64,085 matches
-
marxismului român, Constantin Dobrogeanu-Gherea pe numele lui adevărat Solomon Kats, evreu rus refugiat. Dar să-l lăsăm pe Iorga să-l descrie: "... un (om) persecutat, vînat și încarcerat în Rusia țaristă, purtînd în piept amintirea unui glonte siberian (care fusese tras în el), dar (în sinea lui) de o bunătate fără margini. (Era) gata să-și dedice sufletul doctrinei (marxiste), interpretînd lucrurile fără ura prezentă în manifestările marxiste violente și lipsite de perspectivă ale altora. Naționalismului meu nu i-au repugnat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sînt prea flexibile, iar istoria universală prea complexă. Pentru istoric, materialele care ar constitui o dovadă incontestabilă a desfășurării legice a proceselor istorice sînt adesea fie incomplete, fie inexistente. Dar Iorga a sesizat similarități între tiparele difritelor națiuni și a tras concluzii din tipare similare atunci cînd materialele doveditoare lipseau. Analizînd aceste similarități, el a căutat să înțeleagă și să reconstituie istoria evenimentele și procesele care au generat-o. Tiparele rezultate din viața altor națiuni erau indicii utile, uneori chiar cheia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Națiunea trebuie să fie ea însăși. Civilizația universală este cea care guvernează omenirea și are grijă de fericirea oricărei națiuni, un țel realizat optim în cadrul structurii ei. Solul național este inseparabil de națiune, el este însăși rădăcina din care se trag spiritul și acțiunile națiunii. Iată unde ne aflăm, unde trăim; iată unde gîndim pentru cei care sălășluiesc aici. Toate acestea sînt simple și pozitive"30. Iorga a respins (ridicolul) curent contemporan lui, "Românismul", care explica micimea României moderne prin modestia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de a se asimila. Înaintea Congresului Partidului din 1935, spunea: "În țările acestea, circumstanțe diferite au dus la apariția unui tip de evrei foarte diferiți". A scris și un articol în ziarul său, întrebînd: "De ce nu domină evreii America?" A tras concluzia că mentalitatea și morala muncii, ca și spiritul puritan de acolo au împiedicat apariția unei asemenea situații. Românii ar trebui să urmeze exemplul americanilor și să tragă concluziile corespunzătoare 37. Trebuie să ne amintim iar de maxima lui Metternich
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un articol în ziarul său, întrebînd: "De ce nu domină evreii America?" A tras concluzia că mentalitatea și morala muncii, ca și spiritul puritan de acolo au împiedicat apariția unei asemenea situații. Românii ar trebui să urmeze exemplul americanilor și să tragă concluziile corespunzătoare 37. Trebuie să ne amintim iar de maxima lui Metternich: "Toate țările au felul de evrei pe care îi merită". Mai existau și problemele legate de profesorul A. C. Cuza. Putem pune viața lui Cuza într-un contrast instructiv
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Românii Populare" în Evul Mediu; aceste "Românii Populare" (după încetarea năvălirilor barbare) s-au cristalizat ulterior de-a lungul principalelor rute comerciale. Conform metodei sale istorice, asemenea manifestări permanente trasînd paralele istorice pe baza trecutului altor națiuni permit istoricului să tragă concluzii asupra națiunii. Astfel de reconstituiri bazate pe manifestări culturale permanente și organice umplu golurile documentare și explică astfel continuitatea poporului român în Dacia: un studiu asupra vieții populare este întotdeauna cea mai bună soluție la care poate recurge istoricul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l-a întrebat: "Domnule profesor, credeți că Vlădescu-Răcoasa le poate ține locul?" " Oh, nu, nu asta am vrut să spun! Nu-l vreau înapoi pe cîinele ăsta de Răcoasa! Nu vreau decît ca pălăriile astea calabreze să dispară!" Șeicaru a tras concluzia cuvenită și a plecat, luînd cu el cei mai talentați ziariști și fondîndu-și propriul ziar71. Incidentul acesta explică mai mult decît suficient eșecul carierei politice a lui Iorga. După părerea lui Iorga, cultura reprezintă spiritul națiunii, care are o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adeseori digresiuni pentru a sublinia paralelele cu evenimentele contemporane. Nu pierdea însă niciodată din vedere ideea principală, prelegerile sale fiind unitare. Călinescu evocă diferitele tonuri utilizate de Iorga în timpul conferințelor sale: uneori mîngîietor, alteori secretos (ca și cum niscai spioni ar fi tras cu urechea la spusele lui); putea deveni prietenos sau mușcător, trecînd apoi brusc la un ton calm și sec. Concluziile lui erau memorabile: Părea să pronunțe fraze biblice care treceau dincolo de pasiunile mărunte"; își formula conferința ca și cum ar fi fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tot timpul la ceva". Era înzestrat cu putere imediată de decizie, spirit de disciplină, vitalitate și energie care îi amplificau impulsivitatea. Iorga scria " În fața morții, oricine trebuie să aibă un singur gînd: să muncească mai repede, pentru că urmează să se tragă linia". Și încă una " Trîndăvia este o sinucidere gingașă și moale". Și încă una " Un om învățat are două datorii: să continue să învețe tot timpul și să-i învețe tot timpul pe cei din jur" și, în sfîrșit: "Lenea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fără să fi făcut ceva. Călătorea tot timpul prin țară și în afara granițelor României (a ajuns și în America), participînd la întruniri și congrese politice sau ținînd cursuri la școlile lui din Franța, de la Veneția și de la Roma. De unde-și trăgea el seva pentru un asemenea efort? El nu lucra pentru beneficiile pe care le obținea; motivația lui era simțul datoriei față de România. Așa cum își amintea profesorul Mihai Berza, Iorga reflecta într-o zi: "Mi-am făcut astăzi datoria și nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
său era imens și multă lume vorbea despre "complexul exagerat de moralitate" sau despre "complexele de persecuție" ale lui Iorga 115 . Simțul său accentuat al rectitudinii morale nu era produsul unei copilării împovărate și nefericite (la urma urmei, pot fi trase concluzii diferite din încercările provocate de sărăcie). Poate că este păcat că puțini din cei din viața publică păreau să aibă un astfel de simț, atunci cînd România avea nevoie de mai mulți. Putem înțelege "complexele de persecuție" ale lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românii din Transilvania. O tînără țărancă l-a recunoscut (ca autor al unei cărți despre Transilvania pe care o citise) și i-a spus: Dacă dumneavoastră sînteți autorul acestei cărți, atunci vă sărut sufletul". Mergea împreună cu doamna Catinca în căruțe trase de cai din gospodărie în gospodărie (și din motive economice)137. În 1901 a plecat la Budapesta și s-a adresat românilor transilvăneni care studiau acolo: "Vă aflați într-o bătălie. Luptați!"138 A îndemnat corpul studențesc român să publice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Moldovei, răscoala țărănească s-a răspîndit repede în Valahia și Oltenia, unde abuzurile legate de pămînt erau comise de greci, nu de "odioșii" evrei. Iorga a scris un editorial, Dumnezeu iartă, afirmînd că Dumnezeu îi iartă pe soldații care au tras în țărani în Botoșaniul său natal, dar nu și pe cei care i-au făcut să se revolte 184. Cele mai grave excese antisemite au fost comise de lipoveni; aceștia i-au masacrat pe evrei și au lansat acuzații mincinoase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Evreii plecau în masă. Iorga le-a comunicat furios cititorilor că boierii ceruseră intervenția trupelor austro-ungare pentru restabilirea ordinii 186. Dar generalul român Averescu a restabilit repede ordinea ucigînd aproape zece mii de țărani. Reprimarea nu poate fi descrisă; armata a tras la întîmplare cu tunurile asupra satelor răzvrătite. Articolele de fond ale lui Iorga au făcut curînd necesară protecția poliției. În "Czernowitzer Tageblatt", Take Ionescu declara că "agitația antisemită a lui Cuza" și "instigațiile anarhiste ale lui Iorga " sînt principalele vinovate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
originală comună tuturor. Nu trebuie să ne uităm niciodată tradițiile culturale. De pe această temelie trebuie să oferim națiunii române o cultură modernă de valoare corespunzătoare. Din cultura aceasta va țîșni o energie copleșitoare; iar într-o zi, urmașii noștri vor trage din toate acestea concluziile cuvenite"215. Autoritățile austro-ungare îi împiedicau pe românii "de dincolo" să vină la cursuri 216. După 1908, Universitatea de Vară și-a desfășurat activitatea în fiecare vară, cu excepția anului 1913 și a perioadei de după 1914. Pe la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din plin pentru aceasta. Viena spera că se va declanșa doar un conflict sîrbo-austro-ungar, ceea ce nu avea să se întîmple. Balcanii erau considerați drept o zonă vitală, astfel că Statul Major a preluat frîiele de la diplomați, iar după ce s-au tras primele focuri de armă, toate Puterile au fost atrase de conflagrație în mare parte împotriva voinței lor. Dar toată lumea conta pe un război scurt și glorios în stilul "șarvei brigăzii de cavalerie ușoară". Nici Iorga, nici oricine altcineva nu prevedea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
batjocoritor: "Ptiu! Aici în România nu se poate întîmpla așa ceva!"36. Varșovia a fost cucerită de armata germană. Iorga scria: "Este înfrînt doar cel care acceptă înfrîngerea", deoarece înfrîngerea este un fenomen psihologic. Amintindu-și de campania lui Napoleon, a tras concluzia că Rusia era invincibilă 37. În ciuda urii lui față de Rusia, Iorga a avut întotdeauna un respect profund față de aceasta. Cînd Bulgaria a atacat Serbia, Iorga a scris cu dispreț: "Doar relațiile diplomatice mai pot face ceva". România are o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aproape fără nici o evoluție organică. O cultură și un mod de viață au apărut totuși în timpul dominației habsburgice. Iorga nu a pierdut ocazia să scoată în evidență importanța caracterului universal al catolicismului în acest proces sau pe cea a papalității, trăgînd concluzia că nu există nici un stat european la fel de important ca Imperiul habsburgic. Papalitatea fusese cu ochii pe Viena în ultimii 500 de ani, intervenind imediat atunci cînd simțea că poziția sau caracterul catolic al domeniilor habsburgice erau amenințate. Dar războiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stânga pe tot cuprinsul României. La 13 decembrie 1918, a fost o demonstrație de stânga în fața Teatrului Național de la București, care s-a transformat într-o procesiune insurecțională care s-a îndreptat spre Palatul Regal, strigînd "Trăiască Republica!" S-a tras în masă împotriva demonstranților. Mișcări similare s-au produs și la Iași și în alte părți 7. La 12 noiembrie, Regele Ferdinand și-a reafirmat promisiunile privind votul universal și reforma agrară. După reintrarea României în război, în noiembrie 1918
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Partidul Naționalist Democrat; drept urmare, nu era nevoie ca Iorga să fondeze un partid nou. A fost greșeala lui Mihalache că Partidul său Țărănesc și muncitorii (sub conducerea socialiștilor) nu au putut face front comun. Brătianu continua să exagereze și să tragă foloase de pe urma exceselor de stînga. Bucureștiul era plin de zvonuri. Bucureștiul era un oraș în care circulau zvonuri de toate culorile, dar foarte iresponsabile care făceau problematică guvernarea 40. Regele Ferdinand i-a spus lui Iorga că atîta vreme cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pe la sfîrșitul lui 1921, această ostilitate sterilă a reușit să ducă de rîpă "Federația". Liberalii au continuat (în timpul guvernului Averescu) să arbitreze procesul politic. Dacă Iorga era șeful opoziției, el reprezenta cea mai loială opoziție față de Coroană. Iorga nu a tras niciodată concluzii din faptul că principalul bancher al lui Brătianu era Coroana. El nu era un anarhist doctrinar (ca Charles Maurras). El sprijinea monarhia, mai ales pe Regele Ferdinand și pe Regina Maria, iar mai tîrziu pe regele Carol, mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era în obiceiul evreilor unguri să caute ajutor la străini împotriva compatrioților lor. V. Vázsonyi, liderul mulțimilor de evrei, declara în 1924: "Tratatul de la Versailles e o pacoste pentru națiunea noastră, el nu ne poate asigura drepturile". Alianța israelită a tras concluziile cuvenite și a rupt-o cu comunitățile evreilor unguri, excluzîndu-le astfel din evreimea internațională. Evreii unguri nu s-au sinchisit de acest lucru. Vázsonyi a precizat din nou poziția evreilor: "Coreligionarii noștri străini nici măcar nu înțeleg că noi sîntem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ungaria vecină. Dar în atmosfera nepropice a "Legămîntului de colonizare" (inclusiv în România) un asemenea fenomen nu a avut niciodată șanse de manifestare. Iorga și naționalismul său cultural s-ar fi descurcat mult mai bine fără sprijinul lui Blank, care trăgea multe sfori în politică. Iorga a aflat ulterior că Blank finanța și ziarul lui Stere, dușmanul lui de moarte, și că dona fonduri Partidului Țărănesc. Mai mult, în naivitatea sa, Iorga nu știa (dar Argetoianu și Codreanu știau) că toți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sprijinea permanent interesele agricultorilor. Ignoranța lui Iorga în domeniul economic este totală; chiar dacă a scris cîteva cărți descriptive valoroase despre economia, comerțul sau industria românească din perspectivă istorică, acestea prezintă interes mai mult în ceea ce privește statistica și descrierea situației respective. Concluziile trase de Iorga nu erau realiste 193. În 1925, după o atentă pregătire, clanul Brătianu a pus la cale exilarea Prințului moștenitor Carol și renunțarea acestuia la succesiune. După căsătorie, Carol își reîncepuse escapadele, care deveniseră subiectul favorit de conversație al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
farmecului și a inteligenței sale, Carol era un om bolnav. Boala de care suferea el era atît de natură psihică cît și fizică și patologică (sexuală). Dat fiind că era bolnav, Carol ar merita simpatia noastră numai dacă ar fi tras anumite concluzii din starea sănătății sale, ceea ce nu a făcut. Elena (Magda) Wolff (alias Lupescu) a apărut în viața lui la începutul anilor '20. Întrucît Carol nici nu se gîndea să renunțe la Madame Lupescu, camarila și Brătienii au organizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]