66,509 matches
-
se vrea cu o viziune largă, apelând la ceea ce s-a mai scris despre români, dar și la concepte care explică percepția de sine a unui grup mare și percepția grupului mult mai mare în care acest grup se înscrie. Românii sunt grupul mare, eșantionul este o parte a acestui grup. Aici, chiar autorul menționează limitele metodologice ale cercetării lui. Eșantionul este mare (1132 subiecți chestionați), dar ei reprezintă mediul urban, pește 90% dintre participanți au studii superioare, ponderea mare a
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
vorbind , Transilvania este supra dimensionata. Totuși, cu aceste considerente putem vorbi despre români, despre resursele lor, despre limitările lor și despre aspirațiile lor, ca în final, autorul să contureze o magie a onestității și un mit al inteligenței, la noi, românii. Chestionaul aplicat este complex, el conținând caracteristici culturale cu un repertoriu amplu: 80 de atribute, un sistem de valori cu 60 de valori și o scală de integritate." Nimeni nu-și pune problema ce facem cu inteligență noastră, Aurora Liiceanu
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
nu-și pune problema ce facem cu inteligență noastră, Aurora Liiceanu Resursele exprimate cu cea mai mare intensitate de participanți sunt: Limitările șelfului românesc reprezintă caracteristicile culturale cu valente negative, care sunt potențiale limitări sau puncte slabe exprimate prin comportamentele românilor de zi cu zi. Limitările șelfului românesc sunt generate de diferențele cele mai mari înregistrate între percepția față de ceilalți români și cea față de sine. Astfel, limitările șelfului par favorabile celorlalți și mai puțin nouă înșine. Dar modul în care îi
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
îi vedem pe ceilalti este și modul în care ne văd ceilalți pe noi înșine. Cu toții suntem români și formăm comportamentul colectiv românesc, identificându-ne cu calitățile dorite și blamându-i slăbiciunile. „Cum sînt însă văzuți „ceilalți români“ de către fiecare român în parte, care este deci „percepția celuilalt“, la respondenții noștri? Ei bine, portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită detaliat: 1) dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2) tendința spre bîrfe
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
români și formăm comportamentul colectiv românesc, identificându-ne cu calitățile dorite și blamându-i slăbiciunile. „Cum sînt însă văzuți „ceilalți români“ de către fiecare român în parte, care este deci „percepția celuilalt“, la respondenții noștri? Ei bine, portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită detaliat: 1) dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2) tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3) tendința de a se crede mai deștept; 4) înclinația spre distracție; 5
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
comportamentul colectiv românesc, identificându-ne cu calitățile dorite și blamându-i slăbiciunile. „Cum sînt însă văzuți „ceilalți români“ de către fiecare român în parte, care este deci „percepția celuilalt“, la respondenții noștri? Ei bine, portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită detaliat: 1) dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2) tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3) tendința de a se crede mai deștept; 4) înclinația spre distracție; 5) dorința de a
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
șelfului românesc se referă la caracteristicile culturale puternic dezirabile la nivelul societății românești. Aceste atribute sunt favorabile sinelui și marchează diferențele cele mai mari dintre percepția față de sine și cea față de ceilalți români. „În topul imaginii de sine a fiecărui român se află, în mod foarte interesant, „comportamentul civilizat“ - revendicat în și mai mare măsură de tinerii între 20 și 30 de ani. Sacrosancta ospitalitate românească retrogradează pe locul 9 în topul trăsăturilor definitorii, iar binecunoscută hărnicie a neamului nostru nu
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
timp, o societate de indivizi civilizați. Statistic vorbind, fiecare dintre noi pare să se considere o persoană definită în primul rînd de „un comportament civilizat“. Nenorocirea noastră este însă că fiecare astfel de individ civilizat este înconjurat de toți ceilalți români care, ei, nu sînt deloc civilizați - aceasta trăsătură fiind aproape pe ultimul loc în portretul schițat de fiecare român celorlalți români. Trăim, carevasăzică, într-un teribil mal de civilisation... ” Vintilă Mihăilescu, Dilemă Veche Aspirațiile cele mai intens exprimate de către participanți
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
primul rînd de „un comportament civilizat“. Nenorocirea noastră este însă că fiecare astfel de individ civilizat este înconjurat de toți ceilalți români care, ei, nu sînt deloc civilizați - aceasta trăsătură fiind aproape pe ultimul loc în portretul schițat de fiecare român celorlalți români. Trăim, carevasăzică, într-un teribil mal de civilisation... ” Vintilă Mihăilescu, Dilemă Veche Aspirațiile cele mai intens exprimate de către participanți includ următoarele caracteristici culturale: . Cercetările din Statele Unite ale Americii și Europa de Vest evidențiază faptul că oamenii au tendința firească de
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
participanți includ următoarele caracteristici culturale: . Cercetările din Statele Unite ale Americii și Europa de Vest evidențiază faptul că oamenii au tendința firească de a se considera mai buni, măi onești decât ceilalți, dar nu și mai inteligenți. În ceea ce ne privește pe noi, românii, putem sa afirmăm, în conformitate cu rezultatele acestui studiu, că ne socotim atât mai buni (mai onești) decât ceilalți, cât și mai inteligenți. Rezultatele studiului nostru confirmă tendința românilor de a se înscrie în această "realitate perceptiva" (eroarea onestității), de a se
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
binele, cât și răul, atât firescul, cât și nefirescul. În sens metaforic, șelful românesc înglobează în sine atât tendințele autodistrugerii, cât și pe cele ale autovindecării. Privind spre viitor, șelful românesc și-a stabilit deja obiectivul strategic prin axa competență-disciplină-perfecționism. „Românii se considera mai inteligenți decât se considera cei din SUA sau Europa de vest; românii cred despre ceilalți că cel mai mult își doresc să fie șefi; românii aspiră cel mai mult să se comporte civilizat și să fie deschiși
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
în sine atât tendințele autodistrugerii, cât și pe cele ale autovindecării. Privind spre viitor, șelful românesc și-a stabilit deja obiectivul strategic prin axa competență-disciplină-perfecționism. „Românii se considera mai inteligenți decât se considera cei din SUA sau Europa de vest; românii cred despre ceilalți că cel mai mult își doresc să fie șefi; românii aspiră cel mai mult să se comporte civilizat și să fie deschiși spre învățare; bărbații români se considera mai inteligenți decât femeile; femeile, măi pesimiste decât bărbații
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
viitor, șelful românesc și-a stabilit deja obiectivul strategic prin axa competență-disciplină-perfecționism. „Românii se considera mai inteligenți decât se considera cei din SUA sau Europa de vest; românii cred despre ceilalți că cel mai mult își doresc să fie șefi; românii aspiră cel mai mult să se comporte civilizat și să fie deschiși spre învățare; bărbații români se considera mai inteligenți decât femeile; femeile, măi pesimiste decât bărbații și mai integre; românii cu studii superioare se văd mai inteligenți și mai
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
că cel mai mult își doresc să fie șefi; românii aspiră cel mai mult să se comporte civilizat și să fie deschiși spre învățare; bărbații români se considera mai inteligenți decât femeile; femeile, măi pesimiste decât bărbații și mai integre; românii cu studii superioare se văd mai inteligenți și mai dornici să fie șefi; cei cu studii medii se văd mai resemnați; românii din Moldova se cred mai integri și mai loiali, cei din Muntenia se cred mai liberi și mai
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
spre învățare; bărbații români se considera mai inteligenți decât femeile; femeile, măi pesimiste decât bărbații și mai integre; românii cu studii superioare se văd mai inteligenți și mai dornici să fie șefi; cei cu studii medii se văd mai resemnați; românii din Moldova se cred mai integri și mai loiali, cei din Muntenia se cred mai liberi și mai independenți, iar cei din Transilvania se cred mai deștepți și vor mai mult să fie șefi; românii au tendința de a fi
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
medii se văd mai resemnați; românii din Moldova se cred mai integri și mai loiali, cei din Muntenia se cred mai liberi și mai independenți, iar cei din Transilvania se cred mai deștepți și vor mai mult să fie șefi; românii au tendința de a fi critici cu ceilalți (centrați pe negativ și orientați spre trecut) și de a-i consideră pe ceilalti responsabili de aspectele lor negative.” Românul statistic, Ziarul Financiar " Ce nu merge la noi? Este simplu și cred
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
Transilvania se cred mai deștepți și vor mai mult să fie șefi; românii au tendința de a fi critici cu ceilalți (centrați pe negativ și orientați spre trecut) și de a-i consideră pe ceilalti responsabili de aspectele lor negative.” Românul statistic, Ziarul Financiar " Ce nu merge la noi? Este simplu și cred că nimeni nu poate nega: nu ne sacrificam, nu avem simt civic, nu respectăm regulile și nu dorim perfecționismul. Mi se pare că așa este. Dar, mă întreb
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
(1988, "The Last Temptation of Christ") este un film dramatic regizat de Martin Scorsese. Este o adaptare a controversatului român omonim din 1953 scris de Nikos Kazantzakis. În rolurile principale interpretează Willem Dafoe că Isus Hristos, Harvey Keitel că Iuda Iscarioteanul, Barbara Hershey că Maria Magdalena, David Bowie că Pilat din Pontius și Harry Dean Stanton că apostolul Paul. Filmul a
Ultima ispită a lui Isus () [Corola-website/Science/326250_a_327579]
-
că Iuda Iscarioteanul, Barbara Hershey că Maria Magdalena, David Bowie că Pilat din Pontius și Harry Dean Stanton că apostolul Paul. Filmul a fost turnat în totalitate în Maroc. Filmul este recomandat după 15 ani,datorită violenței puternice Ca și românul, filmul prezintă viața lui Isus Hristos și lupta să cu diversele forme ale ispitei, inclusiv teamă, îndoială, depresia, reticența și pofta. Acest lucru duce în carte și în film la descrieri ale lui Hristos în care este ispitit prin implicarea să
Ultima ispită a lui Isus () [Corola-website/Science/326250_a_327579]
-
este o poezie lirică dedicată lui Vasile Lucaciu, luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania. Pusă pe melodie a devenit unul dintre cele mai populare și însuflețite cântece de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primul deceniu al secolului al XX-lea. În versuri rimate și pe melodie tradițională, doina lui Lucaciu i-
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
a devenit unul dintre cele mai populare și însuflețite cântece de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primul deceniu al secolului al XX-lea. În versuri rimate și pe melodie tradițională, doina lui Lucaciu i-a moblizat și solidarizat pe românii ardeleni în lupta pentru drepturi naționale. A fost scrisă de învățătorul George Bocu din Șistaroveț, la sfârșitul lui iulie 1893 și a fost publicată mai întâi în „Foaia poporului”, fiind apoi preluată și popularizată și de alte publicații românești din
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
versurilor a copiat și adaptat textul după „Hora lui Roman”, scrisă de Iosif Vulcan și publicată la Pesta în revista „Gura satului” în anul 1870. Hora era dedicată jurnalistului Alexandru Roman, predecesor al lui Vasile Lucaciu în lupta pentru drepturile românilor ardeleni. Cântată individual sau în grup, instrumental sau vocal, devenise simbol al luptei pentru eliberare și emancipare națională a românilor din Transilvania, aflată între anii 1867-1918 în stăpânirea Ungariei, membră a Imperiului dualist habsburgic. În momentele de amplificare a luptei
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
Gura satului” în anul 1870. Hora era dedicată jurnalistului Alexandru Roman, predecesor al lui Vasile Lucaciu în lupta pentru drepturile românilor ardeleni. Cântată individual sau în grup, instrumental sau vocal, devenise simbol al luptei pentru eliberare și emancipare națională a românilor din Transilvania, aflată între anii 1867-1918 în stăpânirea Ungariei, membră a Imperiului dualist habsburgic. În momentele de amplificare a luptei naționale a românilor din Transilvania, în fruntea căreia s-a aflat figura "Leului din Șișești", cântarea sau fredonarea Doinei lui
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
individual sau în grup, instrumental sau vocal, devenise simbol al luptei pentru eliberare și emancipare națională a românilor din Transilvania, aflată între anii 1867-1918 în stăpânirea Ungariei, membră a Imperiului dualist habsburgic. În momentele de amplificare a luptei naționale a românilor din Transilvania, în fruntea căreia s-a aflat figura "Leului din Șișești", cântarea sau fredonarea Doinei lui Lucaciu putea să fie motiv de întemnițare. Simbolizând rezistența activă și aderența la scopurile propovăduite de dr. Vasile Lucaciu, doina era considerată de către
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
când militarii se pregăteau de luptă în loc de foloseau ordine de clasa a II-a, în scopul de a evita deteriorarea sau pierderea recompensei. Au existat cinci clase de distincții: Printre beneficiarii Crucii de Cavaler au fot 73 de străini: 18 români, 12 letoni, 9 italieni, 8 maghiari, 4 estoni, 4 belgieni, 4 olandezi, 3 danezi, 3 francezi, 2 spanioli, 2 japonezi, 2 slovaci 2 finlandezi de origine suedeză. Dintre aceștia, 43 s-au atribuit Aliaților Germaniei (au luptat în formațiunile lor
Crucea de Cavaler a Crucii de Fier () [Corola-website/Science/326399_a_327728]