" (J. Verne) sau de "tehnicitate" (G. Flaubert). (30) Dintre brachiale, Conseil citează amatiile [...] lambriile-massena, lambrii-spinimane [...], xantii, pilumine, romboide, calapinele granulate [...]. J. Verne (31) Nu mai vorbeau decît despre sevă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
erau reprezentate de varietăți de calmar care, după d'Orbigny, sînt specifici Mării Roșii. Printre reptile am recunoscut broaștele țestoase virgata, aparținînd grupului chelonienilor [...]. J. Verne, p. 225 Cea de-a doua este foarte des utilizată de J. Verne și constă în atenuarea caracterului indescifrabil al unei nomenclaturi științifice prin diferite procedee: adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat (adjectiv, apoziție, relativă...) cu rol de clarificare: (33) Am observat [...] placenii cu valve mici și inegale [...] căluți de mare zburători, [...] pești-porumbei cu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
demonstrează, încă din primele rînduri, importanța pe care Stendhal și Balzac o acordau cadrului în tabloul total al vieții) nu este nici o îndoială, în general, că prin căutarea verosimilului, Defoe, Richardson și Fielding au ajuns să instituie această putere care constă în "a plasa omul, cu toată ființa, în mediul său natural". Se cunoaște, de asemenea, importanța descrierilor în povestirile științifico-fantastice. Este vorba aici, într-adevăr, de a crea lumi inedite care, rupte de experiența noastră cotidiană, sînt ordonate pe baza
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de pajiști mari, mărginite de altă pădure, departe, în zare. Din loc în loc, stau ancorate vapoare mari de-a lungul malului fluviului imens*. G. de Maupassant, "Un normand", în Poveștile becaței, p. 253 Un procedeu asemănător de dinamizare a descrierii constă în recategorizarea elementelor statice care formează elementul descris, atribuindu-le seme "animate" și "dinamice" (la nivel semantic) și, în plan sintactic, statutul de subiect al unui verb de acțiune. (42) [...] undeva cîmpia începea să coboare ușor în pantă și, în josul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pîrîiaș îngust [...] spre apus se ridicau cîteva pante mici [...]. S. Lem, L'Invicible, Presses-Pocket, p. 31 b) Justificarea descrierii Philippe Hamon, în 1981, a arătat cîteva din figurile cele mai frecvente din romanul realist pentru a motiva pauza descriptivă. Artificiul constă în prezentarea descrierii (opera autorului) ca și cum ar fi făcută de un actor (personaj sau narator) în trei moduri diferite, cele de A VEDEA, A SPUNE, A ACȚIONA (A FACE). Descrierea de tip A VEDEA Descrierea este asumată, în acest caz
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ansamblu de gesturi tehnice prin care sînt prezentate componentele obiectului. Este știut faptul că aceste atribute funcționale relevă integral un model calificativ. Personajul tip al acestui gen de descriere va fi un specialist (expert, muncitor, tehnician, inginer...) și motivația descrierii constă în "dramatizarea" paradigmei trăsăturilor inerente ale obiectului sub forma unei suite programate de acțiuni. În Bestia umană (p. 117), Jacques, sub privirile lui Séverin, dezvoltă următorul algoritm: (53) Séverin își scotea capul pe geam și se uita atent în jur
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
linii mari a unui decor [...], acum ea nu mai vorbește decît de obiecte nesemnificative [...]. Ea pretindea să reproducă o realitate preexistentă, în prezent își afirmă funcția creatoare [...]. Întregul interes al paginilor descriptive adică locul omului în aceste pagini nu mai constă în lucrul descris, ci în însăși dinamica descrierii. Înainte de a trece la analiza funcționării acestor descrieri "creatoare" sau "productive", vom sublinia cîteva strategii folosite de către "noii romancieri" pentru a răsturna principiile scriiturii realiste. A. Dezvăluirea artificiului (de limbaj) Acesta este
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
alezée potencée et cOntRepotencée, chargée au cœur d'une fleur de lys d'OR au pied nOURRi avec: Dieu sauve le Roi nOtRe sire pour devise*. PARTEA A DOUA LINGVISTICA TEXTUALĂ Moduri și niveluri de structurare ale descrierii "Arta descrierii constă, după cum îmi dictează gustul meu (de scriitor, nu spun de cititor), în căutarea unui mod de ordonare succesivă a frazelor care să fie sensibil non-arbitrară. (Descrierea fiind contrariul.) Ideea pe care noi o avem despre limbaj este una din cele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ale unui personaj real sau fictiv" (p. 427); e) portretul: cu această categorie, Fontanier are în vedere asocierea punctelor (c) și (d): "este descrierea atît morală, cît și fizică a unei ființe umane, reale sau fictive" (p. 428); f) paralela: "constă în existența a două descrieri, fie consecutive, fie intersectate, prin care se face asocierea, sub raport fizic sau moral, a două obiecte cărora li se arată asemănările sau deosebirile"; g) tabloul: "anumite descrieri animate de pasiuni, de acțiuni, de evenimente
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
raport fizic sau moral, a două obiecte cărora li se arată asemănările sau deosebirile"; g) tabloul: "anumite descrieri animate de pasiuni, de acțiuni, de evenimente sau de fenomene fizice sau morale" (p. 431). Dacă, pentru P. Fontanier, descrierea, în general, "constă în a așeza în fața ochilor un obiect și a-l face cunoscut prin detalierea circumstanțelor sale cele mai interesante", "ea lasă locul hipotipozei, atunci cînd expunerea obiectului este atît de vie, de pasionată încît se realizează, în stil, o imagine
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
categorie ce include adesea caracterul (portretul general). În schimb, Paralela este considerată ca fiind un al treilea tip de descriere; cum este cazul, de exemplu, la Monseniorul Grente 2 și A. Egli3. Cealaltă tendință (F. Wey4 și A. Vannier 5) constă în a adăuga la categoria Descrierii și cea a Portretului, categoria Tabloului, simplă hipotipoză, în anumite lucrări sau categorie picturală, în altele. Tabloul glisează astfel de la statutul de figură la cel de (punere în) scenă: Denumim astfel descrierea, deși aceeași
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vedea J.-M. Adam, 1987 a și 1987 b). Identificarea unui text sau a unei secvențe de text ca fiind "descriptiv(ă)" se face, credem noi, pe baza unui efect de secvență. Acest efect de secvență (detaliat ceva mai departe) constă în recunoașterea unei completitudini configuraționale (recunoașterea unei macrostructuri semantice sau bază tematică, a unui ancoraj enunțiativ-general și stabilirea unui macro-act de discurs, dat sau derivabil), pe de o parte, iar pe de altă parte, în recunoașterea unei grupări de propoziții
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vedere cultural, prin inculcare, familiară deci auditorului/cititorului, iar în acest caz vom vorbi de SUPRASTRUCTURĂ, fie unei structuri secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o vom desemna prin noțiunea planul textului. Diferența majoră dintre suprastructură și planul textului constă în caracterul dobîndit și memorat ("profund") al celei dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul dat, supus variației ("superficial") al celui de-al doilea. Întrebarea (la care vom încerca să răspundem mai ales în capitolul 3) este următoarea: se poate
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
copii, nu este totuși absolut liniară și strictă, alte efecte de sens putînd să dea o altă turnură acestei tendințe. Vom reveni mai tîrziu la subiectul descrierii de acțiuni (capitolul 4). Trebuie să adăugăm la final, că lectura-înțelegerea unui text constă în tratamentul informației în același timp "pe axa verticală", cît și "pe axa orizontală". Ceea ce am afirmat mai sus nu poate fi pertinent decît cu condiția de a considera tratamentul vertical (bază (a) → vîrf (b) și vîrf (b) → bază (a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Operațiile care conduc un anumit subiect la identificarea unui text (sau a unei secvențe într-un text mai amplu) reprezintă scheme de recunoaștere a structurilor, mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de înlănțuire (de continuitate-progresie). Lectura-înțelegere constă în recunoașterea schemelor de grupare a (micro)propozițiilor. Pentru dimensiunea secvențială s-a văzut că este necesar să se facă distincția între suprastructuri (narative, argumentative etc.) și simplele planuri de texte, doar structura ierarhică fiind aceeași în cele două cazuri
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
actului interpretativ ne determină să facem trecerea de la o lingvistică textuală la o pragmatică textuală; dacă prin acesta înțelegem o abordare a faptelor de interpretare și dacă definim interpretarea ca o activitate dinamică (pe care am ilustrat-o deja) care constă în a recunoaște-construi ca fiind coerentă-pertinentă contribuția fiecărei propoziții la co-text (alte propoziții) și la context (situație de enunțare). Dincolo de aserțiunile constative și de propozițiile descriptive (pd) care asigură formarea reprezentărilor descriptive succesive, apare coeziunea-progresie și coerența-pertinență a acestei secvențe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acel "tot semnificativ" care este coeziunea semantică a unei reprezentări descriptive, trebuie ca lectorul descriptar să poată construi o bază de text coerentă. Pentru aceasta, coeziunea referențială joacă un rol determinant: Primul pas în formarea unei baze de text coerente constă în a examina coerența sa referențială". W. Kintsch și T. A. van Dijk adaugă: "dacă baza unui text este considerată coerentă, adică dacă există suprapuneri de argumente între toate propozițiile, ea este acceptată pentru un tratament ulterior; dacă se găsesc
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]