64,085 matches
-
lui Iorga apărute înainte de Primul Război Mondial erau foarte exacte. Există un talent pe care autorul cărții de față îl consideră de o importanță cardinală pentru un istoric: instinctul evenimentelor istorice (atît trecute cît și actuale) și concluziile care trebuie trase pentru viitor. Instinctul acesta și capacitatea de analiză a istoriei l-au însoțit permanent pe Iorga. În timpul acestui deceniu, Iorga a scris cîteva cărți de istorie pentru programa școlară a liceelor. De la unire, Iorga a scris, a rescris sau a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
timp cît Germania și Rusia erau la pămînt, s-a prăbușit. România Mare urma eventual să fie sfîrtecată. Iorga vedea acest moment apropiindu-se. Manifesta o animozitate deosebită față de orice manifestare de refacere a Germaniei și Rusiei. Deceniul acesta va trage clopotele de îngropăciune pentru iluziile lui Iorga referitoare la o lume sămănătoristă. Chiar și în literatură, sămănătorismul a devenit irelevant și mai contestat ca oricînd. În privința scrierii istoriei, pînă acum, istoria românilor era (în România) destul de mult ceea ce spunea Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
credința. Nu în democrație, ci în revelația instituțiilor democrate occidentale pentru problemele României 11. Dar Iorga susținea acum că dreptul poporului de a participa la viața politică presupunea: 1) cunoașterea contururilor generale ale lumii și 2) înțelegerea soluțiilor de moment. Trăgînd apoi concluzia că "votul universal" nu a fost niciodată o binecuvîntare a cerului pentru România"12. Iorga nu era ideolog și, dincolo de "Sămănătorism" , nu credea în ideologii. Nu era nici economist, nici sociolog, ci un istoric romantic și impulsiv cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Între timp, criza se accentua. Sinteza analizei făcute de Iorga vieții și realităților moderne a fost "Agonia economiilor industriale". El nu înțelegea că, în ciuda unei recolte bogate și a unei producții industriale extraordinare, oamenii erau în continuare flămînzi și goi, trăgînd concluzia că truda umană submina fericirea oamenilor ca urmare a Revoluției Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum și a logicii carteziene. Individul era lăsat liber, pradă poftelor sălbatice și incapacității lui de a se adapta și de a prevedea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
societate, Iorga rămîne în primul rînd istoric. Dar, pe măsură ce efectele Depresiunii se făceau tot mai mult simțite, s-au organizat demonstrații pe tot cuprinsul țării. Cele mai violente tulburări au avut loc în regiunea minieră a Petroșanilor, unde soldații au tras în plin în minerii greviști, ucigînd o parte din ei. Iorga se apropia de a șaizecea aniversare a sa. Dușmanii lui nu voiau să lase ca această aniversare să treacă în liniște. Un avocat, Constantin Cernăianu (pe care Iorga îl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decît România și Polonia. Este greu de crezut că pînă și un Lenin al românilor ar fi putut contracara antipatia atît de larg răspîndită în România față de comunism. Geniul Anei Pauker cu siguranță că nu a făcut-o. Românii au tras concluziile în diverse moduri, dar puternicele resentimente împotriva regimului politic întreținut de problemele nerezolvate exacerbate de criză au dus la intensificarea fără precedent a radicalismului. Dezordini cu totul ieșite din comun provocate de stînga radicală au avut loc în februarie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
februarie 1933. Tulburările de stînga pe scară largă erau o raritate în România. Muncitorii din industria petrolieră de la Ploiești au declarat grevă, grevele extinzîndu-se la C.F.R. (stațiile de triaj ale căilor ferate) și la atelierele Grivița de la București. S-a tras în masă în muncitori și a fost instituită legea marțială. Brutalitatea măsurilor poate fi pusă pe seama lui Vaida. Dar admiterea radicalismului comunist era de neconceput. Au apărut proteste radicale din partea dreptei radicale, sincere și energice, dar neconstructive. În România, ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
versatil, colaborînd cu Carol, cu Garda de Fier și în cele din urmă și cu comuniștii, deși a murit în groaznica închisoare comunistă de la Sighet. Prima lui acțiune a fost o mișcare de apropiere de Corporatism și de fascism. Liberalii trăseseră unele concluzii din eșecul lor de la sfîrșitul anilor '20 și din experiențele trăite în timpul Depresiunii. Noua politică liberală urma să fie foarte neliberală. Ea a însemnat industrializarea forțată (cu accent pe industria grea și pe cea de armament) finanțată nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întîlnirea în cadrul căreia rostise cuvintele "Venga Iorga", Mussolini susținea pretențiile revizioniste ale ungurilor în cel mai categoric mod. Iorga a reacționat foarte violent 125, exprimîndu-și dorința arzătoare a sufletului său: "Să nu facem niciodată nimic împotriva Franței și să nu tragem niciodată într-un soldat italian"126. Nu putem să nu ne amintim cuvintele lui Goethe: Du meinst zu schieben, aber du wirst geschoben! Iorga a sesizat în mod corect natura relațiilor dintre dreapta românească și nazismul și fascismul: "Dreapta noastră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dacă acesta nu rezolvă chesiunea în cadrul Procedurii Disciplinare Universitare, se va adresa atunci Ministerului Învățămîntului 184. Aceste acționări în judecată pentru calomnie și plagiat, precum și alte acțiuni judiciare erau întotdeauna considerate de Iorga drept "singura cale"185. Ce concluzii putem trage noi din toate acestea după mai mult de o jumătate de secol? Putem oare accepta ideea că istoria nu este nimic altceva decît o înșiruire seacă de fapte? Un fel de carte de telefon cu nume, adrese și numere? Intuiția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de acasă. O sinteză românească. Prin anii '70 ai secolului trecut atitudinea față de Regulamentul Organic se schimbase. Tinerii transilvăneni au fost cei care au transpus-o în literatură în ceea ce privește țărănimea. Ultimul produs al acestei adevărate sinteze a fost Eminescu. Iorga trăgea concluzia că a considerat de datoria sa să spună acest lucru, deoarece făcuse timp de mai multe decenii cercetări asupra trecutului, gîndirii și societății românești. Iar referitor la rezultatele muncii lui de o viață, "aceștia (Iorga făcea aluzie la Noua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sfîrșește în închisoare". Păcat de el și de România, pe care acest tineret "o iubește, dar nu știe cum să iubească". Chiar dacă tinerilor nu le place", adăuga Iorga, "guvernul va urma o politică străină". Nu este de mirare că Iorga trăgea concluzia că "a deveni nepopular devine uneori o datorie"13. Toate aceste admonestări nu constituiau decît un corolar al poziției adoptate de Iorga împotriva Legiunii, care, în decursul anului 1937, exercita o influență puternică asupra tineretului din România. Începînd cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Hitler. Plus că susținea regimul. Drept urmare, ajunseseră la concluzia convenabilă că "Apostolul", "Învățătorul națiunii" era vîndut lui Blank și evreilor. În această atmosferă de isterie tot mai accentuată, ceea ce conta era mai curînd puterea decît adevărul. Iar puterea politică își trage rareori seva din adevăr, ci din ceea ce gloatele conduse de studenți gen pe jumătate papagali mecanici, pe jumătate gangsteri, instigate de ziariști corupți și șantajiști, considerau că este imaginea adevărului 25. Mesajul suna cam așa: "Iorga și-a luat partea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreii!" a acestora. Îi atrăgea regelui atenția asupra faptului că un astfel de guvern nu putea reprezenta România în fața aliaților ei. Un asemenea program ar duce inevitabil la excese. Iorga nu-i considera nici pe alți politicieni mai adecvați momentului, trăgînd concluzia că regele trebuia să aibă curajul să numească un guvern aflat mai presus de politică. (Voia să spună că numai el se putea afla în fruntea unui astfel de guvern)39. Fiul cel mai mare al lui Iorga, Mircea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Codreanu adresată lui Stelescu și ale documentelor privind asasinarea lui Duca. El considera că Legiunea era "o mișcare a răzvrătiților", care se infiltrase pînă și în Statul Major. În continuare, Iorga aducea pe tapet arborele genealogic al familiei Zelinschi, trăgînd următoarea concluzie: Codreanu nu avea nici o picătură de sînge românesc în venele sale! Răspunzînd la o scrisoare a unui tînăr român simpatizant al Legiunii, Iorga declara: "Ca și dumneata, și eu vreau o îmbunătățire rapidă și radicală, numai metodele noastre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
seama că România se afla între două blocuri imperialiste, Germania nazistă și URSS. România nu cerea nimic și își punea materiile ei prime la dispoziția tuturor. Dar, în momentul în care Italia a atacat Franța, România a fost nevoită să tragă cîteva concluzii dureroase. România a fost obligată să renunțe la neutralitatea ei absolută pe care o respectase între cele două surori latine 88. În primăvara lui 1939, Carol, care avea șansa de a deveni un proconsul german în România, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
luni mari teritorii în care majoritatea locuitorilor erau români. În ziua de 30 august nu era ceva neobișnuit să vezi oameni plîngînd pe străzile Bucureștiului. Starea de spirit era revoluționară. Sistemul politic care ceda o treime din teritoriu fără să tragă un foc de armă lăsînd milioane de români pradă unui jug străin (căci un jug avea să fie și încă unul dintre cele mai oneroase), sistemul acela trebuia să plece de la putere! O mulțime imensă s-a adunat în jurul statuii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se bucura de prestigiul său. O armată își poate permite să fie bătută și să rămînă totuși o forță de temut; există antecedente în sprijinul acestei afirmații, de exemplu, Republica de la Weimar. Dar o armată care se retrage fără să tragă un foc de armă în dușmanii de moarte ai țării nu poate avea pretenții realiste la putere. Astfel încît Legiunea (sau ce mai rămăsese din ea) constituia unica soluție. Legiunea era declarată pronazistă, iar ideile ei mistice creștin-socialiste întărite de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar nu părea îngrijorat. A petrecut totuși o noapte albă nu prea plăcută. A doua zi de dimineață, văzîndu-l pe domnul Pascariu pe fereastră l-a strigat, i-a făcut din deget a mustrare și i-a zis: "Mi-ai tras o sperietură pe cinste ieri! După cum vezi, nu s-a întîmplat nimic, totul este în regulă! Îți mulțumesc, totuși". A doua zi la amiază (pe 25 noiembrie 1940), doamna Liliana a venit să sărbătorească Sfînta Ecaterina, ziua numelui doamnei Catinca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Echipei Morții. După cum își amintea Boeru (cu toate că acesta pretindea că știe acest lucru din auzite, insistînd asupra faptului că nu a fost de față), membrul Echipei Morții, care purta numele de Nicolae Iorga, a cerut să i se permită să tragă primul în Iorga și să-l rănească pentru că "îmi poartă numele și mi-l face de rușine". Cererea i-a fost satisfăcută, după care au răsunat și celelalte împușcături. Așa cum s-a spus, "Balcanicii și-au pierdut cel mai mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
savantul nostru prin excelență, care (...) își afla fericirea numai în cărți și avea o ambiție: să stimuleze și să înalțe gloria și faima națiunii sale. Perpessicius Acest capitol trebuie să "țină loc" de concluzie, deoarece concluziile finale urmează să fie trase de către cititor. Scopul acestui studiu a fost să ofere o imagine mai completă a lui Iorga decît aceea prezentată de lucrările apărute pînă acum în limba engleză. Regretatul Vlad Georgescu (după ce a citit cîteva capitole ale acestui studiu) a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ciudat: din moment ce insista asupra faptului că nu fusese prezent la crimă, dar cunoștea toate amănuntele, pretindea întruna că și le amintește într-o manieră stranie: "Cojocaru mi-a relatat mai tîrziu" sau "mi-a spus Tucan" că "Nicolae Iorga să tragă primul" etc. Era limpede că Boeru fusese de față, numai că acum relata evenimentele prin prisma unui alt membru al Echipei Morții. Am vorbit foarte mult despre "vremurile de odinioară". Deoarece trăisem vremurile acelea pe cînd eram copil și scrisesem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai toate țările europene - pare cumva firesc (și, În orice caz, inevitabil) ca și germanii să poată interpela deschis canoanele memoriei oficiale bine intenționate. Poate nu ne convine; poate e chiar un semn rău. Dar este un mod de a trage linia. La 60 de ani de la moartea lui Hitler, războiul și consecințele lui intră În istorie. Epoca postbelică a durat mult În Europa, dar acum, În sfârșit, ea se Încheie. PARTEA ÎNTÂITC "PARTEA ÎNTÂI" După război: 1945-1953tc "După război\: 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Germania. Dar acolo populația locală nu a avut nici un cuvânt de spus despre propria soartă. Prin aceeași Declarație de la Moscova, din 30 octombrie 1943, care exonera Austria de responsabilitatea orientării sale naziste, Aliații Îi avertizau pe germani că vor fi trași la răspundere pentru crimele de război săvârșite. Ceea ce s-a și Întâmplat. Într-o serie de procese care au avut loc Între 1945 și 1947, puterile aliate din Germania ocupată i-au pus sub acuzare pe naziști și pe complicii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
baza creării statului asistențial modern În Europa. Opinia că polarizările politice din ultimul deceniu al perioadei interbelice fuseseră efectul direct al crizei economice și a costurilor ei sociale era general acceptată În anii ’40. Atât fascismul, cât și comunismul Își trăgeau seva din disperarea socială și din prăpastia imensă care Îi separa pe bogați de săraci. Pentru ca democrațiile să-și revină, trebuia ridicată problema „condiției poporului”. Cum spunea Thomas Carlyle cu o sută de ani mai devreme, „dacă nu facem ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]