66,509 matches
-
poeții sufiști, si cu Mallarmé, Spinoza, Aristotel, si Ibn Rushd, și totodată cu poeții clasici ai Chinei și Japoniei. În mod formal, Meddeb „practică ceea ce el numește estetică heterogenului, jucându-se cu diferitele forme literare din mai multe tradiții, precum românul modernist european, poezia arabă preislamica, poeții mistici ai islamului, haiku japonez, etc.” Deși el scrie numai în franceză, munca să de traducător din poeții medievali arabofoni,ca și ambiția să literară conștientă de „a elibera referentul islamic de contextul lui
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
din Racauti dar să cedeze, în schimb, o treime din moșia ei e la Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau însă buciumenii care s-au opus acestui schimb. Din acest motiv a venit la Mănăstirea Bogdana însăși Episcopul Românului, care a poruncit preotului C-tin Rauta să predea imediat aceste acte. Un zapis încheiat atunci arată însă că n-au fost aduse toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
și întemeietor de școală în acest domeniu la Universitatea ieșeană. A crescut într-o familie țărănească modestă unde a învățat ce înseamnă respectul față de muncă, de normele morale sănătoase și față de obiceiurile românești străbune. Și-a afișat constant mândria de român bucovinean ca un omagiu pentru locurile natale, pământ românesc străvechi aflat și astăzi sub ocupație străină. Și-a pierdut tatăl în anii primei conflagrații mondiale, astfel a cunoscut griji și greutăți încă de mic copil. A fost căsătorit cu geografa
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
este un pirat ficțional de la sfârșitul secolului al XIX-lea, creat de scriitorul italian Emilio Salgari. Prima sa apariție are loc în românul "Le Tigri di Mompracem", publicat în foileton în perioada 1883-1884 sub titlul "La tigre della Malesia". El este protagonistul a 11 române de aventuri și este cunoscut în Marea Chinei de Sud că „Tigrul Malaeziei”. Aventurile lui au loc în
Sandokan () [Corola-website/Science/324642_a_325971]
-
della Malesia". El este protagonistul a 11 române de aventuri și este cunoscut în Marea Chinei de Sud că „Tigrul Malaeziei”. Aventurile lui au loc în sud-estul Asiei (în special în Borneo, Malaezia și India), la mijlocul secolului al XIX-lea (românele furnizează date precise). Sandokan este un prinț din Borneo, care a jurat să se răzbune pe britanicii care l-au deposedat de tron și i-au ucis familia. Din această cauză, el s-a dedicat pirateriei, sub supranumele de "Tigrul
Sandokan () [Corola-website/Science/324642_a_325971]
-
caduta di un impero", "La rivincita di Yanez") au o bază istorică, așa cum se arătă în unele studii. Emilio Salgari a scris mai multe române care relatează aventurile lui Sandokan și Yanez, două dintre personajele sale legendare. Pirații apar în românul "Le tigri di Mompracem", care descrie lupta lor neobosita împotriva olandezilor și britanicilor, care încearcă să-i elimine. În românele ulterioare ei lupta împotriva lui James Brooke, rajahul Sarawakului și călătoresc și în India pentru a se confruntă cu Thug
Sandokan () [Corola-website/Science/324642_a_325971]
-
a scris mai multe române care relatează aventurile lui Sandokan și Yanez, două dintre personajele sale legendare. Pirații apar în românul "Le tigri di Mompracem", care descrie lupta lor neobosita împotriva olandezilor și britanicilor, care încearcă să-i elimine. În românele ulterioare ei lupta împotriva lui James Brooke, rajahul Sarawakului și călătoresc și în India pentru a se confruntă cu Thug, o bandă notorie de asasini devotați zeiței Kali. Cele 11 cărți din serie sunt următoarele: Ultimele două române au fost
Sandokan () [Corola-website/Science/324642_a_325971]
-
mai existat și alte cărți cu Sandokan publicate de scriitorii italieni Luigi Motta, Emilio Fancelli și Omar Salgari (fiul lui Emilio). Primul film cu Sandokan a fost "I pirați della Malesia" (1941), un film italian regizat de Enrico Guazzoni după românul "I pirați della Malesia" de Emilio Salgari. El a fost urmat în același an de "Le due tigri" (1941), un film italian regizat de Giorgio Simonelli după românul omonim. În ambele filme, Sandokan a fost interpretat de Luigi Pavese. În
Sandokan () [Corola-website/Science/324642_a_325971]
-
pirați della Malesia" (1941), un film italian regizat de Enrico Guazzoni după românul "I pirați della Malesia" de Emilio Salgari. El a fost urmat în același an de "Le due tigri" (1941), un film italian regizat de Giorgio Simonelli după românul omonim. În ambele filme, Sandokan a fost interpretat de Luigi Pavese. În anul 1964 au fost filmate patru filme italiene cu actori americani și care au beneficiat de o lansare pe plan internațional. Sandokan a fost interpretat de Steve Reeves
Sandokan () [Corola-website/Science/324642_a_325971]
-
fiecare. Serialul de animație "Sandokan" a fost lansat în 1992 de studioul spaniol de animație BRB Internațional și difuzat în Marea Britanie de Channel 4. Acest spectacol animat pentru copii, scris de Doug Stone și Dave Mallow, este vag inspirat din românele lui Salgari. În spectacol Sandokan (aici un tigru antropomorfizat) este un prinț uzurpat care călătorește pe mare că pirat încercând să-și revendice tronul lui de la Rajahul din Sarawak. Primele nouă episoade ale serialului sunt disponibile pe trei DVD-uri
Sandokan () [Corola-website/Science/324642_a_325971]
-
la biserica Sfântul Nicolae. 4 zile mai târziu e numit preot celibe înlocuindu-l pe Radu Tempea VI și slujește cu protopopul Carabeț și cu preotul Simion Datcu la biserica Sf. Nicolae Brasov. Nemții îi spuneau lui Popazu Schleiermacher și românii îl comparau cu Ioan Gură de Aur. Vorbea o română simplă, pe înțelesul tuturor, dar care pătrundea foarte repede în sufletele credincioșilor. În aprilie 1838, după moartea protopopului Simion Datcu este ales să slujească împreună cu preotul Petru Gherman la Biserica
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
Încă de la început Popazu și reprezentanța ajută noua mitropolie a lui Șaguna, fapt pentru care în data de 12 martie 1847 mitropolitul îi mulțumește public. 30 martie 1848 - sașii cer recunoașterea valahilor ca cetățeni egali îndreptățiți și peste trei zile românii primesc din partea Adunării Naționale a Sașilor acest drept. Cetățenii primesc drepturi, Biserica pământuri și preoții salariu de la stat. În 3-15 mai se ține la Blaj o Adunare Națională unde participă cei mai pricepuți și mai deștepți participanți (notarul Ioan Bran
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
10 secretari ai adunării 2 dintre ei erau Brașoveni (Ioan Popazu al doilea și Ioan Bran al zecelea). Se formează o delegație de 46 de oameni (9 brașoveni) care urma să prezinte împăratului o petiție de 16 puncte prin care românii își cereau drepturile. Delegația se află sub conducerea mitropolitului Andrei Șaguna. Delegația care se afla pe drum spre Insbruck a fost arestată, membrii ei fiind socotiți spioni. După eliberare, Popazu a prezentat împăratului petiția românilor și a afirmat că românii
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
românii își cereau drepturile. Delegația se află sub conducerea mitropolitului Andrei Șaguna. Delegația care se afla pe drum spre Insbruck a fost arestată, membrii ei fiind socotiți spioni. După eliberare, Popazu a prezentat împăratului petiția românilor și a afirmat că românii nu au avut niciodată încredere în conducătorii unguri. În 11 iunie se primește o rezoluție, dar nu-i mulțumește pe români, astfel încât la 24 iunie delegația a plecat spre Pesta pentru a comunica noua rezoluție favorabila guvernului ungar. În 24
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
de la Sibiu. În 30 noiembrie secuii ocupă și jefuies Feldioara după care îi dau foc. În 5 decembrie trec oltul și pradă Prejmerul. La 4 martie 1849 se emite o nouă constituție cu care nu au fost de acord nici românii nici ungurii (pentru că unirea TSV cu UNG nu fusese recunoscuta) Popazu pleacă la Viena și în 31 martie 1849 scrie entuziasmat că a reușit să-i facă pe împărațți să se intereseze mai mult de soarta românilor. La 24 ianuarie
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
ajutor se primește ajutor și din partea Țării Românești. În 14 martie 1862 se înfințează Mitropolia tuturor românilor, după mici neînțelegeri cu bucovinenii. În 24 decembrie 1864 împăratul încredințează noua Mitropolie română independentă și-l numește pe Andrei Șaguna Mitropolit al Românilor din Transilvania și Ungaria. În 1865 Andrei Șaguna pleacă dinnou la Viena în fruntea unor deputați ardeleni, ungureni și bănățeni printre care se afla și Ioan Popazu. În 1863 Ioan Popazu este ridicat la gradul de protosingel în Biserica Schimbării
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
Matei, bigam și Ioan, amândoi uniți. La acea dată în Vima Mare era o singură biserică. În 1750, în conscripția făcută de către Petru Pavel Aron este precizat faptul că satul are o singură biserică, doi preoți și un cantor. Statistica românilor ardeleni întocmită între 1760-1762 de către generalul Buccow surprinde următoarea situație: o singură biserică - neunită, cu 147 familii neunite. La acel moment satul nu avea nici un preot. Politica prouniație dusă de către autoritățile imperiale austriece trebuie să fi avut câștig de cauză
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
cu minuție starea de spirit, ipostazele limită în care șunt surprinși marinării militari, extraordinară camaraderie dintre soldați și ofițeri, fără urmă de aliniere ideologică, dau cărților despre mare semnate de Ion Arama o vraja și o prospețime continue." "Referitor la românele de război și istorice apărute mai tîrziu, putem vorbi despre ingeniozitatea decodificării documentelor de arhivă și despre manieră originală și temerara de a evita la minimum implicarea politică și de a nu face concesii cenzurii. Toate acestea au făcut ca
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
de război și istorice apărute mai tîrziu, putem vorbi despre ingeniozitatea decodificării documentelor de arhivă și despre manieră originală și temerara de a evita la minimum implicarea politică și de a nu face concesii cenzurii. Toate acestea au făcut ca românele lui Ion Arama să aibă un mai mare succes la publicul cititor decît la critică oficială. În sprijinul acestei afirmații vine și faptul că românele sale s-au aflat de trei ori în topul vînzărilor." "Nu întîlnim la Ion Arama
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
minimum implicarea politică și de a nu face concesii cenzurii. Toate acestea au făcut ca românele lui Ion Arama să aibă un mai mare succes la publicul cititor decît la critică oficială. În sprijinul acestei afirmații vine și faptul că românele sale s-au aflat de trei ori în topul vînzărilor." "Nu întîlnim la Ion Arama tactică de dedublare a sensului, acea vocație esopica, în sensul uzitat și apreciat de Laurențiu Ulici. Ion Arama merge la țintă - și la inimă cititorului
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
de trei ori în topul vînzărilor." "Nu întîlnim la Ion Arama tactică de dedublare a sensului, acea vocație esopica, în sensul uzitat și apreciat de Laurențiu Ulici. Ion Arama merge la țintă - și la inimă cititorului - cu o sinceritate dezarmanta. Românele sale par acum ca niște fotografii sepia ale unei epoci revolute. Se constituie într-o frescă de crîmpei social. Acest lucru da perinitate și soliditate operei lui Ion Arama, unul dintre cei mai de seamă scriitori care, cu onoare, a
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
lucru da perinitate și soliditate operei lui Ion Arama, unul dintre cei mai de seamă scriitori care, cu onoare, a purta uniformă militară." Colonel Constantin Struna - "Sub Semnul Ancorei", Viața armatei nr. 11, 1997 În 1971 Ion Arama a scris românul științifico-fantastic "Stăpânul oceanelor" care a apărut în numerele 387 - 389 ale Colecției „Povestiri științifico-fantastice”.
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
The Ștrand" în perioada octombrie 1903 - ianuarie 1905 cu ilustrații originale de Sidney Paget. Colecția a fost denumită inițial "Amintirile lui Sherlock Holmes" (în ) și nu conținea actuala povestire "Ultima reverența", care a apărut mai tarziu, după ce a fost publicat românul "Valea terorii" Cu toate acestea, edițiile ulterioare au adăugat-o și au schimbat denumirea colecției. Unele ediții recente au revenit la denumirea anterioară. Ea conține 9 povestiri publicate între 1908-1913 și 1917. Conține 12 povestiri publicate în perioada 1921-1927. De la
Canonul lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/324728_a_326057]
-
au înconjurat întotdeauna lucrările pierdute și în ultimii ani mai multe cercetări au scos la iveală mai multe despre colecția tradițională a canonului. Deoarece nu există nici o institutie definitivă care să susțină ceea ce este și ceea ce nu este canonul dincolo de românele și povestirile deja stabilite, este puțin probabil ca orice piesă, indiferent de pretenția să de a fi "canonica", va fi vreodată primită în versiunile publicate ale operei complete cu Sherlock Holmes. Cu toate acestea, un numar de optsprezece lucrări au
Canonul lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/324728_a_326057]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea. "Angels of Darkness" (c. 1889) Nepublicata până în 2000, această piesă a fost scrisă la scurt timp după ce a fost publicat "Un studiu în roșu". Aceasta este în esență o rescriere a capitolelor americane ale românului "Un studiu în roșu", cu acțiunea de la Londra mutată la Sân Francisco. Holmes nu este prezent, dar Watson apare într-o formă foarte diferită. El acționează într-un mod rușinos și chiar se căsătorește cu o altă femeie. Publicarea acestei
Canonul lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/324728_a_326057]