6,498 matches
-
puternice decât dorințele săvârșirii unui astfel de act. Totuși reprezentările pe care un individ le are despre viol și consumul de alcool îi pot întărâta dorințele atunci când este beat. Așteptările legate de efectul consumului de alcool pot determinarea concretizarea unei agresiuni sexuale (Baron et al., 1994, p. 287). * Ostilitatea împotriva femeilor (personalitate) O altă variabilă individuală a agresivității sexuale este ostilitatea masculină. Malamuth (1984 citat de Malamuth, 1998) demonstrează că agresivitatea sexuală este direct legată de motivația bărbaților de a domina
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
legată de motivația bărbaților de a domina femeile, de atitudinile ostile față de acestea și de acceptarea folosirii violenței împotriva lor. Bărbații cu o viață sexuală desfrânată și cu atitudine ostilă față de femei sunt tentați mai des decât alții să săvârșească agresiuni sexuale (Malamuth et al., 1991). Procesele cognitive ale agresivității sexuale Anumite procese cognitive pot fi implicate în săvârșirea agresiunilor sexuale. Prelucrarea indirectă a informațiilor emanate de către femei pare să contribuie la declanșarea agresiunilor sexuale. Interpretarea indirectă a comportamentului celuilalt este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lor. Bărbații cu o viață sexuală desfrânată și cu atitudine ostilă față de femei sunt tentați mai des decât alții să săvârșească agresiuni sexuale (Malamuth et al., 1991). Procesele cognitive ale agresivității sexuale Anumite procese cognitive pot fi implicate în săvârșirea agresiunilor sexuale. Prelucrarea indirectă a informațiilor emanate de către femei pare să contribuie la declanșarea agresiunilor sexuale. Interpretarea indirectă a comportamentului celuilalt este unul dintre aceste procese. Incapacitatea de a face diferența dintre comportamentele de prietenie și cele de seducție sau dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tentați mai des decât alții să săvârșească agresiuni sexuale (Malamuth et al., 1991). Procesele cognitive ale agresivității sexuale Anumite procese cognitive pot fi implicate în săvârșirea agresiunilor sexuale. Prelucrarea indirectă a informațiilor emanate de către femei pare să contribuie la declanșarea agresiunilor sexuale. Interpretarea indirectă a comportamentului celuilalt este unul dintre aceste procese. Incapacitatea de a face diferența dintre comportamentele de prietenie și cele de seducție sau dintre comportamentele de afirmare (assertiveness) și comportamentele ostile poate semnala prezența unor tendințe de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
celuilalt este unul dintre aceste procese. Incapacitatea de a face diferența dintre comportamentele de prietenie și cele de seducție sau dintre comportamentele de afirmare (assertiveness) și comportamentele ostile poate semnala prezența unor tendințe de a viola sau de a săvârși agresiuni sexuale. Bărbații agresivi din punct de vedere sexual pot avea de asemenea scheme false cu privire la atitudinile femeilor, fapt ce-i poate determina să le agreseze (Malamuth et al., 1994). Acești bărbați cred că femeile nu spun ceea ce gândesc de fapt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în general vulnerabile atât la nivel fizic, cât și social. Vulnerabilitatea este și mai apăsătoare în absența alternativelor. Agresivitatea împotriva partenerului de viață Agresivitatea domestică din cadrul relațiilor intime a fost pe larg studiată. Rezultatele studiilor efectuate indică o frecvență a agresiunilor atât din partea femeilor, dar mai ales din partea bărbaților. Agresiunile comise de către partenerul de sex masculin sunt mult mai grave și mai periculoase decât cele comise de către femeie, de unde și expresia "femeie bătută" pentru a desemna victima feminină a violenței conjugale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
social. Vulnerabilitatea este și mai apăsătoare în absența alternativelor. Agresivitatea împotriva partenerului de viață Agresivitatea domestică din cadrul relațiilor intime a fost pe larg studiată. Rezultatele studiilor efectuate indică o frecvență a agresiunilor atât din partea femeilor, dar mai ales din partea bărbaților. Agresiunile comise de către partenerul de sex masculin sunt mult mai grave și mai periculoase decât cele comise de către femeie, de unde și expresia "femeie bătută" pentru a desemna victima feminină a violenței conjugale. * Variabile ce influențează agresivitatea conjugală Variabilele ce influențează agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
desemna victima feminină a violenței conjugale. * Variabile ce influențează agresivitatea conjugală Variabilele ce influențează agresivitatea conjugală sunt de natură individuală și situațională. În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice. Variabila proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca urmare a unui eveniment anume, considerat provocator, și care declanșează violența împotriva partenerului de viață. Victime sau agresori, femeile se consideră de cele mai multe ori responsabile pentru declanșarea conflictului. În general, bărbații nu-și recunosc vinovăția, căutând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În general, bărbații nu-și recunosc vinovăția, căutând să-și justifice comportamentul prin acțiunile victimei. Schimburile de replici ocupă un loc important în cadrul violenței domestice. Murphy și O'Leary (1989 citat de Riggs și O'Leary, 1996) au demonstrat că agresiunile verbale și pasive din perioada de logodnă corelează puternic cu agresiunea fizică din primele șase luni de căsătorie, iar agresiunile psihologice ulterioare corelează cu violența fizică de după 30 de luni de căsătorie. În contextul unei relații bazate pe neînțelegere și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentul prin acțiunile victimei. Schimburile de replici ocupă un loc important în cadrul violenței domestice. Murphy și O'Leary (1989 citat de Riggs și O'Leary, 1996) au demonstrat că agresiunile verbale și pasive din perioada de logodnă corelează puternic cu agresiunea fizică din primele șase luni de căsătorie, iar agresiunile psihologice ulterioare corelează cu violența fizică de după 30 de luni de căsătorie. În contextul unei relații bazate pe neînțelegere și conflict, slaba comunicare dintre soți poate constitui de asemenea un factor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
loc important în cadrul violenței domestice. Murphy și O'Leary (1989 citat de Riggs și O'Leary, 1996) au demonstrat că agresiunile verbale și pasive din perioada de logodnă corelează puternic cu agresiunea fizică din primele șase luni de căsătorie, iar agresiunile psihologice ulterioare corelează cu violența fizică de după 30 de luni de căsătorie. În contextul unei relații bazate pe neînțelegere și conflict, slaba comunicare dintre soți poate constitui de asemenea un factor important (Riggs et al., 1996). Puținele ocazii de schimburi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității și abuzului. Abuzul conjugal poate fi corelat și cu alți factori contextuali precum calitatea relației conjugale. De exemplu, nemulțumirea generală din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor de acest fel (O'Leary, 1993 citat de Riggs et al., 1996). Stith și Farley (1993) au constatat că admiterea violenței conjugale ca normă trimite direct către abuzul soțului asupra soției. În opinia autorilor, atitudinea celui care abuzează este rezultatul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel care resimte o mare nevoie de control și de exersare a puterii asupra partenerului. În general, prețul unui abuz săvârșit în familie este mult mai scăzut față de cel plătit pentru comiterea unei agresiuni în afara casei. Actul rămâne relativ privat, iar societatea are tendința să-l considere o problemă de familie ce n-o privește. Această diferență importantă dintre cost și recompensă constituie motivația principală a agresivității ce se manifestă atunci când și ceilalți factori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de asemenea studiată. În contextul abuzului conjugal, agresorul este caracterizat ca având o personalitate depresivă, impulsivă, agresivă, masculină și ostilă. O'Leary (1993) a constatat că unii agresori au tulburări de personalitate. În opinia autorului, anumite tulburări mentale pot declanșa agresiuni domestice violente, pe când agresiunile moderate sunt cauzate de tendințele impulsive și defensive ale individului. S-a demonstrat că ostilitatea și furia îi determină pe indivizi să atribuie intenții răuvoitoare acțiunilor celorlalți. Depresia poate contribui la formarea unei astfel de atitudini
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
contextul abuzului conjugal, agresorul este caracterizat ca având o personalitate depresivă, impulsivă, agresivă, masculină și ostilă. O'Leary (1993) a constatat că unii agresori au tulburări de personalitate. În opinia autorului, anumite tulburări mentale pot declanșa agresiuni domestice violente, pe când agresiunile moderate sunt cauzate de tendințele impulsive și defensive ale individului. S-a demonstrat că ostilitatea și furia îi determină pe indivizi să atribuie intenții răuvoitoare acțiunilor celorlalți. Depresia poate contribui la formarea unei astfel de atitudini. Bărbatul cu asemenea caracteristici
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
interacțiunilor sociale cu semenii, considerându-le formele cele mai adecvate de comportament interpersonal într-un context de provocare. Aceste credințe astfel dezvoltate vor determina comportamentul ulterior al individului față de proprii săi copii la vârsta maturității. Maltratarea fizică este forma de agresiune cel mai ușor de identificat din cauza faptului că părinții aplică copiilor rele tratamente corporale. Copii aspru bătuți au tendința de a dezvolta scheme indirecte și deficitare de prelucrare a informației sociale (Dodge, Bates și Petit, 1990, citat de Coie et
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
factori economici alături de sărăcia culturală sau izolarea culturală pot favoriza maltratarea. Uneori pentru a evita șocul integrării într-o altă cultura, familiile de imigranți adoptă un mod de viață ce transcende normele sociale, deviind în raport cu cultura locală. Care sunt consecințele agresiunilor îndreptate împotriva copiilor? Copiii reacționează diferit la maltratare în funcție de interpretările pe care le dau evenimentelor întâmplate. Maltratarea poate fi considerată o agresiune instrumentală, un mijloc folosit de către părinte în scop educativ. În acest caz, probabilitatea învățării și reproducerii acestui gen
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de imigranți adoptă un mod de viață ce transcende normele sociale, deviind în raport cu cultura locală. Care sunt consecințele agresiunilor îndreptate împotriva copiilor? Copiii reacționează diferit la maltratare în funcție de interpretările pe care le dau evenimentelor întâmplate. Maltratarea poate fi considerată o agresiune instrumentală, un mijloc folosit de către părinte în scop educativ. În acest caz, probabilitatea învățării și reproducerii acestui gen de comportament este mult mai ridicată, comportamentul părintelui fiind apreciat ca semn de afecțiune în universul copilului. Nevoia de dragoste parentală îl
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic, fiziologic sau sexual contribuie la conturarea unei lumi și a unui anumit mod de viață pentru copil. Copiii și adolescenții agresivi (Dodge, 1993, Dodge et al., 1990 citat de Coie et al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ridicată, cu o structură complexă. Copiii agresori își supraapreciază aspectul fizic și popularitatea, dar își subestimează performanțele intelectuale, sociale sau școlare (Salmivalli, Lappalainent și Lagerspertz, 1998). Ei se simt în stare să domine interacțiunile sociale. Agresorii folosesc diferite forme de agresiune, la fete prevalând agresiunile indirecte (certurile, excluderile). Unele studii au arătat că competențele intelectuale și sociale nu sunt destul de dezvoltate la intimidatori (Crick et al., 1994). Alte studii demonstrează însă contrariul. Se pare că leaderii agresiunilor au o inteligență socială
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
complexă. Copiii agresori își supraapreciază aspectul fizic și popularitatea, dar își subestimează performanțele intelectuale, sociale sau școlare (Salmivalli, Lappalainent și Lagerspertz, 1998). Ei se simt în stare să domine interacțiunile sociale. Agresorii folosesc diferite forme de agresiune, la fete prevalând agresiunile indirecte (certurile, excluderile). Unele studii au arătat că competențele intelectuale și sociale nu sunt destul de dezvoltate la intimidatori (Crick et al., 1994). Alte studii demonstrează însă contrariul. Se pare că leaderii agresiunilor au o inteligență socială destul de ridicată (Smorti et
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
folosesc diferite forme de agresiune, la fete prevalând agresiunile indirecte (certurile, excluderile). Unele studii au arătat că competențele intelectuale și sociale nu sunt destul de dezvoltate la intimidatori (Crick et al., 1994). Alte studii demonstrează însă contrariul. Se pare că leaderii agresiunilor au o inteligență socială destul de ridicată (Smorti et al., 2000), pe care o folosesc doar în scopuri personale și fără consecințe pro-sociale (Andreou, 2000). În comparație cu victimele, agresorii dispun de procese mentale mult mai variate și mult mai bogate. Într-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
roluri (Salmivalli, Karhunen și Lagerspetz, 1996 citat de Salmivalli et al., 1998). Pe o populație de 573 de copii irlandezi cu vârste cuprinse între 12-13 ani, Salmivalli și colegii lui au identificat șase categorii: leaderii (8,2%), observatorii care urmăresc agresiunile (6, 8%), suporterii (19, 5%), apărătorii victimelor (17,3%), martorii (23,7%) și, în sfârșit, victimele (11,7%). Această repartiție a rolurilor, exceptând rolul victimei, se stabilește odată cu vârsta, mai ales la băieți (Salmivalli et al., 1998). Unii cercetători identifică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
chiar ele conflictul. Istoria familială a primului grup de victime, adică victimele agresive, pare a fi marcată de o socializare negativă. Calea delicvenței Învățarea coerciției și a comportamentelor de intimidare depinde de un ansamblu de variabile precum lipsa grijei părintești, agresiunea conjugală și agresiunea suportată în copilărie. Copiii supuși unei discipline severe bazată pe pedeapsa fizică resimt mari dificultăți în a prelucra informațiile sociale într-o manieră adecvată și în a reacționa eficient (Dodge, 1993; Dodge et al., 1990). Prelucrarea incorectă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]