9,827 matches
-
gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine. O altă direcție de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unor concepte care țin de semantica și fiziologia percepției. Analiza tipurilor de complemente selectate de verbele de percepție trimite la cuplurile prezente în literatura de specialitate și folosite uneori ca echivalente: percepție directă- percepție indirectă; percepție fizică-percepție cognitivă; percepție concretă-percepție abstractă, pe care le vom discuta mai jos. Gradul ridicat de eterogenitate a unităților incluse în clasa verbelor de percepție determină realizarea unor analize detaliate, în măsură să surprindă atât aproprierile, cât și diferențele din comportamentul semantico-sintactic al termenilor analizați. Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele. În ultima parte a capitolului, vom urmări comportamentul verbelor de percepție în legătură cu operațiile sintactice de pasivizare și impersonalizare. 2. Distincțiile percepție directă vs indirectă, fizică vs cognitivă, concretă vs abstractă În strânsă legătură cu distincțiile semantice menționate mai sus, s-a observat că în unele structuri cu verbul de percepție a vedea se poate exprima o inferență mentală, o "percepție indirectă"79. Într-un context ca: (1) Văd că a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se poate. (Holban, O moarte care nu dovedește nimic, în CLRA) Așa cum remarcă Enghels (2007: 15), această opoziție este surprinsă în diferite moduri în studiile despre verbele de percepție. În unele lucrări se utilizează cuplurile fizic vs cognitiv, concret vs abstract pentru a trimite la percepția directă și la cea indirectă. Vom arăta însă că aceste distincții nu se suprapun perfect peste noțiunile percepție directă și percepție indirectă. Willems (1983: 155) observă că termenii indirect și cognitiv, respectiv direct și fizic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
te vois partir. ʻTe văd plecând.ʼ (9) Je vois (à tes yeux) que tu es malade. ʻVăd după ochi că ești bolnav.ʼ O altă distincție folosită în analiza verbelor de percepție este cea dintre percepția concretă și percepția abstractă. În Petit Robert de la langue française (2010)82, termenii concret și abstract sunt definiți astfel: concret "qui exprime quelque chose de matériel, de sensible (et non une qualité, une rélation), qui designe ou qualifie un être réel perceptible par les
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
yeux) que tu es malade. ʻVăd după ochi că ești bolnav.ʼ O altă distincție folosită în analiza verbelor de percepție este cea dintre percepția concretă și percepția abstractă. În Petit Robert de la langue française (2010)82, termenii concret și abstract sunt definiți astfel: concret "qui exprime quelque chose de matériel, de sensible (et non une qualité, une rélation), qui designe ou qualifie un être réel perceptible par les sens", și abstract "qui n'existe que sous forme d'idéeʼ". Enghels
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Robert de la langue française (2010)82, termenii concret și abstract sunt definiți astfel: concret "qui exprime quelque chose de matériel, de sensible (et non une qualité, une rélation), qui designe ou qualifie un être réel perceptible par les sens", și abstract "qui n'existe que sous forme d'idéeʼ". Enghels (2007: 18) ilustrează aceste două tipuri de percepție prin contextele de mai jos: (10) Je vois arriver les enfants. ʻVăd copiii sosind.ʼ (percepție directă, concretă) (11) Je vois apparaître des
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Enghels (2007: 18) ilustrează aceste două tipuri de percepție prin contextele de mai jos: (10) Je vois arriver les enfants. ʻVăd copiii sosind.ʼ (percepție directă, concretă) (11) Je vois apparaître des problèmes. ʻVăd că apar probleme.ʼ (percepție directă, abstractă) (12) Je vois (à vos yeux) que vous êtes rentré tard. (percepție indirectă, fizică, concretă) ' Vă văd după ochi că v-ați întors târziu.ʼ (13) Je vois que vous avez raison. (percepție indirectă, cognitivă, abstractă) ' Văd că aveți dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
probleme.ʼ (percepție directă, abstractă) (12) Je vois (à vos yeux) que vous êtes rentré tard. (percepție indirectă, fizică, concretă) ' Vă văd după ochi că v-ați întors târziu.ʼ (13) Je vois que vous avez raison. (percepție indirectă, cognitivă, abstractă) ' Văd că aveți dreptate.ʼ În exemplele (10) și (12), stimulii cu referință concretă produc percepția directă sau indirectă 83. În (11) nu există niciun referent concret care să poată fi perceput, nominalul problemă având trăsătura semantică [+Abstract]. În exemplul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
indirectă, cognitivă, abstractă) ' Văd că aveți dreptate.ʼ În exemplele (10) și (12), stimulii cu referință concretă produc percepția directă sau indirectă 83. În (11) nu există niciun referent concret care să poată fi perceput, nominalul problemă având trăsătura semantică [+Abstract]. În exemplul (13) se exprimă o percepție cognitivă, de tipul a vedea "a înțelege", care nu se raportează la existența unor referenți concreți în câmpul vizual al perceptorului. Sistematizăm mai jos opozițiile semantice discutate până acum84, pe care le vom
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la existența unor referenți concreți în câmpul vizual al perceptorului. Sistematizăm mai jos opozițiile semantice discutate până acum84, pe care le vom folosi în analiza curentă referitoare la comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din română: percepție directă 3 concretă abstractă ! fizică percepție indirectă 2 fizică cognitivă ! ! concretă abstractă 3. Ce se poate percepe? Varietatea sintactică a structurilor la care participă verbele de percepție se corelează cu diversitatea stimulilor care pot fi percepuți. În cazul percepției vizuale, se poate percepe o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
al perceptorului. Sistematizăm mai jos opozițiile semantice discutate până acum84, pe care le vom folosi în analiza curentă referitoare la comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din română: percepție directă 3 concretă abstractă ! fizică percepție indirectă 2 fizică cognitivă ! ! concretă abstractă 3. Ce se poate percepe? Varietatea sintactică a structurilor la care participă verbele de percepție se corelează cu diversitatea stimulilor care pot fi percepuți. În cazul percepției vizuale, se poate percepe o entitate cu referință concretă sau abstractă, o proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cognitivă ! ! concretă abstractă 3. Ce se poate percepe? Varietatea sintactică a structurilor la care participă verbele de percepție se corelează cu diversitatea stimulilor care pot fi percepuți. În cazul percepției vizuale, se poate percepe o entitate cu referință concretă sau abstractă, o proprietate, un eveniment punctual sau un proces durativ; auditiv, se pot percepe stimuli care conțin semul [+Sonor], dar și evenimente, situație în care verbul a auzi înregistrează trecerea spre alt domeniu conceptual, desemnând un proces cognitiv de tipul a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Afect]. (33) Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți participă la structuri cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se explică prin proprietatea verbului a vedea de a exprima sensuri care fac referire la domenii semantice variate. Verbul a vedea are particularitatea de a selecta în poziția obiectului direct grupuri nominale al căror nume-centru poate avea referință concretă sau abstractă. Celor două posibilități de complementare le revin interpretări semantice diferite: (34) Văd casa./ Îl văd pe Andrei. (35) Să vedem - totuși - urmările pentru a găsi și soluțiile. (Marino, Pentru Europa, în CLRA) (36) Știi cum văd eu diferența dintre omul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, în CLRA) În exemplele (34)-(35) se exprimă o percepție directă fizică (a vedea "a percepe vizual") a entităților cu referință concretă casa și Andrei. În exemplele următoare, (36) -(37), entitățile percepute sunt nominale cu referință abstractă, situație în care se exprimă o percepție indirectă cognitivă, abstractă, unde verbul a vedea are sensul "a înțelege" (36) și "a-și imagina" (37). Sensurile exprimate mai sus pot fi redate în termeni de trăsături semantice astfel: * a vedea "a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se exprimă o percepție directă fizică (a vedea "a percepe vizual") a entităților cu referință concretă casa și Andrei. În exemplele următoare, (36) -(37), entitățile percepute sunt nominale cu referință abstractă, situație în care se exprimă o percepție indirectă cognitivă, abstractă, unde verbul a vedea are sensul "a înțelege" (36) și "a-și imagina" (37). Sensurile exprimate mai sus pot fi redate în termeni de trăsături semantice astfel: * a vedea "a percepe" [+Vizual], [+Concret]; * a vedea "a-și imagina; a-și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepe" [+Vizual], [+Concret]; * a vedea "a-și imagina; a-și închipui" [+Vizual], [- Concret]; * a vedea "a înțelege" [-Vizual], [- Concret]. Verbul a vedea poate primi, deci, compliniri nominale care, din punct de vedere semantico-referențial, se pot realiza prin nominale concrete sau abstracte, care fie la nivel perceptual fizic, fie la nivel mental, au o reprezentare vizuală. Gradual, verbul a vedea înregistrează trecerea dinspre domeniul semantic vizual spre un domeniu perceptual mai larg, unde percepția vizuală este asimilată unor procese agentive de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
indirecte fizice (45), în contextele în care, pe baza unor indicii de natură vizuală, se exprimă un eveniment care a avut loc anterior acțiunii din propoziția matrice; percepții indirecte cognitive, care presupun un tip de evaluare mentală a unor proprietăți abstracte sau a unor stări, în (46)-(47). * percepții indirecte fizice (45) Văd [că ați făcut ordine]... așteptati pe cineva? (Cimpoeșu, Simion liftnicul, în CLRA) Enunțul de mai sus presupune ca locutorul să fi perceput fizic anumite indicii care să-i
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nefiind predictibilă din tipul de relativ selectat. Verbul a vedea acoperă sensuri atât din domeniul primar, vizual, cât și din domeniul cognitiv, în funcție de conținutul propoziției subordonate: dacă exprimă evenimente detectabile vizual, întreaga construcție exprimă o percepție fizică; dacă exprimă proprietăți abstracte sau evenimente virtuale, configurația are interpretare cognitivă 107. Verbul a auzi exprimă atât percepții directe - "aud vorbele lor" (89), cât și percepții indirecte - "aud zgomotele și deduc de unde vin" (90). Contextele cu conectorul relativ cum (87), (92) sunt ambigue semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
auzi exprimă atât percepții directe - "aud vorbele lor" (89), cât și percepții indirecte - "aud zgomotele și deduc de unde vin" (90). Contextele cu conectorul relativ cum (87), (92) sunt ambigue semantic între sensul modal (văd/aud √ modul cum) și un sens abstract (aud/văd cum = aud/văd că). În lucrarea de față adoptăm analiza din Manoliu Manea (1969: 129) și Pană Dindelegan (1974: 35), conform căreia aceste enunțuri sunt derivate din structurile de adâncime (87') și (92'), conținând nominalul [+Indef] [-Abstract] modul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]