6,467 matches
-
de a-și Întemeia o familie, de a conduce o Împărăție, de a păstra un secret și de a-și ține cuvântul dat, adică de a se putea integra În viața colectivității. Trecând probele, flăcăul se Înscrie În codul civilizației țărănești, demonstrând generozitate, bunătate, inteligență, tact, capacitatea de a Întreține o familie, valorificând tradițiile moștenite de la străbuni (hainele, armele și calul tatălui său). Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă, deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter. Spânul este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de experiență, așa că este Îndreptățită aprecierea că „Ion” reprezintă Începutul romanului românesc modern. Scriitorul ardelean, urmând tradiția prozei obiective, inaugurată de Ioan Slavici, realizează În romanul „Ion” o frescă socială de mari proporții, raportată la o epocă de mari frământări țărănești, o prefigurare a acestor frământări a căror izbucnire se afla În faza acumulărilor de tensiuni și conflicte. Viața satului, prezentă aici, se Înfățișează Într-un vast tablou realist, cu detalii cuprinzătoare și din alte straturi ale societății vremii, viziunea scriitorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Maria Herdelea era fată de țăran de pe la Monor, dar fiindcă umblase totdeauna În straie nemțești și mai ales pentru că s-a măritat cu un Învățător, se simțea mult deasupra norodului și avea o milă cam disprețuitoare pentru tot ce e țărănesc. Ion o strânge la piept pe Ana, posibila mireasă a lui George, deși este Îndrăgostit de Florica. Aici se sugerează conflictul prin apariția lui Vasile Baciu, care Îl umilește pe Ion. Liviu Rebreanu excelează În prezentarea vieții țărănești desfășurate sub
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce e țărănesc. Ion o strânge la piept pe Ana, posibila mireasă a lui George, deși este Îndrăgostit de Florica. Aici se sugerează conflictul prin apariția lui Vasile Baciu, care Îl umilește pe Ion. Liviu Rebreanu excelează În prezentarea vieții țărănești desfășurate sub semnul experienței colective: hora, nașterea, nunta, botezul, slujba duminicală, judecarea vinovațiilor, Înmormântarea. Toate aceste aspecte sunt zugrăvite magistral, degajând o puternică senzație de viață reală Într-un mediu rustic adevărat. Obiceiurile de la nuntă sunt prezentate cu prilejul nunții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul obiceiurilor, dar și psihologia țărănească, mai ales În fragmentul care prezintă pețitul fetei, În realitate un târg aprig pentru zestre. Tabloul monografic al satului se completează și cu alte elemente, ca nașterea la câmp. Tot În acest sens sunt prezente informații despre obiceiurile la Înmormântare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai bună carte despre acest tragic eveniment a fost definitivată de scriitor, În chip simbolic, Într-o perioadă de noi frământări sociale dintre anii 1929 - 1933; În același timp, În anul 1932 se Împlineau 25 de ani de la izbucnirea răscoalelor țărănești din 1907. Romanul prezintă o frescă a societății românești de la Începutul secolului al XX-lea. Liviu Rebreanu a venit În București În anul 1909, la doi ani de la reprimarea răscoalelor. Deși venea dintr-un mediu diferit, scriitorul cunoștea viața țăranilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de mari proporții. Experiența căpătată În timpul scrierii romanului „Ion”, ia servit scriitorului În chip remarcabil și pentru romanul „Răscoala”, mai ales În privința scenelor În care este prezentă masa țăranilor, deși În cadrul unor evenimente pașnice. Vom Întâlni și aici un epos țărănesc, dar de data aceasta, arta evocării atinge nivelul superior al acestui epos. Analiza psihologică din planul individual În romanul „Ion”, Îmbracă aici o haină nouă. Prin această analiză se urmărește, nu atât individul, cât mai cu seamă contribuția lui la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu au nici pământ, nici drepturi, deși Miron Iuga Întreține o atmosferă „calmă” În relație cu ei. Arta lui Liviu Rebreanu se remarcă prin surprinderea moșierului Grigore Iuga În discuțiile despre pământurile țăranilor: „Apoi vezi, pământurile oamenilor, asta e chestia țărănească !... Pământurile! Nu prea sunt, și unde au fost, s-au cam spulberat... Dar asta e altă poveste!” Răspunsul este lăsat În suspensie, iar concluzia este una dureroasă. În finalul acestui subcapitol, Herdelea Își dă seama că a răscolit o rană
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar lumea țăranilor să rămână Înfomentată și fără pământ. Pentru acești țărani, problema pământului este o chestiune de viață și de moarte. Chipurile oamenilor, femeilor, copiilor etc dezvăluie marea capacitate a lui Liviu Rebreanu de a surprinde existența din mediul țărănesc. Satul este hărțuit de lipsuri și greutăți materiale, de conflicte și anchete pentru furturi imaginare, de zvonuri privitoare la vânzări de moșii, ori privitoare la Împărțirea pământului, colportate de călăreți pe cai albi, care poartă porunca lui Vodă etc. Privirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și măsurilor luate de proprietari În vederea evitării unor ciocniri. Grupurile politice adversare Își precizează pozițiile față de amenințările țăranilor. La Amara spiritele sunt aprinse. Lovirea copilului lui Costică Tunaru de către mașina lui Rudolf, șoferul Nadinei, stârnește o aspră mânie. Amarul vieții țărănești provoacă certuri violente. Se Întreprinde un atac asupra moșiei Nadinei. Încercarea țăranilor de a-și rezolva necazurile prin cumpărarea moșiei Nadinei este sortită eșecului, deoarece Miron Iuga Îi concurează. Mânia țăranilor ajunge la culme. Își dau seama că pentru a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Europa, așa cum făceau mulți feciori de oameni bogați. Este un ins rațional, dar confuz din punct de vedere igeologic. Elementele umanismului apusean se Împletesc cu omenia românească tradițională. Respinge și Îi disprețuiește pe arendași, dar nu găsește soluția pentru problema țărănească. Consideră că această problemă s-a ivit odată cu apariția arendașilor. De-a lungul cărții el este Însă preocupat mai mult de iubirea sa pentru Nadina, o iubire eșuată, și apoi pentru Olga Predeleanu. Nadina este prezentată ca un proprietar nepreocupat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trecut apropiat, cunoscut de autorul Însuși din proprie experiență. Marin Preda nu este o excepție, din acest punct de vedere nu parcurge drumuri necunoscute, dimpotrivă, urmează o tradiție, În plan național, experiența lui Liviu Rebreanu, dacă ne raportăm la universul țărănesc, și la cea a lui Dostoievski, dacă raportăm efortul creator la proza de inspirație psihologică universală. Nici nu se putea altfel, trecutul literar din orice parte de lume are un impact fundamental asupra unui scriitor. Problema este cea a eliberării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
București, cu un gând ascuns, știut numai de el și de frații mai mari, Paraschiv și Nilă. Nicolae era bucuros că-n felul acesta, scăpa de Bisisica, o oaie neagră care Îi făcea zile fripte. Ilie Moromete reprezintă o tipologie țărănească cu o tradiție bogată, nu numai În literatura română, ci și universală. Dacă vorbim de acest tip uman din literatura română mai veche, trebuie precizat că scriitorii au avut În vedere, fie un tânăr sărac, robit de patima pământului, fie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și Duiliu Zamfirescu, dar și la Marin Preda. Ilie Moromete reprezință condiția țăranului „mijlocaș”, (cuvântul vine din terminologia comunistă, că la un moment dat nici nu se știe clar conținutul lui, dacă Îl raportăm la termenii sărac și chiabur, categorii țărănești prezente și În romanul lui Marin Preda) Într-o vreme când se pare că el reprezenta o categorie care a luat naștere după Reforma Agrară din 1921. Cititorul romanului „Moromeții”, În cele două volume, are În față un personaj privit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau e acea stare specific românească, poate genetică, numită după apariția acestui personaj, moromețianism, tradusă prin lipsa de inițiativă imediată, sau amânată la nesfârșit, datorită unei comodități revoltătoare. Ca țăran pus În fața faptului concret, nu cântărește Îndestul că mica proprietate țărănească este amenințată din toate părțile cu destrămarea. În condițiile sociale din primul volum, un țăran mijlocaș trăiește iluzia că se poate menține În starea aceea oferită de suprafața de pământ obținută la reforma agrară, drept răsplată pentru participarea la războiul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
liberă inițiativă, este urmărită de către scriitor de-a lungul Întregului volum. Fără Îndoială, exponentul acestei categorii de țărani este Ilie Moromete, el se află În centrul atenției scriitorului, definindu-se În scurtă vreme, ca un adevărat exponent al acestui univers țărănesc. Acțiune se derulează pe mai multe planuri, scriitorul urmărind prin intermediul acestora destinul mai multor familii de țărani. Un plan urmărește devenirea și existența lui Ilie Moromete, reprezentantul tragismului soartei țăranului mijlocaș care nu urmează În societatea capitalistă calea Îmbogățirii. Personajul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conflictuale, specifice lumii satului. Memorabilă este cea provocată de Polina, fiica lui Tudor Bălosu, căsătorită cu un băiat sărac, după pofta inimii și nu după cea a tatălui ei. Birică, soțul Polinei, are un moment când Îl supune unei violențe țărănești, necesare și obișnuite În viața satului, pe fiul lui Bălosu, Victor, un fel de aspirant la viața politică a vremii. Polina trebuie văzută dintr-o perspectivă antitetică rebreniană. Ea este opusul Anei din romanul „Ion” al scriitorului ardelean. În cea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
timpul nu mai avea răbdare.” Acesta este deznodământul romanului. Cel de-al doilea volum, publicat În 1967, reia acțiunea primului dintr-o perspectivă narativă a rememorării. Acțiunea propriu zisă se 1petrece după douăzeci de ani, Într-o vreme când problema țărănească devenise poate și mai acută decât cea din vara anului 1937. Scriitorul reia faptele și Întâmplările petrecute după fuga băieților mai mari, din prima căsnicie cu oile și cu caii la București. Și de data aceasta, locul principal În acțiune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a aceluiași an. Critica a considerat această dramă „o Încercare a 122 Fl. Manolescu, În „Dicționar de literatură română”. Ed. Univers, 1979, p. 86- 89; dramaturgului de a echilibra În opera sa comicul cu tragicul, universul burghez orășenesc, cu cel țărănesc.” (Florin Manolescu) 3. I. L. Caragiale prozatorul Proza lui I. L. Caragiale se naște din geniul dramaturgic; schițele, momentele, nuvelele, povestirile Își extrag substanța din același fond al comediilor și dramei. Prin schițe și momente, Caragiale „realizează o adevărată fenomenologie a societății
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
drept de apel, drept întârziate cu două sau trei secole față de Occidentul european, cu structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă. Elitele pașoptiste au sesizat cu limpezime faptul că regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi sociologi au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deci probleme sociale majore ale țării, autorul a fost în măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile gheriste cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu efecte în direcția fărâmițării și transformării pământurilor țărănești în nonvalori, „chiar când raportul dintre întinderea pământului și volumul populației rămâne neschimbat și când pământul nu se concentrează în mâini
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile gheriste cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu efecte în direcția fărâmițării și transformării pământurilor țărănești în nonvalori, „chiar când raportul dintre întinderea pământului și volumul populației rămâne neschimbat și când pământul nu se concentrează în mâini mai puține” (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11); de pe pozițiile neoiobăgiei, Gherea a văzut cu claritate doar o fază a procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre întinderea pământului și volumul populației rămâne neschimbat și când pământul nu se concentrează în mâini mai puține” (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11); de pe pozițiile neoiobăgiei, Gherea a văzut cu claritate doar o fază a procesului de diferențiere socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în marfă liberă și nașterea clasei capitaliștilor funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri capitaliste, proces care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri capitaliste, proces care nu se putea produce în proporții semnificative decât după emanciparea țăranilor și apariția proprietății țărănești. Or, cercetările economiștilor Ion Ionescu de la Brad, Gheorghe Maior, G. D. Creangă, Constantin Garoflid, I. Ionescu-Sisești, ale istoricilor Radu Rosetti, Constantin G. Giurescu, Georghe Panu ș.a. arată cu certitudine producerea unei diferențieri accentuate a țărănimii în anii de după reforma agrară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]