28,520 matches
-
poate sursa istorică cea mai importantă. Dincolo de această poziție, nu lipsesc însă, în opera sa, atitudini specifice unui istoric „laic” care deplânge conflictele provocate de ideologiile religioase și lasă să se întrevadă o anume toleranță. În schimb, e interesat de amănunte legate de liturghie; sau de monahism care este, cu siguranță, un fenomen central în secolul al patrulea; ori, un lucru extrem de interesant pe care l-am amintit deja, e interesat de răspândirea creștinismului în lumea barbară și persană. Ca atare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Olimpia Bârsan, Ioan Lupaș, Pan Halippa, G. Enescu, O. Goga, N. Titulescu ș.a. Paginile strânse în volumele postume Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut și Oameni între oameni (1990) relevă un memorialist care, potrivit declarațiilor sale, renunță la amănuntele anecdotice, susceptibile să dea savoare povestirii, dar nesemnificative, și reține doar amintirile revelatoare, confirmate de documente. Precauția era necesară, căci G. rămâne un moralist ce nu trece peste greșelile și defectele oamenilor mari, mai ales când ele au avut asupra
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
dezvoltare, societatea românească se divide în două societăți distincte. Pe de o parte Capitala, care cu 10% din populație, produce mai mult de o treime din PIB, angajează aproximativ un sfert din numărul salariaților și pe a cărei piață cu amănuntul se desfășoară circa jumătate din comerțul național, și restul țării, aflat semnificativ în urmă. Situate mult în urma Bucureștiului, dar mai dezvoltate decât restul țării, se află un număr mic de orașe, între care Constanța, Timișoara, Ploiești, Pitești, Cluj-Napoca etc., care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
31,1‰ în 1976 (Trebici, 1979, pp. 128, 465-467). De asemenea, în primele trei decenii de comunism, producția industrială a crescut de 31 de ori, veniturile reale pe cap de locuitor - de 4,5 ori, iar vânzările de mărfuri cu amănuntul - de 15 ori, ceea ce ilustrează o considerabilă creștere a consumului populației. Nivelul de trai, care măsoară mai ales bunăstarea materială, este o componentă importantă a prosperității, dar nu o epuizează. Alte componente se referă la securitatea personală, la condițiile de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
incluse atât „masele”, cât și „elitele”. Iar acceptabilitatea a scăzut sub nivelul critic în momentul în care comunismul a pierdut capacitatea de a produce prosperitate, fie și numai parțială. În România, în ultimii doi ani de comunism, volumul vânzărilor cu amănuntul nu mai crește decât cu 1% pe an, o creștere ce poate fi ignorată. Dacă există ceva ce face evident comunismul ultimului deceniu din țara noastră este tocmai faptul că prosperitatea populației nu era un obiectiv al tranziției. Tranziția comunistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în societatea românească, iar Capitala, care conține doar 10% din populația țării, dar angajează un sfert din totalul salariaților, produce singură peste o treime din produsul intern brut și este locul în care se concentrează jumătate din totalul vânzărilor cu amănuntul din economia românească, este cel mai semnificativ exemplu în acest sens. În ansamblul său, această zonă de occidentalizare prioritară, reprezentată de patru sau cinci orașe mari avantajate fie de poziția geografică (precum Timișoara sau Constanța), fie de structura etnică (precum
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituționalizată printr-o serie de organizații evident birocratice și aflate sub control politic. De fapt, cea mai mare parte a bunurilor destinate consumului gospodăriilor populației era încorporată în ceea ce reprezenta „comerțul socialist”, o vastă rețea de centre de desfacere cu amănuntul a bunurilor destinate consumului gospodăriilor. Atât rețeaua, cât și volumul tranzacțiilor efectuate pe această piață au fost în continuă creștere în timpul comunismului, având în vedere că societatea socialistă a asigurat, în numai patru decenii de existență, cea mai ridicată viteză
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
statului a celei mai mari părți a acestui comerț. Într-o primă etapă, aceasta a echivalat cu concentrarea sa, urmată apoi de dezvoltarea rețelei. În 1948, când a avut loc naționalizarea, în România existau 108.357 de unități comerciale cu amănuntul și de alimentație publică, dintre care 97.946 erau în proprietate privată (90,7%). În următorul deceniu, numărul acestor unități scade la jumătate (50.789 în 1960), iar proprietatea privată dispare cu desăvârșire, într-un ritm încă și mai accelerat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
automobilelor la „mâna a doua” ca urmare a fondurilor disponibile reduse, îmbrăcăminte și, cu o apetență excepțională, comunicații (îndeosebi telefonie) și timp liber, concretizat mai ales în programe de televiziune și, după câțiva ani, în programe de turism. Vânzările cu amănuntul reprezintă „leagănul” sectorului privat al noii economii de piață românești, iar 1990 este epoca lor de aur. După ce, în ultimii doi ani de socialism, creșterea volumului de vânzări cu amănuntul stagna în jurul a 1% anual, în 1990, primul an de după
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și, după câțiva ani, în programe de turism. Vânzările cu amănuntul reprezintă „leagănul” sectorului privat al noii economii de piață românești, iar 1990 este epoca lor de aur. După ce, în ultimii doi ani de socialism, creșterea volumului de vânzări cu amănuntul stagna în jurul a 1% anual, în 1990, primul an de după revoluție și primul de liberalizare a pieței, volumul vânzărilor cu amănuntul crește cu 24%! Epoca „de aur” nu durează, însă, decât un an. Sfârșitul lui 1990 coincide cu declanșarea celei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
iar 1990 este epoca lor de aur. După ce, în ultimii doi ani de socialism, creșterea volumului de vânzări cu amănuntul stagna în jurul a 1% anual, în 1990, primul an de după revoluție și primul de liberalizare a pieței, volumul vânzărilor cu amănuntul crește cu 24%! Epoca „de aur” nu durează, însă, decât un an. Sfârșitul lui 1990 coincide cu declanșarea celei mai grave crize economice din istoria țării: consumul populației scade dramatic, odată cu veniturile. Efectul este o scădere la fel de dramatică a volumului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
24%! Epoca „de aur” nu durează, însă, decât un an. Sfârșitul lui 1990 coincide cu declanșarea celei mai grave crize economice din istoria țării: consumul populației scade dramatic, odată cu veniturile. Efectul este o scădere la fel de dramatică a volumului comerțului cu amănuntul. În 1991, el revine la dimensiunile consumului „socialist” și continuă să scadă. La sfârșitul unor reforme politico-economice care afectează grav veniturile populației și are drept efect victoria politică a FDSN, 1993 este anul celor mai scăzute vânzări - ceva mai mult
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economică își spune cuvântul, însă afectează mai ales sectorul de piață al comerțului aflat în proprietate publică. În schimb, sectorul privat valorifică condițiile de criză pentru a se extinde. În 1992, el preia deja aproape jumătate din totalul comerțului cu amănuntul (46%). În anii următori, ponderea sa crește până la dominația absolută: 1993 - 64%, 1994 - 71%! În 1993, mijloacele fixe aflate în proprietate privată nu reprezentau decât 2,2% din totalul mijloacelor fixe din economie, în condițiile în care cele aflate în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1994 - 71%! În 1993, mijloacele fixe aflate în proprietate privată nu reprezentau decât 2,2% din totalul mijloacelor fixe din economie, în condițiile în care cele aflate în proprietatea statului reprezentau aproape 93%. În schimb, două treimi din comerțul cu amănuntul era realizat de sectorul privat. Un an mai târziu, statul încă mai era proprietarul a 89% din mijloacele fixe, dar comerțul cu amănuntul aparținea covârșitor sectorului privat - 71%. Capitalismul postcomunist românesc a început exact invers decât cel occidental, ilustrat de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în care cele aflate în proprietatea statului reprezentau aproape 93%. În schimb, două treimi din comerțul cu amănuntul era realizat de sectorul privat. Un an mai târziu, statul încă mai era proprietarul a 89% din mijloacele fixe, dar comerțul cu amănuntul aparținea covârșitor sectorului privat - 71%. Capitalismul postcomunist românesc a început exact invers decât cel occidental, ilustrat de evoluțiile precapitaliste ale societăților medievale europene. În Occident, noua relație de producție definită de capital și-a asigurat ascensiunea prin dominarea treptată a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
succesive de capital. Nici un fel de capitalism nu se naște din această direcție a dezvoltării micilor companii destinate distribuției către populație a produselor de larg consum, chiar dacă unele dintre firmele care au funcționat pe această piață privată a comerțului cu amănuntul au reușit câteodată rate ale profitului excepționale. Putem considera, cu îngăduință, că au avut măcar funcția de a oferi o direcție pentru o acumulare primitivă a capitalului într-un timp scurt și pe scară largă. De fapt, în întreaga Europă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mediu al profitului obținut de mica întreprindere într-o economie dezvoltată, precum cea a Statelor Unite (McMillan și Woodruff, 2002, p. 156). În România, noul întreprinzător a urmat o evoluție asemănătoare. Ceea ce a reușit însă să creeze privatizarea pieței desfacerilor cu amănuntul a fost, în economie, o vastă rețea de întreprinderi mici și mijlocii, care au funcționat ca un amortizor al costurilor reformelor economice și o sursă de profit pentru capitaliștii apăruți pe alte căi, iar în structura socială, o mică burghezie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piață nu s-au transformat în capital semnificativ nici în alte domenii. Insuccesul întreprinzătorilor români care ținteau capitalul deținut de populație pentru cheltuielile zilnice a fost asigurat mai întâi de faptul că le lipsea capitalul necesar pentru extinderea vânzărilor cu amănuntul, apoi de obstacolele ridicate de economia socialistă - care a amânat multă vreme privatizarea spațiilor comerciale și, în acest fel, dezvoltarea unor rețele de distribuție private autohtone. Ulterior, politicienii români au acordat, din diverse motive, o prioritate ridicată marelui capital - de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau în asociere cu cel străin - în defavoarea micului capital autohton. Când, în 2000, primarul Capitalei, în prezent președinele României, a decis desființarea spațiilor comerciale improvizate, așa-numitele „chioșcuri”, care reprezentau coloana vertebrală a noilor întreprinzători români din domeniul comerțului cu amănuntul, el nu a introdus o nouă politică în domeniu, ci doar a confirmat-o pe cea existentă și care deja acționa, de ani buni, în favoarea marelui capital. Iar marele capital venea fie din surse internaționale, fie din asocierea surselor internaționale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
internaționale cu rarele lor legături autohtone. „Lovitura de grație” pentru micii întreprinzători autohtoni a venit însă din partea capitalului străin, care dispunea nu doar de capitaluri net superioare ca volum, dar și de o expertiză superioară în materie de desfaceri cu amănuntul, concretizată în ceea ce este îndeobște cunoscut sub numele de „supermarket” sau „lanțuri de magazine”. Încă din primele săptămâni de după revoluție, în momentul în care, ieșită din comunism din punct de vedere politic, dar nu și economic, noua Românie a trebuit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
funcționau ca reprezentanți ai firmelor producătoare. Avuțiile astfel formate au devenit capital, dar el nu a rămas să domine sectorul comerțului cu populația, ci a migrat către alte surse de capital și către alte piețe. Piața românească a desfacerii cu amănuntul a fost, până la urmă, preluată de marele capital străin prin intermediul supermarketurilor. Metro, Carrefour, Billa și alte corporații specializate în vânzările cu amănuntul au ajuns să domine piața românească cu atât mai ușor cu cât ea era - și mai este încă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populația, ci a migrat către alte surse de capital și către alte piețe. Piața românească a desfacerii cu amănuntul a fost, până la urmă, preluată de marele capital străin prin intermediul supermarketurilor. Metro, Carrefour, Billa și alte corporații specializate în vânzările cu amănuntul au ajuns să domine piața românească cu atât mai ușor cu cât ea era - și mai este încă - excesiv de concentrată. Până prin anul 2000, Capitala reunea 10% din populația țării, dar asigura jumătate din vânzările de produse nealimentare din întreaga țară
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Până prin anul 2000, Capitala reunea 10% din populația țării, dar asigura jumătate din vânzările de produse nealimentare din întreaga țară. Iar în cei zece ani de tranziție care au precedat pătrunderea pe scară largă a capitalului străin în vânzările cu amănuntul pe piața românească, micii întreprinzători iviți imediat după revoluție nu au putut acumula suficient capital și suficientă expertiză pentru a face față corporațiilor. Cu atât mai mult cu cât, din a doua jumătate a primului deceniu al tranziției, sprijinul politic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
declanșată încă din 1991 a stimulat această tendință. Ca urmare, cifra de afacere a oficiilor de schimb valutar a crescut spectaculos, depășind-o repede pe cea a oficiilor de schimb ale băncilor, care, fiind mai puțin interesate în desfacerea cu amănuntul a acestor servicii și fiind nevoite să respecte condițiile legale de schimb, au trebuit să lase piața schimbului valutar pe seama întreprinzătorilor specializați. În 1991, primul lor an de funcționare, oficiile de schimb valutar au cumulat o cifră de afaceri de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de fonduri se făceau în timp), iar sumele concentrate nu erau, de regulă, foarte mari. Dar erau semnificative și prezentau avantajul de a fi relativ la adăpost față de intervențiile politicii și ale autorităților statului. În raport cu micii întreprinzători și cu desfacerile cu amănuntul, concentrarea economiilor populației și a fondurilor private se diferenția esențial prin mărimea capitalurilor redistribuite concentrat. În vreme ce micii întreprinzători au avut o contribuție minoră la producerea marelui capital autohton, aceste mecanisme de colectare a fondurilor de la populație au avut, dimpotrivă, o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]