65,457 matches
-
rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție formează straturi cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cea de vară -18, -19%. Valoarea cea mai mică (16%) a acestuia se constată în aprilie cînd nu mai este zăpadă, solurile sunt dezgolite și adesea foarte umede. Radiația maximă efectivăse remarcă în iulie-august. Un rol hotărîtor în formarea regimului termic al teritoriului îl joacă bilanțul de radiație în care cantitatea de radiație primtă o constituie radiația directă și cea difuză, iar cea emisă - radiația efectivă. Valoarea anuală a bilanțului de radiație este egală aproximativ cu 50kkal/cm pătrați, valoarea maximă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pînă la 10 cm adîncime, iar pe la 20 martie în întregime. În această perioadă condițiile sunt favorabile pentru începerea lucrărilor de cîmp, la arbori și la vițe de vie începe circulația sevei. La sfîrșitul lunii martie începutul lunii aprilie media termică diurnă a aerului trece de +5grade C . Acest interval de timp este cel mai favorabil pentru semănatul culturilor timpurii de primăvară. Spre sfîrșitul decadei a doua a lunii aprilie temperatura medie diurnă a aerului trece de +10 grade C și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
aerului coboară sub +10 grade C. În acest timp se termină vegetația activă a pricipalelor culturi agricole, încep să cadă frunzele de meri, peri, pruni, vița-de-vie. La sfîrșitul primei decade și la începutul decadei a doua a lunii noiembrie mediile termice diurne ale aerului coboară sub +15 grade C și activitatea vitală a culturilor de toamnă încetează. Iarna - Cuprinde perioada cu temperaturi negative, de la 16-18 decembrie pînă la 5-7 martie în regiunea. Podișului Moldovei Centrale, durata medie a iernii variază de la
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
constituie 70-90mm, însă datorită evaporării scăzute și temperaturilor negative se creează o anumită rezervă de umezeală. La începutul lunii decembrie se formează primul strat subțire de zăpadă care se menține un timp scurt. În regiunea codrilor aproximativ după trecerea mediilor termice sub 0 grade C , se formează un strat stabil de zăpadă. Perioada cu strat stabil de zăpadă durează în medie 45-65 zile. Particularitățile agroclimatice - După gradul de asigurare cu căldură și umezeală necesare dezvoltării culturilor agricole, precum și după caracterul reliefului
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
partea de nord, al doilea raion agroclimatic ocupă centrul țării și al treilea raion agroclimatic ocupă partea de sud a țării. Raionul Nisporeni este situat cel deal doilea raion agroclimatic care ocupă partea de centru a republicii. Primăvara trecerea mediei termice diurne a aerului peste +5 grade C se înregistrează între 25 și 29 martie, iar terminarea înghețurilor în aer și la sol are loc respectiv între 12-19 aprilie și 27 aprilie-2 mai. Suma temperaturilor medii diurne ale aerului în perioada
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
doua decadă a lunii octombrie. În cadrul celui de-al doilea raion agroclimatic se include și subraionul al doilea ce cuprinde partea principală a înălțimii Moldovei Centrale în care se include și partea de N-E a raionului Nisporeni. Aici media termică anuală a aerului este de 0,5 grade C, mai mică decît în cel de-al doilea raion agroclimatic. Trecerea temperaturii medii diurne a aerului peste +5 grade C, și terminarea ultimilor înghețuri are loc cu 1-2 zile mai tîrziu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Nivelul apei din iazuri depinde de sursele de alimentare, de scurgerile de pe suprafața de recepție și de factorii antropici. În procesul de umplere a bazinelor de apă se observă 2 perioade principale: de primăvară (februarie-aprilie) și de vară (iunie-august). Regimul termic al bazinelor de apă este influențat de condițiile climatice locale, vegetația și condițile de alimentare. În bazinele acvatice temperatura stratului de apă de la suprafață este aproximativ de +10 grade și se înregistrează la sfîrșitul lui aprilie, temperatura maximă lunară de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei la arborele
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
transformări de stare caracteristice (volum, presiune, temperatură). Uzual se construiesc "motoare (care funcționează după un ciclu) în patru timpi" (formula 13) și "motoare în doi timpi" (formula 14). Se cunosc și motoare în șase timpi. La motoarele în patru timpi, deoarece procesele termice corespund aproximativ cu cursele pistonului, timpii poartă numele de "admisiune" (1), "comprimare" (2), "ardere și destindere" (3), respectiv "evacuare" (4). Cu numărul de timpi, legătura dintre numărul de cicluri și turație este: "Lucrul mecanic indicat" formula 16 (sau "lucrul mecanic ciclic
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
iunie 2015. Componența Consiliului Local Taraclia (23 de consilieri) ales în 14 iunie 2015 este următoarea: Asigurarea cu apă este efectuată de către întreprinderea municipală „Apă Canal”, care asigură populația orașului și agenții economici în proporție de 85%. Aprovizionarea cu energie termică este efectuată de întreprinderea municipală „TermoTar”, care furnizează căldură la apartamentele din blocurile de locuit și instituțiilor bugetare. În oraș sunt 3.590 linii telefonice, inclusiv 2.934 la populație. Gradul de telefonizare a orașului este de 55%. Transportul urban
Taraclia () [Corola-website/Science/297661_a_298990]
-
la natura forțelor implicate sau la structura microscopică a sistemelor studiate, face ca metodele termodinamicii să fie aplicabile unei clase largi de fenomene. Operele lui Josiah Willard Gibbs au extins domeniul de preocupare al termodinamicii de la orientarea spre randamentul mașinilor termice către studiul caracteristicilor substanțelor și sistemelor. Câteva exemple, alese oarecum la întâmplare: proprietățile fluidelor și ale soluțiilor, echilibrul stărilor de agregare, polarizarea dielectrică și magnetizarea, radiația termică. Aplicațiile practice sunt și ele numeroase și variate, de la frigider și încălzire centrală
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
Gibbs au extins domeniul de preocupare al termodinamicii de la orientarea spre randamentul mașinilor termice către studiul caracteristicilor substanțelor și sistemelor. Câteva exemple, alese oarecum la întâmplare: proprietățile fluidelor și ale soluțiilor, echilibrul stărilor de agregare, polarizarea dielectrică și magnetizarea, radiația termică. Aplicațiile practice sunt și ele numeroase și variate, de la frigider și încălzire centrală la energie regenerabilă și prognoză meteorologică. O abordare alternativă a fenomenelor termodinamice o reprezintă mecanica statistică. Pornind de la structura microscopică (molecule și atomi), luând în considerare interacțiunile
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
din realitatea materială, care poate include atât substanță cât și radiație. Delimitarea conceptuală a unui "sistem" de "lumea înconjurătoare" nu exclude, ci în general presupune, "interacțiunea" acestor două elemente; în cazul termodinamicii, această interacțiune se manifestă sub forma de fenomene "termice" și "mecanice". Calitativ, se numește stare a unui sistem (la un moment dat) totalitatea proprietăților lui (la acel moment). Pentru precizarea cantitativă a acestei noțiuni se recurge la valorile pe care le au diferite "mărimi fizice" în starea respectivă. Între
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
variabile de stare, energia internă, măsurabilă prin metode calorimetrice. În practică este preferată o altă variabilă, care exprimă cantitativ senzațiile familiare de „cald” și „rece”. Este vorba despre "temperatură", care poate fi definită empiric pe baza unui experiment numit "contact termic". Fie două sisteme, reunite într-un singur sistem, acesta fiind izolat de exterior printr-un înveliș adiabatic. Cele două subsisteme sunt însă separate printr-o interfață "diatermă" (neadiabatică). Variabilele de poziție ale ambelor subsisteme sunt fixate. În aceste condiții nu
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
fixate. În aceste condiții nu există schimb de lucru mecanic nici cu exteriorul, nici între subsisteme; nu există schimb de căldură cu exteriorul, dar subsistemele pot schimba căldură între ele. Se zice că cele două subsisteme se află în contact termic; iar dacă s-a stabilit, conform principiului zero al termodinamicii, echilibrul termodinamic, se zice că cele două subsisteme se află în "echilibru termic". S-a dovedit în mod empiric corectitudinea următorului enunț, numit "principiul tranzitivității echilibrului termic": Din aceste considerații
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
dar subsistemele pot schimba căldură între ele. Se zice că cele două subsisteme se află în contact termic; iar dacă s-a stabilit, conform principiului zero al termodinamicii, echilibrul termodinamic, se zice că cele două subsisteme se află în "echilibru termic". S-a dovedit în mod empiric corectitudinea următorului enunț, numit "principiul tranzitivității echilibrului termic": Din aceste considerații rezultă pe cale deductivă că, pentru orice sistem aflat în echilibru termic, există o funcție care, pentru valori fixate ale variabilelor de poziție, este
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
află în contact termic; iar dacă s-a stabilit, conform principiului zero al termodinamicii, echilibrul termodinamic, se zice că cele două subsisteme se află în "echilibru termic". S-a dovedit în mod empiric corectitudinea următorului enunț, numit "principiul tranzitivității echilibrului termic": Din aceste considerații rezultă pe cale deductivă că, pentru orice sistem aflat în echilibru termic, există o funcție care, pentru valori fixate ale variabilelor de poziție, este o funcție monoton crescătoare de energia internă; se spune că relația (11) definește o
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
echilibrul termodinamic, se zice că cele două subsisteme se află în "echilibru termic". S-a dovedit în mod empiric corectitudinea următorului enunț, numit "principiul tranzitivității echilibrului termic": Din aceste considerații rezultă pe cale deductivă că, pentru orice sistem aflat în echilibru termic, există o funcție care, pentru valori fixate ale variabilelor de poziție, este o funcție monoton crescătoare de energia internă; se spune că relația (11) definește o "scară de temperatură" pentru sistem. Temperatura empirică astfel definită nu este univocă: relația formula 43
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
sistem. Temperatura empirică astfel definită nu este univocă: relația formula 43 unde formula 44 este o funcție monoton crescătoare de argumentul său, face trecerea de la o scară de temperatură formula 45 la altă scară de temperatură posibilă formula 46 Două sisteme aflate în echilibru termic au temperaturi egale. Acest fapt stă la baza termometriei, care se ocupă cu măsurarea temperaturilor. Într-o măsurătoare de temperatură, corpul a cărui temperatură urmează a fi măsurată și instrumentul de măsură sunt puse în contact termic și se așteaptă
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
aflate în echilibru termic au temperaturi egale. Acest fapt stă la baza termometriei, care se ocupă cu măsurarea temperaturilor. Într-o măsurătoare de temperatură, corpul a cărui temperatură urmează a fi măsurată și instrumentul de măsură sunt puse în contact termic și se așteaptă un timp suficient pentru ca ele să ajungă în echilibru termic. Este necesar ca primul să aibă o capacitate termică suficient de mare ca temperatura sa să nu fie modificată apreciabil în cursul transferului de căldură care duce
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
care se ocupă cu măsurarea temperaturilor. Într-o măsurătoare de temperatură, corpul a cărui temperatură urmează a fi măsurată și instrumentul de măsură sunt puse în contact termic și se așteaptă un timp suficient pentru ca ele să ajungă în echilibru termic. Este necesar ca primul să aibă o capacitate termică suficient de mare ca temperatura sa să nu fie modificată apreciabil în cursul transferului de căldură care duce la stabilirea echilibrului termic (un sistem care satisface aceste condiții se numește "termostat
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
de temperatură, corpul a cărui temperatură urmează a fi măsurată și instrumentul de măsură sunt puse în contact termic și se așteaptă un timp suficient pentru ca ele să ajungă în echilibru termic. Este necesar ca primul să aibă o capacitate termică suficient de mare ca temperatura sa să nu fie modificată apreciabil în cursul transferului de căldură care duce la stabilirea echilibrului termic (un sistem care satisface aceste condiții se numește "termostat"), pe când al doilea trebuie să-și adapteze temperatura la
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
un timp suficient pentru ca ele să ajungă în echilibru termic. Este necesar ca primul să aibă o capacitate termică suficient de mare ca temperatura sa să nu fie modificată apreciabil în cursul transferului de căldură care duce la stabilirea echilibrului termic (un sistem care satisface aceste condiții se numește "termostat"), pe când al doilea trebuie să-și adapteze temperatura la aceea a primului fără a i-o modifica apreciabil (un astfel de sistem se numește "termometru"). Ținând cont de existența unei variabile
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
care satisface aceste condiții se numește "termostat"), pe când al doilea trebuie să-și adapteze temperatura la aceea a primului fără a i-o modifica apreciabil (un astfel de sistem se numește "termometru"). Ținând cont de existența unei variabile de stare termică, pe lângă cele mecanice, și alegând ca nouă variabilă temperatura, mai intuitivă și mai ușor accesibilă măsurătorii decât energia internă, relațiile (2) devin ele se numesc ecuații de stare "termice". Relația (6), completată și ea cu variabila temperatură, devine ecuația de
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]