66,303 matches
-
de patru ani începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Articolul 3 Se închide procedura privind importurile de microdischete de 3,5 inch provenind din Taiwan. Articolul 4 Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 18 februarie 2002. Pentru Consiliu Președintele J. PIQUÉ I CAMPS 1 JO L 56, 06.03.1996
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90873_a_91660]
-
în perioada Primului Război Mondial, revenind la Paris doar după ce războiul s-a terminat. În cei 4 ani petrecuți în Elveția, el a lucrat la studii arhitecturale utilizând tehnicile moderne. Unul dintre aceste studii fiind "Domino" House (1914-1915). În prima ediție a jurnalului, în 1920, Charles-Edouard Jeanneret a adoptat numele "Le Corbusier", o forma alternantă a numelui bunicului său din partea mamei, "Lecorbesier", ca un pseudonim, reflectând credința sa că oricine se poate reinventa pe sine. Câțiva istorici ai arhitecturii pretind că acest pseudonim
Le Corbusier () [Corola-website/Science/302914_a_304243]
-
Navara și Jeanne d'Albret, regină a Navarei; bunicii materni au fost Francesco I de Medici, Mare Duce de Toscana și Johanna, Arhiducesă de Austria. Nașă i-a fost mătușa maternă, Eleonora de Medici. Copilăria delfinului, este destul de cunoscută datorită jurnalului medicului său Jean Héroard. Sunt înregistrate toate detaliile privind dieta sa, starea sănătății și viața sa privată. În luna noiembrie este instalat la castelul Saint- German-en-Laye, unde își va cunoaște frații vitregi, copiii ilegitimi a lui Henric al IV-lea
Ludovic al XIII-lea al Franței () [Corola-website/Science/302924_a_304253]
-
să de lateralizare a funcției cerebrale (mitul stânga / dreapta a creierului), prevede că "NLP este un titlu complet fals, conceput pentru a da impresia de respectabilitate științifică". Potrivit lui Witkowski (2010), NLP-ul, apare, pe "lista de terapii discreditate", publicând în jurnalul "Psihologie profesională: cercetare și practica",cu referire la locul de muncă prin Carroll (2003), Sala Della (1999), Lilienfeld și colab. (2003) și Singer și Lalich (1996) privind "pseudoștiințifică, nevalidata", sau vraci "psihoterapeuți în cadrul psihologiei clinice;Norcross și colab. în "Ghidul
Programare neuro-lingvistică () [Corola-website/Science/302945_a_304274]
-
o fereastră deschisă spre grădină, o terasă cu trandafiri pentru nopțile cu lună se transformă în "Arii triste""; o lungă ședere în munții Guadarrama se reflectă în volumul "Pastorale"; apoi vine o "toamnă galantă - cu azur de aur - care prilejuiește "Jurnalul intim" și "Grădini îndepărtate"; aceasta e perioada în care muzica umple cea mai mare parte din viața mea". Urmează o epocă dificilă pentru poet, o epocă de "oboseală, frig și gânduri de sinucidere". O gravă depresie nervoasă, care-l va
Juan Ramón Jiménez () [Corola-website/Science/302955_a_304284]
-
și de urgență în marsupiul femeii stând acolo până trece pericolul. Cuvântul "cangur" provine de la cuvântul gangurru Guugu Yimithirr, referindu-se la canguri gri. Numele a fost înregistrat mai întâi că "KANGURU" la 12 iulie 1770 într-o intrare în jurnal de Șir Joseph Banks.; la locul Cooktown-ului modern, pe malurile râului Endeavour, unde HMS Endeavour, sub comanda locotenentului James Cook a fost pe plajă de aproape șapte săptămâni pentru a repara daunele suferite pe Marea Barieră de Corali. Cook a
Cangur () [Corola-website/Science/302974_a_304303]
-
Cooktown-ului modern, pe malurile râului Endeavour, unde HMS Endeavour, sub comanda locotenentului James Cook a fost pe plajă de aproape șapte săptămâni pentru a repara daunele suferite pe Marea Barieră de Corali. Cook a menționat mai întâi la canguri în jurnalul sau din 4 august. Guugu Yimithirr este limba oamenilor din zonă. Un mit comun despre numele de cangur este că "cangur" a fost o expresie Guugu Yimithirr pentru "Nu te înțeleg." Conform acestei legende, Cook și Banks au explorat zona
Cangur () [Corola-website/Science/302974_a_304303]
-
global anual asupra reformelor democratice și economice din 116 țări, Proiectele Stanford CDDRL asupra calității democrației și tranziției de la statul autoritar, proiectul lui Jean Blondel și Ferdinand Muller-Rommel asupra cabinetelor din Europa de Est. Revista Română de Științe Politice (PolSci) este un jurnal de științe politice editat și publicat de două ori pe an de Societatea Academică din România (SAR) în beneficiul comunității românești de specialiști în științe politice. Jurnalul publică diferite tipuri de articole de științe politice, mai ales din domenii neglijate
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
Muller-Rommel asupra cabinetelor din Europa de Est. Revista Română de Științe Politice (PolSci) este un jurnal de științe politice editat și publicat de două ori pe an de Societatea Academică din România (SAR) în beneficiul comunității românești de specialiști în științe politice. Jurnalul publică diferite tipuri de articole de științe politice, mai ales din domenii neglijate până de curând în România, cum ar fi politicile comparate, politicile publice (public policy), economie politică sau psihologie politică, pe subiecte naționale sau regionale. Articolele trebuie să
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
și "irațională", critici care s-au repetat la cea de-a zecea aniversare, când Jonathan Freedland și-a exprimat opinia că "A ajuns o amintire stânjenitoare, ca o propoziție insipidă, plină de milă față de sine, a unui adolescent într-un jurnal... ne plecăm adânc dacă ne gândim la ea." Înmormântarea Dianei a fost o revărsare universală de mâhnire la moartea ei. La înmormântare au participat toți membrii familiei regale. Fiii ei, William și Harry, au mers în urma cosciugului împreună cu tatăl lor
Diana, Prințesă de Wales () [Corola-website/Science/299480_a_300809]
-
că opera să umple un gol considerabil. În plus, ea informează și 'popularizează'. Este, fără îndoială, meritul sau esențial.” În New York Times, Washington Post, Common Knowledge, The New Republic, Partisan Review, Gazeta Wyborcza, Sfera Politicii, Revista 22, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Național. A scris scenariul și a prezentat filmul realizat de Dinu Tănase, "Condamnați la fericire: Experimentul comunist din România (1992). A realizat un serial pentru televiziunea română privind istoria dictaturii comuniste (realizator Octavian Șerban). A fost consilier științific, împreună cu Radu
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
de marxism, uitând de marile valori autohtone.” Tismăneanu l-a cooptat în comisie pe Sorin Antohi, dovedit ulterior colaborator al Securității și care a recunoscut că ar fi mințit în legătură cu deținerea diplomei de doctorat. Antohi este în continuare editor al jurnalului academic East European politics and Societies, unde Tismăneanu este președintele comitetului editorial. Despre activitatea academică a lui Tismăneanu în România și relația să controversată cu Antohi, Gallagher scrie: “În final, doar timpul va demonstra dacă legitimitatea calităților intelectuale ale domnului
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
activitatea în cadrul Comisiei Prezidențiale și pentru finalizarea "Raportului"), Liiceanu a arătat că:„Am făcut parte dintre cei care nu au crezut în oportunitatea unui Raport asupra dictaturii comuniste din România. Atunci când a fost lansată această idee, am apărut într-un jurnal de televiziune și am spus: oare oamenii din decembrie 1989 au cerut un raport asupra comunismului înainte să iasă în stradă? Cum se justifică nevoia unui raport pentru condamnarea comunismului? De ce e nevoie ca președintele țării să ceară așa ceva? Pe
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
Alte analize ale “Raportului Final” și ale contribuției lui Vladimir Tismăneanu la condamnarea regimului communist din România pot fi găsite în "Journal of Democracy" și "Post-Communist Studies", în timp ce altele sunt în curs de apariție în "Eastern European Politics and Societies" (jurnal la care Tismăneanu este editor-sef) și "Journal of Cold War Studies". Interviuri
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
vineri" Cartea Românească, proză scurtă (1997), premiul Cartea Anului la Salonul Național de Carte de la Cluj, premiul ASPRO pentru cea mai bună carte de proză a anului și premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București. "Foxtrot XX", Cartea Românească, jurnal și publicistică (2008), premiul pentru proză pe anul 2008, acordat de Radio România Cultural, "Variațiuni pe o temă de Vater-Puccini", Curtea Veche Publishing, interviuri în proză (2013), "Scrisori către Mihai", Curtea Veche Publishing, epistolar (2014), "Ursulețul lui Freud", Curtea Veche
Răzvan Petrescu () [Corola-website/Science/298964_a_300293]
-
după izbândă, "Pruncul român", Bolintineanu conduce (de la 19 iulie la 11 septembrie) "Poporul suveran". Era o foaie mică, de patru pagini, cu doar două coloane pe fiecare față, dar redactorul șef avea proiecte mari. Ar fi vrut să tipăreasca un „jurnal al intereselor democratice și al progresului social", pe potriva modelului francez - "Le Peuple souverain". Izbucnind revoluția din 1848, reveni în țară și redactă împreună cu Nicolae Bălcescu, Cezar Bolliac ș. a. "Poporul suveran", dar - căzând revoluția - a fost exilat și se duse în
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoasă ca relația cu Veronica Micle. Titu Maiorescu era căsătorit cu Klara Kremnitz, dar după moartea prematură a acesteia, în urma unui cancer la sân își notează în Jurnal interesul său pentru Mite. Prin intermediul lui Mite Kremnitz, Carmen Sylva l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. Într-o scrisoare pe care Titu Maiorescu i-o trimite lui Mihai Eminescu și care conținea asigurări că volumul de "Poesii" îngrijit de Maiorescu
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
viitor. Ea a avut un efect foarte puternic și numeroase formule și cuvinte au intrat în vocabularul de zi cu zi. George Orwell a murit la data de 21 ianuarie 1950, la Londra, din cauza tuberculozei. Postum a fost publicat și jurnalul intim al autorului, care poate fi citit pe un blog, pe Internet, și care a fost recent tradus în limba română.
George Orwell () [Corola-website/Science/299003_a_300332]
-
EPL, 1969), o carte pentru copii, "Cârma cu doua corăbii" (Editura Tineretului, 1969), precum și o carte de reportaje, "Viața cere viață" (în colaborare cu Sânziana Pop, Editura Eminescu, 1975). După revoluția din 1989 a mai publicat trei volume dintr-un "Jurnal suedez", la Editura Polirom, bine primite de critica literară din țară. În 1975 s-a stabilit in Suedia unde a publicat 5 volume de versuri și 9 volume de proză, incluzând "Ușa interzisă", urmat de: a tradus din Emanuel Swedenborg
Gabriela Melinescu () [Corola-website/Science/299019_a_300348]
-
Cassian călătorește în Statele Unite ca "profesor invitat", cu o bursă Soros, pentru a susține un curs la New York University. După o lună află de arestarea și uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiați, în al cărui jurnal confiscat de Securitate era menționată "cu părerile mele politice, evident anticeaușiste". Ia hotărârea de a nu reveni în țară. Imediat, apartamentul său din România este confiscat, iar cărțile îi sunt interzise și retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceaușescu. În
Nina Cassian () [Corola-website/Science/299016_a_300345]
-
difuzat emisiunea săptămânală de cultură și spiritualitate "Viața la superlativ", realizată la Hope Media de Cornel Dărvășan. Alte emisiuni produse de Hope Media și difuzate de diferite televiziuni naționale au purtat titlurile " În căutarea unui răspuns" cu Norel Iacob, și "Jurnal de credință", cu Beatrice Lospa. Din 2002, Hope Media asigură două ore de program în limba română pentru emisiunile Hope Channel International și Hope Channel Europe (). Hope Channel este un trust internațional care coordonează șase ediții regionale independente, SperanțaTV fiind
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea () [Corola-website/Science/299018_a_300347]
-
al prozatorului Marcel Proust, drept pentru care Martha Bibescu l-a întâlnit de foarte multe ori pe Proust. Aceste întâlniri sunt evocate în volumul * "Au bal avec M. Proust" <=> "La bal cu M. Proust" (1928). Este de asemenea autoarea unui jurnal, din care câteva fragmente au fost publicate la fosta editură politică sub titlul "Jurnal politic". Se stinge din viață la 28 noiembrie 1973, la Paris. Este inmormantată la Castelul Menars de pe Valea Loarei. În porțiunea de nord-est a cimitirului Père-Lachaise
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
multe ori pe Proust. Aceste întâlniri sunt evocate în volumul * "Au bal avec M. Proust" <=> "La bal cu M. Proust" (1928). Este de asemenea autoarea unui jurnal, din care câteva fragmente au fost publicate la fosta editură politică sub titlul "Jurnal politic". Se stinge din viață la 28 noiembrie 1973, la Paris. Este inmormantată la Castelul Menars de pe Valea Loarei. În porțiunea de nord-est a cimitirului Père-Lachaise din Paris se găsește cavoul familiei Bibescu (no. 6), în care estei Ana, contesa
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
care va elabora avizul Comitetului. Proiectul de aviz trebuie adoptat de către comisia competentă a CoR, înainte de a fi dezbătut în sesiunea plenară. Odată ce a fost aprobat în sesiune plenară, avizul oficial este transmis tuturor instituțiilor europene și este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Avizele prospective și rapoartele de evaluare a impactului Activitatea CoR nu este concepută numai în scopul de a reacționa la propunerile legislative, ci și pentru a contribui, pe baza experiențelor membrilor săi, la viitoarele evoluții politice
Comitetul Regiunilor () [Corola-website/Science/304493_a_305822]
-
a revenit treptat după o perioadă de câteva luni. Ca rezultat al acestui episod, mulți dintre prietenii lui Olivier au aflat despre problemele cuplului. David Niven a spus că "„a fost puțin, puțin nebună”", iar Noel Coward a scris în jurnalul său surprinderea sa: "„lucrurile au fost proaste și s-au înrăutățit după 1948 sau undeva pe acolo”". Leigh și-a revenit suficient pentru a juca alături de Olivier în 1953, iar în 1955 cei doi au interpretat trei drame ale lui
Vivien Leigh () [Corola-website/Science/304475_a_305804]