7,065 matches
-
o considera pentru tocilari! Și-a dat seama că nu este știință exactă, inaccesibilă pentru ei sau să le stea în cale în schimb franceza și rusa îi scoteau peri albi, deși dacă își punea mintea așa era chimia. Se așterneau formulele pe tablă, substanțele se legau între ele, valențele se combinau în timp, nimic neprevăzut și toate se sfârșeau plauzibil, cu reacții care scoteau un fum colorat și un precipitat care ascundea ce se petrecea în realitate. Nu aveai voie
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Nu a tresărit, figura nu l-a dat de gol însă simțea sângele zvâcnind cum îi părăsea fața< însă ce mai conta? Observa cât de fericită este, ce veselă și sigură când a pronunțat viitorul soț! În el s-a așternut o tristețe grea, vecină cu moartea. L-a cuprins o siguranță de zădărnicie și certitudine< întotdeauna va fi cel care pierde! A dat mâna cu băiatul, ce și-a mormăit numele și semn că se grăbește, a făcut un pas
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cum începe să transpire, pielea îi devine umedă însă totul i se pare firesc, până și vântul îl cunoaște! -Am ajuns acasă! își spune preocupat de aceleași idei. Asfaltul pare găurit peste tot de urmele tocurilor cui. Zăpușeala s-a așternut peste orașul moleșit de soarele prânzului. Până la venirea troleului se refugiază într-un con de umbră ce-l lasă o gheretă de răcoritoare însă n- are mult de așteptat. Merge câteva stații și coboară cu valiza imensă, balansându-și greutatea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
multă lume, amici și fete care-l iubeau. Trebuia să-și găsească sau să-și stabilească urgent perechea însă nu se putea hotărî. Perdelele trase în permanență, la casa cu un colț semicircular, nu au tremurat nicicând pentru Laur. Praful așternut peste amintirile sale nu îl mai putea șterge nimeni.
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ești atent la rama de lemn, mult prea groasă pentru ideile tale, înainte să-ți arunci furia sau calmul în tușe adânci. te ascunzi între două linii. creezi tunelul prin care liniștea ridică întunericul la grad de resemnare. unde vei așterne buzele, te întreb. știu că urăști roșul. le voi colora în alb. poate așa se vor naște alte arcuri de timp între vorbele nerostite. lasă albul deoparte. roșul îți va readuce un zâmbet stingher. pe fața ta aleargă fire de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
aflat de la un înger Rătăceam prin omăt împreună cu strada luminați de stâlpi înghețați și felinare chioare în minte își făcuse loc un vers neștiut dintr-un cântec vechi de beție luna pe acoperiș nasul tău lipit de fereastră zâmbete ușoare așterneai peste mine îți doreai să-mi fii credincioasă (aflasem de la un înger) nu mai sunt iernile de altădată și asta nu poate fi decât dragoste. Daniel D. MARIN <biography> Daniel D. Marin a debutat cu volumul Oră de vârf (Ed.
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Sub o pală de vânt cuvintele mele în cămeșe de tort înmuguresc pe buze și înfloresc în zbor spre cerul inimii tale. În dimineața asta Învârt de zor caimacul gândurilor care-și așteaptă rândul cuminți ăsurând trecerea clipelor care se aștern în rostire iau timpul la braț și-mi sorb în grabă cafeaua o ploaie de cuvinte curg liniștite între noi îmbălsămate în licoarea magică adaugă strălucire în casa ochilor tăi în dimineața asta cu frunțile descrețite cuvintele noastre împodobesc grădinile
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
să știi că satele-s frumoase cu oameni gospodari și buni ce te-or primi cu drag te-or așeza la masă din inimă-ți vor da de toate și îți vor spune ce și cum pe aici îți vor așterne pat în casa bună te-or omeni așa cum se cuvine cu pită slană și o horincă fără s-aștepte vreo răsplată. O să asculți în dimineți cocoșii dinspre cuptor o să-ți pătrundă-n nări miros de pâine coaptă-n vatră cu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Biblioteca Publică Raională „M.Sadoveanu” din orașul Strășeni, Republica Moldova. Publicații: Volum de versuri „Altă iubire” (2012); poezii în „Antologia de poezie și proză Confluențe Lirice” (2012). </biography> (Alexe Rău, poet, doctor în filozofie) Șapte ceruri pentru o inimă durerile se aștern în straturi precum zăpada iernilor pe care nu le-am iubit îmi legăn în ele inima ca în scrânciob tot mai sus mai sus până la al șaptelea cer unde păsările pleacă să moară Pledez nevinovați la fereastră mugurii zâmislesc sămânța
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de lumină iar eu caut zăpezile cu parfum de eternitate să-ți albesc neputința mă întrebi dacă aș fi putut să exist încă o viață în singurătate fără tine ascult iarna din mine și îmbrățișez tăcerile lespezi de uitare se aștern peste zidurile ruginite ale inimii gerul desenează păsări albe pe suflet curând am să-ți șterg ochii de lacrimi și am să-ți citesc un poem despre iubire e prea multă iarnă pentru un timp atât de grăbit în veșnicie
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
voi cultura este doar așa cum o vedeți, Vindeți autenticitate cu talent de târgoveți! Voi compuneți pentru dive un libret, o epopee Și-orice galeșă duduie voi o faceți semizee! Tot ce puneți pe hârtie vă citiți, ca-ntre colegi, Și așterneți în prefață bibliografii întregi, Rumegând cuvinte care ocolesc sinonimia, Propunând eseuri, teze care vă spoiesc mândria! Voi gustați doar poezie care nu se adresează Decât celor de-o anume pregătire și de-o vază; Ne impuneți în manuale ce să
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
români, Ca și cum noi suntem pleava iară ceilalți sunt mai buni. Din grămada de paiațe se ridică azi sticleți, Încropesc o strofă-două și deja se cred poeți; În cuvinte fără noimă schilodesc vocabularul, Inventând neologisme ce descântă-originalul. Nu pot niciun vers așterne pe un petic de hârtie, Că vin snobii și pedanții să mă-nvețe poezie! Trebuie să fiu ca dânșii, altfel risc să par obscen, Convertindu-mi sentimentul în metafore de lemn; Trebuie din copci de ghiață sufletul să-mi fac
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ochii mă prelungesc în aer și cânt fir de iarbă vedeți nici o față de masă nu a putut acoperi femeia cu pantofi roșii și nici cojile genunchilor n-au culcat-o în fisuri ea dansează în miezul zilei cu mâna stângă așterne grădini cu dreapta deșiră cuvinte și toată muzica i se alintă în respirație ca o nouă dragoste mai albă ca laptele și ce putere ține în veșmintele ei de parcă timpul și-a făcut cuib numai acolo acolo unde sânii își
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
peste trup și suflet ai încuiat destin și le-ai unit cu foc o clipă, cât o viață . Copacul sufletului Se plimbă sufletul pe-o aripă de iarnă, cu gândul scutură ciorchini de primăvară, întinse ceruri de curcubeu vrea să aștearnă copacul sufletului să-și regăsească iară. Din fulguieli pictate în culori de iarnă, sufletul și-a croit perechi de rădăcini și a pornit prin viață ca să cearnă, în alte suflete icoane îmbrăcate-n flori de crini. Un suflet și o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
înecatul acestei lumi Victor BURDE <biography> Născut la data de 07 martie 1942 în localitatea Perii - Vadului, comuna Ileanda jud. Sălaj. Domiciliază în municipiul Alba Iulia, jud. Alba. Volume publicate: „Se roagă pădurea”versuri 2010; „Sub zodia peștilor - versuri 2010; „Așternut pe frunza toamnei”-versuri 2010; „Legenda Panaghieifata care s-a îndrăgosit de soare” - legendă în versuri - 2011. Volumele au apărut la Editura „Gens Latina” din Alba Iulia. „Descântec de rouă”-versuri 2011, apărut la Editura „Armonii Culturale”, din Adjud Vrancea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
trăiești, bade Vasile, că eu m-am dus!... mai grăi căruțașul și, sărind înapoi în căruța lui, pocni din bici și o luă pe uliță în sus. Curând, căruță și căruțaș fură înghițiți de întunericul nopții și în urma lor se așternu liniștea. Bătrânul hâcâi din gâtlej și alungă cu toiagul un câine mic și arțăgos, care lătra prin apropiere. Apoi dădu poarta într-o parte. Bună seara, deadule! zise Culae și îi apucă mâna dreaptă cu smerenie, ca să i-o sărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
trist, ca un prohod cântat la marginea mormântului, tremurând arcușul pe coarde și făcând găidulca să suspine, să se tânguie și să se frângă sub povara durerii. După ce ultimele sunete se stinseră, în odăița cu tavanul jos și afumat se așternu o tăcere cucernică. De afară se auzeau niște foșnete ciudate, ca și cum prin preajma casei ar fi dat târcoale duhurile lăutarilor din timpurile vechi, stârnite de cântările lui deadul Vasile. Ai băgat bine la cap cântecele noastre, nepoate? întrebă moșneagul, uitându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sete caii cu biciul pe spinare, iar căruța începu să salte hodorogind pe șoseaua plină de pietre. La deadul Vasile am fost, tată! Poți să te duci să-l întrebi..., repetă Culae cu încăpățânare, în timp ce pe chipul tatălui său se așternu o expresie de adâncă tristețe. Păi deadul Vasile, mă Culae, Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească..., s-a prăpădit de astă iarnă!... zise badea Ivan, uitându-se mirat la vecinul său de casă. Tu nu i-ai spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Ardealul ocupat de unguri?... întrebă Ticu. Toți își întoarseră privirile spre el și câteva clipe se făcu tăcere. Da, admise medicul Gutman netulburat, e adevărat că nu doar regimul antonescian a fost de vină... O nouă tăcere, destul de apăsătoare, se așternu în salon. Stelian își scoase pălăria de pe cap și socoti nimerit să amintească celorlalți că și familia sa, prin moartea Cristianei, avusese de suferit de pe urma războiului. E ciudat că de lagărele astea lumea n-a știut nimic mai înainte de sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
scoase un fluierat ușor și dădu compătimitor din cap. Cum se mai învârtește roata lumii, îi stătea pe buze să spună, dar preferă totuși să păstreze acest gând doar pentru sine, din delicatețe. În acel moment, în liniștea care se așternuse, se auzi, cumpănit și înțelept, glasul lui Zalman Aron: Să nu vă pierdeți nădejdea și să vă țineți cum se cuvine firea, dragii mei... De la robia egipteană încoace, noi, evreii, am fost supuși de soartă la cele mai grele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
purta niște haine modeste, în care statura lui masivă parcă se micșorase, și avea pe chip o expresie de umilință. În locul temutului ofițer din poliția politică a regimului rămăsese doar omul. Sosirea lui neanunțată provocă stupoare, iar în salon se așternu liniștea. Fostul colonel închise ușa și se opri în mijlocul încăperii. Da, aveți dreptate să mă judecați cu asprime, vorbi el cu un glas de om chinuit. Am greșit... Vă cer iertare!... Fiule..., rosti Mișu Leibovici, dând să se ridice de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu o mină încă sceptică și dădu la iveală din rucsac un pistol-mitralieră, pe care îl verifică atent și îl ascunse apoi sub pat. Pe stradă se auzi trecând un camion greu, care făcu gemurile să zuruie, apoi liniștea se așternu din nou. CAPITOLUL IV 1 Pe la începutul lunii mai Mafalda primi o nouă scrisoare de la fratele ei din Torino. De astă dată scrisoarea era mult mai lungă și în ea Nando Rossi îi vorbea pe larg despre sine și despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
țăranul, căzând filosofic pe gânduri, dar Virgil încetă să-l mai urmărească și își întoarse capul spre Ștefănel, băgând abia atunci de seamă bine că fiul său stătea cu mâinile în teancul de bancnote vechi și soioase, răsucindu-le și așternându-le unele lângă altele pe dușumele, extrem de încântat. Ia mâinile de pe scârboșeniile alea!... se răsti el supărat la copil și, sărind de pe scaun, adună la repezeală toți banii de pe jos și îi azvârli încruntat în focul din sobă. Uluit, copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
împreună și să le mai dea niscaiva lucruri din casă, care le puteau fi de trebuință. 4 Sărbătorile de iarnă trecură aproape pe neobservate.. Anul 1954 începea modest, chiar sărăcăcios, și cu prea puțină zăpadă. În afară de câteva ninsori răzlețe, care așternuseră peste pământul înghețat un lințoliu subțire de nea, iarna adevărată, românească era mai mult în filele din calendar. Degeaba făcuse rost Virgil de o săniuță frumoasă, din lemn de fag și cu tălpici de fier, de la un om din Brănești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-se cu lucrul, uită de vremea de-afară. Spre seară, când se întoarse acasă, constată însă că, departe de a se potoli, viscolul se întețise. Vântul sufla acum în rafale, ca în inima Bărăganului, și zăpada creștea văzând cu ochii, așternându-se în troiene. Ai văzut dacă n-ai vrut să asculți de vorbele mele?... se apucă să-l certe Mariana, de cum îl văzu intrând pe ușă. Cum o să-l botezăm pe copil pe o vreme ca asta?... Cine-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]