6,595 matches
-
sanitare, garaje etc. dar și alte tipuri de spații destinate activităților care reclamă lumină zenitala (săli de laborator, ateliere de pictură etc.) sau spații funcționale polivalente. Spațiile versatile sau convertibile (Anexă A7.8): sere, atriumuri, pasaje, poduri etc. fie că adăpostesc funcțiuni specifice programului, fie că inserează construcției spații complementare acesteia, îndeplinesc în același timp, înafara rolului funcțional și rolul de capcane solare. Terasele acoperite și închise pe timp de iarnă, dar deschise pe timpul verii, orientate spre Sud, cunoscute ca sere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
să acționeze În mod corespunzător fără a trebui să se consulte sau să primească aprobarea anterioară a altor guverne. În virtutea noii politici, Statele Unite ale Americii Își asuma deplina libertate de acțiune să invadeze orice țară pe care o bănuiește că adăpostește ori finanțează teroriști sau fabrică arme de distrugere În masă, care ar putea ajunge În mâinile acestora. Așadar, noua politică externă poate fi descrisă În mod eufemistic ca „autoapărare anticipată”. Criticii spun că această politică este un oximoron și că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reținem, pe lângă episodul, în general cunoscut, al vindecării lui Ștefăniță Vodă (epilepsie? crize pitiatice?), mai ales mențiunea că icoana era veche încă din 1663, de unde deducem că procesiunea bolnavilor psihici la Golia era și ea mai veche la mănăstirea care adăpostea reputata icoană. Cu timpul, aducându-se probabil tot mai multă lume, venind tot mai mulți alienați, sau rezervat câteva chilii în curtea mănăstirii pentru găzduirea acestora, ajungându-se, astfel, la "Ospiciul de nebuni dela Golia". Mănăstirea Neamț avea și ea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
patimă (epilepsie, n.n.) nu erau primite la Agapia, ci la Văratec. Cum vom vedea, în adevăr, la Văratec se organiza pe atunci un mic centru pentru femei epileptice. Pentru bărbați, un rol asemănător l-a avut mănăstirea Secu, unde se adăposteau mai mult epileptici. De prin a doua jumătate a secolului al XIX-lea, diferențierea între internările în ospiciu și internările de adăpostire, pentru reculegere, au devenit însă evidente. Ospiciile, odată preluate de Epitropie, au căpătat un caracter de instituție sanitară
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unii dintre reprezentanții săi se vor înscrie printre cei mai de seamă promotori ai psihiatriei științifice românești. În această a doua etapă a instituției, condițiile de funcționare au fost superioare. Ospiciul funcționa acum în clădirile zidite la 1843, clădiri care adăpostiseră tipografia mănăstirii până în 1857. Tipografia restrângându-se în aripa sudică a imobilului, iar seminarul în aripa nordică, a rămas mai mult spațiu pentru ospiciu. În 1866 ospiciul a fost pus sub administrația directă a Epitropiei Sf. Spiridon, care a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1876. Personalitate remarcabilă, cunoscător erudit al organizării asistenței sanitare din cele mai importante centre europene, A. Fătu avea idei foarte precise despre organizarea unui spital psihiatric. Constatările sale sunt, de aceea, deosebit de valoroase. La data inspecției lui Fătu, ospiciul, care adăpostea și trata un total de 80 de bolnavi, beneficia de un buget de 22.524 lei și 60 bani, sumă considerabilă. Cu câteva mici excepții de abateri de al birocrația scriptică, capitolele principale de "manipulări bănesci" și "condica recipisselor" erau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
plată pentru întreținerea bolnavilor ce se trimit, care și fără aceasta au drept de adăpostire în Ospiciile atârnate de Epitropie. 2) că intervențiunea pe care o face Comitetul nu trebuie considerată ca venită din partea unei autorități cu drept de a adăposti pe cineva acolo pentru banii ce plătesce și în proporție cu acei bani ce din partea autorităției chemată de lege a nu lăsa pe nenorociții lipsiți de mijloace să piară fără adăpost, ci a-i trimite la institutele filantropice datoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sau mănăstiresc îngrijitor de bolnavi. Credem însă că îngrijirea bolnavilor era lăsată în seama călugărilor, la această mănăstire existând o astfel de tradiție care s-a perpetuat până spre cel de al doilea război mondial, când la Râșca a fost adăpostită o unitate militară spitalicească. Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca are foarte multe necunoscute. Interesându-ne în mod special despre această activitate, am căutat la fața locului eventualele relicve. Ni s-au părut interesante încăperile prevăzute cu resturi de gratii la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
trăirii în dimensiunea veșniciei. Inițial mănăstire de maici (sec. XVI-XIX), apoi de călugări (1803-1886) și local al Seminarului Teologic "Seminaria Veniamina", sub oblăduirea lui Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei, și martoră a Unirii Principatelor Române (1859), a devenit apoi biserică parohială. Adăpostind, în cimitirul alăturat, oseminte ale unor mari personalități din vremuri îndepărtate și trăitori de evlavie creștină, precum și trupurile neînsuflețite a 124 de eroi din al doilea război mondial, iar actualmente fiind lăcaș de cult și de alinare sufletească pentru bolnavii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
administrative, a managerului prof. dr. Călin Scripcaru și a Comitetului director al acestui spital.) III. OSPICII ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI OSPICII COMUNALE Ospiciul Galata Ospiciul Galata nu a fost profilat, de la început, pentru bolnavii mintali, dar, prin forța împrejurărilor, a adăpostit astfel de bolnavi, în special neuropsihici. În acest sens, instituția similară de la Galata nu poate fi omisă dintr-un istoric al psihiatriei moldovenești, mai ales pentru că, în decursul timpului, acest ospiciu a devenit o instituție de cronici psihici în adevăratul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sanitară, în optima timpului predominând calitatea de inculpat, înaintea aceleia de bolnav psihic. Astfel de unități existau la Ismail (până la cedarea Basarabiei), Dobrovăț (Vaslui), Bisericani (Neamț), Pângărați (Neamț), Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui). Aceste instituții aveau un scop corecțional și adăposteau vagabonzi și alți declasați, deci o categorie de oameni inclusă în sfera psihiatriei mari sau de limită. C. Eraclide, în "Studii practice asupra dreptului criminal" (1865), menționează că, începând din 1874, casele de corecție de la Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o atenție deosebită în special bolnavilor cronici, pentru care a reușit să creeze două așezăminte speciale, unul la Manta Roșie, în clădirea istorică, fostă spital pentru prostituatele sifilitice, altul la Răducăneni. Spitalul de la Manta Roșie a fost creat pentru a adăposti pe sechelarii cronici, victime ale epidemiei de encefalită von Economo, epidemie extinsă în Moldova după al doilea război mondial. În Spitalul Socola, utilizând fonduri donate de Fundația Rockefeller, prof. L. Ballif a construit un imobil adecvat unui centru de malarioterapie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
There appeared a ship in the horrizon (apud Avram 2003: 175) 'A apărut o navă la orizont' A women lodged at Mr. Parker's/*There lodged a women at Mr. Parker's (apud Avram 2003: 175) 'O femeie s-a adăpostit la domnul Parker'. Haegeman (1994: 333) observă că, în engleza de azi, construcția cu there e acceptată numai de verbele de mișcare și de (schimbare de) stare cu un singur argument. Avram (2003: 175) arată că inergativele nu acceptă construcția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-se În două. Acolo va fi locul mânăstirii, glăsui Ștefan. Să trăiască Ștefan-vodă, răsunară glasurile oștenilor. În scurtă vreme el a strâns pe cei mai pricepuți meșter, care au zidit o mânăstire cum n-a mai fost alta. Azi, mânăstirea adăpostește mormântul marelui străbun și atrage mii și mii de excursioniști din țară și de peste hotare. Bucovina, ținut de basm, este o adevărată comoară a țării; ea poartă, ca o salbă, străvechi monumente, adăpostind neprețuite obiecte de artă, fiecare din ele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
n-a mai fost alta. Azi, mânăstirea adăpostește mormântul marelui străbun și atrage mii și mii de excursioniști din țară și de peste hotare. Bucovina, ținut de basm, este o adevărată comoară a țării; ea poartă, ca o salbă, străvechi monumente, adăpostind neprețuite obiecte de artă, fiecare din ele amintindu-ne de un trecut glorios. Un astfel de monument este și Mânăstirea Putna, zidită de Ștefan cel Mare. Cuvinte: cetate de scaun = cetatea unde locuiau voievodul și slujitorii săi; capitala țării; Împlătoșat
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
hotărât să Înfrunte primejdia. Nobilii Însă au reușit să Înșele din nou, cu promisiuni, o parte din răsculați. Cei mai mulți s-au gândit s-aștepte primăvara și atunci iobagii au plecat pe la casele lor, iar Horea, Cloșca și Crișan s-au adăpostit În codru. Aici au stat retrași, ca să reînceapă lupta pentru pedepsirea asupritorilor. Au fost Însă vânduți de trădători, prinși de armată și Întemnițați. Neputând Îndura chinurile Închisorii, Crișan s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Horea și Cloșca au fost
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
religiei mozaice mențin aceleași credințe arhaice (Stahl, 1980a). Noile religii bazate pe texte scrise nu puteau ignora cu totul credințele trecutului, scrise sau nescrise; acestea din urmă au fost preluate și transformate, dându-li-se alte interpretări. Astfel, piatra care adăpostește un suflet și pe care o vedem nelipsită de pe mormintele musulmane sau evreiești apare și la creștini În formele ei arhaice. Ea este pusă la căpătâiul celui mort, pe morminte; desemnează un spațiu sacru În jurul celui mort; stă uneori În locul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și la creștini În formele ei arhaice. Ea este pusă la căpătâiul celui mort, pe morminte; desemnează un spațiu sacru În jurul celui mort; stă uneori În locul unde a murit cineva, În casă, pe pat, ca să aibă sufletul unde să se adăpostească. Apa din vechiul ritual păgân, prezentă la naștere, devine apa de botez. Pomul sfânt al trecutului, Întovărășit de ritualuri precreștine, practică universală, apare și În noile religii. Pomul sacru este venerat uneori În comun de creștini și de musulmani și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și amenajare a șoselelor. Din 1859, întors în țară, va desfășura o activitate civică și publicistică bogată. A fost, printre altele, director în Ministerul Cultelor, director al Arhivelor Statului din București, a tipărit diferite documente istorice. Din 1866 îl va adăposti în casa sa pe D. Bolintineanu, pe care îl va îngriji cu devotament în timpul bolii. La începuturi prezent în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Popolul suveran” (unde va fi, în absența lui D. Bolintineanu, și redactor responsabil) și „Învățătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
într-un fel sau altul, că nu e productiv să le obiectivezi, să te lipești de formele lor, ci că e potrivit să intri în dinamica lor verticală, pornind la drum împreună cu ele. în vechiul Israel, chivotul Legămîntului nu era adăpostit într-un templu, ci într-un cort tot atît de fastuos pe cît de fragil și rămînea gata de drum, cu pîrghiile necontenit în inele (Ieșirea, 25, 15). în centrul creștinismului stau niște materii care se preschimbă și se înghit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și a interiorității umane. în India vedică, altarul sacrificial apare și mai liber față de geografie decît cortul ebraic : ridicat pentru fiecare act ritual, el recompune simbolic cosmosul, pe care îl umple de energie superioară, după care aria ce l-a adăpostit e declarată un rest, o urmă reziduală, obiectivarea sacrului fiind astfel refuzată. Ne aflăm, poate, într-o vîrstă crepusculară, în sensul că lumina divină nu se mai proiectează limpede și ca de la sine înțeles prin cadre mentale, lege, obiceiuri asupra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
profesorul nu este nici chipeș și nici nu-l privește de sus: „M-am prezentat: magistrul, un tip de filosof à la Nae. Îl crezi mai mult negustor decât filosof - cu pantalonii scurți, cu o mustață mică, numai cât poate adăposti nasul, țigănos, scurt și de 40 de ani. Când l-am văzut intrând pe ușă nici nu bănuiam măcar că ăsta ar putea fi Heidegger”. Nae, din comparația de mai sus, este, firește, Nae Ionescu. Sunt, pentru Golopenția, ani ai asiduelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost folosite pentru cultivarea lui, aceste terenuri mărind suprafețele latifundiilor moșierești, pe care drepturile țăranilor au fost din ce în ce mai mult batjocorite. Sumbrul peisaj românesc al mijlocului de veac XIX este întregit de un călător francez, Xavier Marmier (1809-1892): „Familiile românești se adăpostesc subt colibe în care noi, în Franța, n am aduce nici vitele. Un mare număr dintre ele își scobesc în pământ locuințele.“ Mareșalul von Moltke (1800-1891) scria: „Nu găsești în aceste colibe nici pâine, nici carne, nici vase, nici un fel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
canină. E necesară pentru unii oameni. Alții stau și se anină primejdios în funiile vieții precum pasărea aceea ce stă și se leagănă pe firul de telefon. Cu penele ude stă martoră vijeliei de afară. O surată plecase să se adăpostească. În loc de rămas bun îi cântase un imn de pieire. Bicicliștii zornăiau în metal înspăimântați de haosul primordial în a cărui concert natura era primul solist. Pe o bancă în parc o nepoată privea admirativ un bunic. Lumea alerga spre case
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
saluta cântând un imn luminii. Iarba se va ridica din tranșeele unde fusese îngropată. Florile din ronduri își vor plânge morții, altele norocoase vor învia după datina cea veche scrisă înainte de a se face lumea noastră. Câinii supărați se vor adăposti la umbră își vor uita vorba până-n noaptea următoare. Mai țineți minte râul ? Prin părul răvășit acum zac zdrobite urmele podului de altădată. Pasul său este lin și unduitor. Între firele sale sticloase dansează peștii. În pieptul său nămolos broaștele
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]