64,060 matches
-
Chipul și gâtul prințesei nu s-au conservat până în zilele noastre, însă porțiuni de piele de pe brațul ei stâng au "supraviețuit" până în prezent. Un detaliu interesant vizează motivele artistice de pe corpul prințesei, care prezintă asemănări izbitoare cu tatuajele din epoca modernă. Pe umărul stâng, prințesa Ukok avea tatuat un animal mitologic, sub forma unei căprioare cu un cioc de grifon și coarne de cerb. Coarnele în sine erau decorate la rândul lor cu capete de grifoni. Prințesa mai avea tatuat un
Chipul unei prințese tatuate, moartă în urmă cu 2.500 de ani, a fost recreat de cercetători -FOTO- () [Corola-website/Journalistic/105176_a_106468]
-
care acesta se distanțează mult chiar și de cele mai apropiate rude actuale ale sale din regnul animal - maimuțele antropoide - s-ar putea datora unei singure gene, absolut specifică oamenilor, arată un studiu recent. Gena a fost identificată la omul modern (Homo sapiens), la omul de Neanderthal și la o altă specie umană dispărută, numită omul din Denisova (sau denisovan), dar nu și la cimpanzei. Gena a permis dezvoltarea zonei numite neocortex, care a ajuns să conțină, la om, mult mai
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
aproximativ o treime din volumul cerebral al omului actual. Acum 1,8 milioane de ani, Homo erectus avea un creier cu volum dublu față de cel al australopitecului și trăia în grupuri sociale mai complexe, folosea unelte și întrebuința focul. Oamenii moderni (în sens anatomic) Homo sapiens și „verii” lor dispăruți, omul de Neanderthal și omul din Denisova, aveau creiere cu volumul de aproximativ 1.400 cm cubi, cea mai mare creștere înregistrându-se în zona numită neocortex, care conține un număr
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
curând după ce ramura evolutivă a oamenilor s-a desprins de cea a cimpanzeilor și că tocmai această genă a netezit drumul spre dezvoltarea rapidă a creierului uman. Totuși, această schimbare genetică probabil nu explică pe deplin inteligența superioară a omului modern, spun cercetătorii. Și alte specii de oameni - precum neanderthalienii - aveau creiere mari, dar inteligența remarcabilă a speciei Homo sapiens ar putea fi legată mai curând de modul în care celulele creierului își formează și desființează conexiunile neuronale, în decursul timpului
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
înainte de Solon (aproximativ 9500 î.e.n.). Posibila existență a unei Atlantide reale a fost intens dezbătută încă din Antichitate, dar a fost de obicei respinsă de comunitatea științifică. Puțin cunoscută în Evul Mediu, legenda a fost redescoperită de umaniști în perioada modernă. În prezent, Atlantida se regăsește în cultura populară, de la opere științifico-fantastice la filme, seriale TV și jocuri video, iar studiul existenței sale face obiectul unei noi științe, numită atlantologie.
DESCOPERIRE Lingouri din metal misterios, ce ar putea proveni din Atlantida () [Corola-website/Journalistic/105169_a_106461]
-
și de ghizi spirituali, invocând entități benefice și captând energii telurice vindecătoare, ritualurile desfășurându-se în plină armonie cu natura, în păduri, în câmp și deseori, în parcuri, dis-de-dimineață sau noaptea când erau feriți de priviri indiscrete. Unul dintre șamanii moderni a fost jurnalista franceză Chabrillac care a petrecut în Peru o lungă perioadă de timp pentru a afla tainele vindecării pe calea utilizării energiilor subtile. În cadrul participării la unele ritualuri, a consumat o băutură cu efecte halucinogene - ayahuasca - produsă prin
Șamanii din zilele noastre. MIRACOLE medicale sau ÎNȘELĂTORIE? () [Corola-website/Journalistic/105159_a_106451]
-
dovadă a plății în relația cu instituțiile publice, pentru toate modalitățile de plată existente la nivel național (internet banking, mobile banking, terminale de plată și ATM-uri aparținând instituțiilor de credit). Măsura își propune să încurajeze utilizarea mijloacelor de plată moderne de către cetățeni prin reglementarea acceptării ca dovadă a plății, de către toate instituțiile publice, a documentelor care atestă realizarea tranzacțiilor atât la ghișeu, cât și în online. Ex. O persoană care își plătește taxele de pașaport prin internet banking sau mobile
Veste importantă de la Finanțe pentru românii cu datorii la stat () [Corola-website/Journalistic/105185_a_106477]
-
cranii există și un foramen (o deschidere) în creștet, prin care ochiul parietal primea lumina. Dar mai există el și la verterbratele actuale? Fiind o trăsătură străveche a vertebratelor, ce tinde să dispară pe măsură ce acestea au evoluat spre forme mai moderne, este logic că, dacă el mai există și la unele specii de azi, atunci ar trebui să-l căutăm la speciile vechi, membre ale unor grupuri apărute de timpuriu. Și, într-adevăr, organul parietal se întâlnește la unii amfibieni și
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
puținele fosile în care s-au păstrat foarte bine impresiunile unor părți moi ale corpului (creierul, în cazul de față), iar analiza lor arată că această creatură ar fi avut, pe lângă glanda pineală, și un ochi parietal bine dezvoltat. Păsările moderne nu-l mai au; ceea ce rămas din complexul pineal este doar glanda pineală. La fel stau lucrurile și la mamifere, inclusiv la om; noi nu mai avem în creștet un astfel de organ fotoreceptor. Ne-a rămas însă glanda pineală
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
Grigore de la Costești, Sfântul Daniil Sihastru de la Voroneț, Sfântul Iararh Calinic de la Cernica. Dincolo de mormânt acești sfinți își dovedesc harul de a vindeca, în numele credinței. Fără explicație științifică Icoanele sau statuile plângătoare constituie una din enigmele pe care nici știința modernă nu le poate explica. Fenomenul se petrece în cele mai diverse locuri din lume, în lăcașuri de cult sau în casele oamenilor simpli, la icoane vechi sau recente, iar lacrimile sunt de apă, sânge sau mir. Lichidul izvorât din ochii
Miracole creștine ale ultimului secol () [Corola-website/Journalistic/105192_a_106484]
-
la contraofensivă, Puterile Centrale au înfrânt trupele ruse și urmăreau scoaterea din luptă a trupelor româno-ruse din Moldova și ieșirea României din război. Rezistența eroică a militarilor români la Mărășești a spulberat însă intențiile adversarilor. Armata română, reorganizată și reechipată modern, a fost angajată în vara anului 1917 de Marele Cartier General român în bătălii de răsunet în istoria românilor. Devansând intențiile adversarului, Armata a 2-a, comandată de generalul Alexandru Averescu, a fost angajată, între 24 iulie și 1 august
După un secol. Fotografii de colecție din Primul Război Mondial by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105380_a_106672]
-
forțe mult mai puternice decât ne putem noi închipui. Învățând istorie, elevul află despre lumi și compară, face cunoștință cu primele legi, constituții, culte religioase, află ce sunt stilurile arhitectonice, deosebește o simfonie de un concert, distinge valorile antice, medievale, moderne, află cum s-au purtat războaie în numele dragostei, al credinței și al bisericii, al libertății, egalității și democrației etc., poate prețui dialogul și informarea, poate evalua răsturnarea ordinii nedrepte dintr-o societate etc. Istoria, ca și alte discipline „învechite" promovau
Rectorul UBB, declarație șocantă despre generația Facebook by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105392_a_106684]
-
actual de reflecție din practică lor artistică este universul SUPRAINFINIT în care speranța devine unealtă critică în modelarea prezentului și a viitorului. Apparatus 22 a participat la nenumărate festivaluri și expoziții precum Bienala de Artă Contemporană (Veneția), Muzeul de Artă Modernă MUMOK (Viena), Ujazdowski Castle CCA, Varșovia, Steirischer Herbst, Graz, Akademie Schloss Solitude, Stuttgart, Muzeul de Artă Contemporană, București, KunstMuseum Linz, Academia Regală de Arte Frumoase din Bruxelles etc. În prezent, membrii colectivului lucrează în București și în Bruxelles. Renumit pentru
Colectivul de artă „Apparatus 22”, la Muzeul de artă contemporană Stedelijk din Amsterdam by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105407_a_106699]
-
Castle CCA, Varșovia, Steirischer Herbst, Graz, Akademie Schloss Solitude, Stuttgart, Muzeul de Artă Contemporană, București, KunstMuseum Linz, Academia Regală de Arte Frumoase din Bruxelles etc. În prezent, membrii colectivului lucrează în București și în Bruxelles. Renumit pentru colecțiile de artă modernă și design din întreaga lume, Muzeul de artă contemporană Stedelijk din Amsterdam este o atracție turistică și un centru dinamic prin natura evnimentelor pe care le organizează: spectacole, filme, concerte, prelegeri etc. Muzeul găzduiește lucrări originale de Picasso, Chagall, Matisse
Colectivul de artă „Apparatus 22”, la Muzeul de artă contemporană Stedelijk din Amsterdam by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105407_a_106699]
-
a arhitecturii secolului al XIX-lea. O adevărată galerie, în care se reunesc mari curente și tendințe din pictură, sculptură și artele decorative. Un loc încărcat de istorie, care a găzduit capete încoronate și artiști vizionari. Reședință a creatorului României moderne, Regele Carol I, Castelul Peleș este expresia ultimă a dorinței de afirmare și legitimare a poporului român între națiunile moderne ale Europei. Cum orice castel are o poveste, se cuvenea să aibă și Peleșul una, iar aceasta este dezvăluită chiar
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
și artele decorative. Un loc încărcat de istorie, care a găzduit capete încoronate și artiști vizionari. Reședință a creatorului României moderne, Regele Carol I, Castelul Peleș este expresia ultimă a dorinței de afirmare și legitimare a poporului român între națiunile moderne ale Europei. Cum orice castel are o poveste, se cuvenea să aibă și Peleșul una, iar aceasta este dezvăluită chiar de unul dintre membrii Familiei Regale. Erudită, minuțioasă, adeseori inedită, superb ilustrată, Povestea Castelului Peleșeste cea mai izbutită monografie de
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
a Regelui Carol I. Lucrul la carte a fost pasionant. Oferind autografe În final, scrierea poveștii Castelului Peleș m-a făcut să mă simt privilegiat; dând contur acestui neînsemnat omagiu adus Regelui nostru, fondator de dinastie națională și de stat modern, am simțit bucurie și inspirație. A fost ca și cum aș fi deschis o altă ușă a castelului, pătrunzând într-o încăpere pe care nu o mai văzusem vreodată. Cred că este prima oară când un membru al Familiei Regale scrie o
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
asupra destinului său, mai degrabă decât o pagină istorică, de arhitectură, politică ori literară. În cursul anului 2016, sărbătorirea celor 150 de ani ai Coroanei române a lăsat o urmă în mințile și în sufletele oamenilor. Multe aspecte din istoria modernă a țării, laolaltă cu simțăminte, aspirații și multă afecțiune, au ajuns să fie înțelese, admise, împărtășite de români. ASR Principesa Moștenitoare Margareta ASR Principele Radu al României Dacă există în țara noastră un simbol care să cuprindă în el, în
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
ASR Principele Radu al României Dacă există în țara noastră un simbol care să cuprindă în el, în mod egal și aproape matematic, toate aspectele, meandrele, principiile și valorile care au clădit Coroana română și au dat contur statului român modern, acesta este fără îndoială Castelul Peleș”. Volumul de față cuprinde citate largi dintr-o prețioasă publicație. Mihai Haret (1884-1940) a fost un însuflețit promotor al turismului românesc, pasionat de istorie, de geografie și de farmecul naturii țării noastre. A fost
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
clasic, bătrânesc. Contrastul nu este întâmplător. Carol I a încercat să dea edificiului o statură cât mai venerabilă și mai impunătoare cu putință, cât mai plină de înțelesuri istorice, pentru a compensa vârsta tânără a dinastiei sale, prospețimea noului stat modern de pe harta Europei și poziția, încă vulnerabilă, a țării sale în concertul națiunilor. Fiecare detaliu al Peleșului a fost gândit de suveran ca o „declarație“ referitoare la demnitatea, hotărârea, mândria, aspirațiile țării sale (care erau, desigur, și ale lui). Eleganța
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
lucruri mari, pe care românii le-au intuit și le-au iubit dintru început, chiar dacă în anii 1948-1989 nu au avut voie, iar mai târziu nu au putut s-o recunoască: Peleșul este o reflectare fără egal a istoriei noastre moderne. Pentru a înțelege așa cum se cuvine forța și efectul viziunii de a ridica un leagăn al dinastiei naționale în România acelor vremuri, este util să ne reamintim contextul geografic, economic și politic al ultimului sfert de secol XIX. Salonul turcesc
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
și Baryshnikov on Broadway. Între 1990 și 2002, este director și dansator la White Oak Dance Project, unde se naște dorința sa de a fi o forță importantă în realizarea producțiilor de artă, contribuind la dezvoltarea repertoriului și vizibilității dansului modern american. În 2005, inaugurează Baryshnikov Arts Center, un spațiu creativ pentru artiștii locali și internaționali, în care aceștia își prezintă compozițiile. Situată în cartierul Hell’s Kitchen din Manhattan, această instituție cuprinde patru săli pentru repetiții, o sală de 150
Dansul este pentru steaua baletului Baryshnikov iubire, dialogul cu spațiul și timpul by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105402_a_106694]
-
a Bienalei de la Veneția. În 2010-2012 a fost Directorul Artistic al celei de-a 18-a ediții a Bienalei din Sydney, Australia. A fost curator invitat la Fundația Tàpies în Barcelona și la Departamentul de Desen al Muzeului de Artă Modernă din New York, unde a organizat expoziția On Line. Drawing through the Twentieth Century (Despre linie. Desenul de-a lungul secolului douăzeci). În 2007-2009, Catherine de Zegher a fost Director de expoziții și publicații la Galeria de Artă din Ontario, unde
Talk: Catherine de Zegher - Geta Brătescu: A Studio of One’s Own by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105405_a_106697]
-
director al Forumului Cultural German pentru Europa de Est, Postdam. În partea a doua a manifestării a avut loc o discuție cu publicul, calitatea și numărul întrebărilor adresate referenților demonstrând interesul deosebit cu care este privit în continuare acest subiect al istoriei moderne și contemporane a României. Publicul prezent a numărat peste 120 de persoane, făcând neîncăpătoare sala mare de evenimente a ICR Berlin. În pauza manifestării a fost oferită o degustare de vin românesc. Edda Binder-Iijima este istoric la Universitatea Heidelberg. Studii
Referate consacrate Dinastiei de Hohenzollern, la Berlin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105413_a_106705]
-
urmează secția compoziție-dirijat a Universității Naționale de Muzică. Absolvă Universitatea Națională de Muzică din București având studii de Dirijat și Compoziție Muzicală, realizează un Master în Stilistica Dirijorala, la clasa maestrului Horia Andreescu, având ca temă de disertație Clasic și modern în simfonia nr.9 op.70 în Mi bemol Major de Dmitri Șostakovich. În anul 2006 obține titlul de Doctor în Muzică, tema tezei de doctorat fiind Concepte dirijorale în interpretarea poemelor simfonice din creația compozitorilor Franz Liszt și Richard
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]