10,957 matches
-
complet al acestui căpșor fermecător... Farmec, drăgălășenie, exuberanță pe toate le avea. Armand Duval este fiul unui om onorabil, perceptor ca ocupație, care îi lăsase acestuia o rentă modestă. La Paris, tânărul a urmat studii juridice, dar n-a profesat, antrenându-se în viața mondenă a Parisului. A cunoscut-o pe Marguerite la Théâtre des Variétès, în loja în care avea mereu cu ea un binoclu, bomboane și un buchet de camelii, florile preferate. Și-ar fi dorit să fie actriță
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
față de clienți o indiferență amestecată cu dezgust și ură. Și-au pierdut feminitatea, dar le-a rămas instinctul cochetăriei și se străduiau să placă, simulau dorința pentru că sufereau umiliri înjositoare din partea patroanelor, portarilor, polițiștilor, clienților. Nu de puține ori se antrenau în scandaluri, în orgii, făceau crize de gelozie. Când una dintre ele trecea printr-un impas, când era jignită și umilită, celelalte se solidarizau cu ea. Toate aveau istoria lor, erau marcate de părăsirea de către părinți, erau înșelate de iubiți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
I-a promis că o va trata ca pe o soră, ca pe o prietenă, ca pe o fiică. I-a ținut discursuri despre emanciparea femeii, despre drepturile ei, despre morala muncii. A plănuit ca și alți colegi să fie antrenați în munca de reeducare, toți s-au oferit s-o învețe să scrie, să citească, să cânte la mandolină, s-o învețe literatură, s-o apropie de știință fizică, chimie. Îi aduceau și exemple de personaje din literatură, condamnau curtezanele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vălul pe care-l purta. A trezit mirare și curiozitate din cauza vălului, a fost și ținta ironiilor și batjocurii. Voalul stârnea curiozitatea, ascundea un mister. Lucia era mult mai relaxată în relațiile cu clienții, avea libertatea să-i aleagă, se antrena în conversații elevate cu cei inteligenți și culți. Pe de o parte, voalul a separat-o de lume, pe de altă parte, a apropiat-o de oameni, le-a stârnit curiozitatea, a creat în juru-i mister. Lucia se simțea răsplătită
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
infirmier a tentat-o să se drogheze, dar a rezistat acestei prime tentații. A cunoscut apoi un cântăreț arab, Omar, se îndrăgostise de vocea lui dar a decepționat-o, acesta făcea excese de consum de alcool și medicamente și a antrenat-o în a se prostitua. În mod fatidic, Béné l-a cunoscut pe Thièrry, un fost pușcăriaș învinuit de trafic și consum de droguri, de furturi repetate. A început să facă sistematic trotuarul pentru a câștiga bani necesari procurării heroinei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
falsă, după bula 2, fapt care conduce logic la soluția propusă de bulele 3 și 4. Presupoziția verbului a se apuca est prezentă în c.2 (nu fumez), dar în contradicție cu cea a verbului a se lăsa. Personajul este antrenat într-un cerc cel puțin vicios, în care consecințele care decurg dintr-o propoziție intră în contradicție cu o alta. Această bandă desenată umoristică dă de înțeles faptul că, pentru ca o suită de propoziții să alcătuiască un text coerent, trebuie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mijlocirea unui DAR argumentativ, la restricție. Dacă a-ți asuma riscuri (F1) este un comportament sinucigaș (C), a-ți asuma riscuri calculate, ca un profesionist, corespunde unui "cu condiția să... / numai dacă..." exemplar. Faptul F2 de a calcula riscurile [e4] antrenează non-C (nu este un comportament sinucigaș, chiar dacă nu pot fi eliminate toate pericolele [e2]). Schema argumentativă a lui T62 poate fi explicată mai clar prin modelul de bază al secvenței argumentative. Enunțul [e2] respinge, pe baza datei [e4] pe care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de către "schismatici", adică de către ortodocși. În Orient, cucerirea musulmană nu a avut efectele devastatoare ale Cruciadelor, între comunitățile creștine, musulmane și iudaice stabilindu-se încă de timpuriu un status-quo. Cruciadele nu au făcut decât să rupă acest status-quo și să antreneze comunitățile respective în conflicte. Trebuie relativizată această viziune asupra Cruciadelor, pe care o propagă apusenii în mod greșit, și care, într-adevăr, a condus la permanentizarea conflictului între lumea creștină apuseană și musulmani, și din cauza faptului că experiența de conviețuire
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cele din urmă asupra fiecăruia dintre participanții la el. Interculturalitatea nu este reductibilă la un proces, în cele din urmă strict tehnic, de schimb prin comunicare, o dimensiune cel puțin la fel de importantă a ei fiind consecințele pe care interculturalitatea le antrenează în interiorul personalității umane. Procesul de comunicare interculturală are ca rezultat transformarea fiecărui participant într-un purtător și în ultimă instanță creator conștient de valori culturale, adică determină în același timp un dublu demers, de conștientizare și de deschidere. Altfel spus
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
traiectoria particulară a unei civilizații, istoria singulară a unei porțiuni limitate a umanității care se oferea ca model al unui destin universal; ea este marcată așadar de europocentrism. În secolul al XIX-lea, progresul paleontologiei are efecte importante asupra antropologiei, antrenând o îndepărtare temporală crescândă față de "primitivii" contemporani. Dacă depărtarea dintre sălbatici și civilizații occidentali părea recuperabilă în secolul al XVIII-lea, ea devine de netrecut în secolul al XIX-lea, și dacă sălbaticii se apropie în spațiu pe măsură ce Europa își
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
europeană apare ca o fierbere dialogică permanentă, suscitând o efervescență de idei, teorii, aspirații, visuri, forme ce se vor asocia ca într-un vârtej. Acest "vârtej" cultural se naște în condițiile în care se formează în paralel vârtejul politic-social-economic ce antrenează și creează, în același timp, Europa. Vârtejul cultural este distinct de vârtejul istoric, deși interferează în permanență cu acesta." 67. O dialogică există în toate culturile, dar această dialogică, în majoritatea culturilor, a putut fi mai mult sau mai puțin
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Silezia a revenit definitiv Prusiei. Războiul de șapte ani (1756-1763)274 a fost urmarea acestei pierderi teritoriale, pe care împărăteasa Maria Tereza spera să o recapete "chiar dacă trebuia să-și dea pentru aceasta și ultima fustă"275. Războiul, care a antrenat ca forțe principale Austria, Prusia, Franța și Rusia, nu a modificat frontierele niciunui stat european implicat, deși a fost unul din cele mai importante din istoria secolului al XVIII-lea. În anul 1762, Frederic al II-lea era disperat: armatele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
aliat. În 1763, numai Austria și Prusia mai erau puternic angajate în luptă. Prin Tratatul de la Hubertusburg (15 februarie 1763)276 au fost puse bazele viitoarei hegemonii a Prusiei în Germania, iar Austria pierdea Silezia pentru totdeauna. Evenimentele ulterioare au antrenat și celelalte puteri europene, rivalitatea austro-prusacă evidențiind și multe perioade de destindere, puncte de vedere comune, precum împărțirea Poloniei. În fapt, Polonia devenise deja obiect de partaj între marile puteri din prima decadă a celei de-a doua jumătăți a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a țărilor Europei. În anul 1850, producția de oțel a Germaniei o depășea pe cea a Franței: 6,7 milioane față de 4,4 milioane tone. Cărbunele se exploata în zona Aachen și în zona meridională a Renaniei. Exploatarea minieră a antrenat, după 1840, dezvoltarea industriei metalurgice a grupului Krupp la Essen 350. Industriile minieră, siderurgică și construcțiile mecanice (fabricarea mașinilor, șantierele navale, construcția de căi ferate, locomotive și vagoane) devin, treptat, sectoarele motrice ale economiei. Cea de-a doua revoluție industrială
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Această bogăție, amplificată de veniturile rezultate din exploatarea coloniilor, permitea plasamente în străinătate. Europa a realizat investiții de 200 miliarde franci-aur în lume, din care trei pătrimi reveneau englezilor, germanilor și francezilor. Revoluția industrială și schimburile pe care le-a antrenat au provocat o dezvoltare fără precedent a comerțului mondial. Între 1830 și 1860 comerțul mondial a cunoscut o creștere medie anuală de 4%, comparabilă cu creșterea producției industriale. În aceste schimburi Germania asigura 9% din comerțul mondial, pentru ca în anul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de la Paris pare a fi fost: "O nouă Europă!"513. Conferința și-a desfășurat lucrările în perioada 12 ianuarie-28 iunie 1919, în prezența Statelor Unite ale Americii și în absența Rusiei (în urma încheierii Tratatului de la Brest-Litovsk, ea a rămas izolată), ceea ce avea să antreneze consecințe neprevăzute 514. Ședințele au avut caracter protocolar, întrucât "cei 4" au decis totul: Georges Clemenceau, președintele Conferinței, Th. W. Wilson, Sir George David Lloyd și Vittorio-Emmanuele Orlando. La masa tratativelor s-au așezat nu atât țări, cât dezacorduri, rivalități
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o reală simpatie față de instituțiile republicane. Republicanii suportau și acuzele cu privire la încheierea Tratatului de la Versailles. La alegerile prezidențiale, Ernst Thälmann, președintele Partidului Comunist german, obținuse 1,9 milioane de voturi (6,9%). O perioadă de timp revitalizarea economiei germane a antrenat o stabilitate politică. A fost doar o iluzie, întrucât inflația s-a dovedit galopantă: marca-aur cu valoarea de 46 mărci de hârtie în ianuarie 1922 ajunge la fabuloasa sumă de 24 milioane mărci de hârtie în 1923 și la un
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Centrale și de Est sunt, de acum înainte, incluse în sfera de influență sovietică". Politica sferelor de influență, promovată de Stalin și Churchill după întâlnirea de la Moscova din 9-10 octombrie 1944, a triumfat. Înfrângerea militară a Germaniei și aliaților săi antrena ipso facto eliminarea regimurilor politice responsabile de politica de alianță în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și reda libertatea țărilor ocupate de cel de-al treilea Reich. Principala problemă a constituit-o umplerea vidului politic și instalarea unor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și încă ezită". S-a opus, așa cum de altfel a făcut toată viața, ca Franța să accepte un rol de subaltern. El și-a încheiat discursul, cel mai frumos din viața sa, prin cuvinte profetice: "După începerea războiului, va fi antrenată întreaga lume. Dar, pe măsură ce consecințele și dezastrele vor lua amploare, popoarele vor spune celor responsabili: Mergeți voi acolo și Dumnezeu să vă ierte". La 31 iulie, cu puțin înainte de ora 8 seara, a mers la redacția ziarului l'Humanité, după
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Fură, învață să joace barbut, la fel ca toți vagabonzii. Ajunge la Clubul Sportul Constanța și un antrenor de box îl primește să doarmă noaptea în vestiar, să spele pe jos. Ar fi vrut să facă box. "Toată noaptea mă antrenam și eu. Băteam sacii, exersam pe saltele până mă făceam lac de sudoare. Furam sportul. Antrenorul avea încredere în mine. M-a luat pe-acasă să-i văd porumbeii, să fac curat pe-acolo. I-am spus că vreau să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
eu. Băteam sacii, exersam pe saltele până mă făceam lac de sudoare. Furam sportul. Antrenorul avea încredere în mine. M-a luat pe-acasă să-i văd porumbeii, să fac curat pe-acolo. I-am spus că vreau să mă antrenez. Nea Dinu, Dumnezeu să-l ierte, a acceptat, dar nu oficial pentru că nu aveam acte. Voiam să învăț să mă apăr. Mi-am luat nume fals: Lazăr Marian. Și spuneam că aș fi din Alexandria. Îmi dădea de mâncare, un
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că nu se întâmplă nimic, de la președinți de Academie, profesoriu universitari sau scriitori români sau străini la oameni politici, senatori și deputați, colegi de breaslă performanți și cunoscuți, foști elevi deveniți personalități în diverse domenii și echipe școlare de olimpici antrenate în concursuri renumite care au făcut serii întregi de chinezi să vorbească o limbă română fluentă cu accente simpatice ale oralității bucureștene, care a dat catedrelor de română de la Universitățile din Belgrad și Novi Sad dimensiunea autenticității și seriozității profesionale
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
pregăti) cu onoruri și acceptau invitația la Jocurile Olimpice. Fiecare oraș stat îi trimitea la Olympia pe cei mai reprezentativi atleți, bineînțeles, după o întrecere locală. Atleții trebuiau să meargă la Elis cu o lună înainte de jocuri, loc în care se antrenau sub supravegherea judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
în partea de nord a stadionului. Femeile care încălcau această regulă erau omorâte. Nu se cunoaște, însă, să se fi aplicat vreodată această pedeapsă, cu toate că se cunoaște legenda Kalipateirei, cea care, deghizată în haine bărbătești (de antrenor, deoarece ea îl antrenase pe fiul său Pisirodos, pentru box) a intrat pe stadion să-și vadă fiul concurând și câștigând cununa de măslin. Când fiul său a câștigat, a sărit din tribună să-l îmbrățișeze și a fost recunoscută de mulțime. Judecătorii, datorită
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
nostră un fel de vid, încît orice gînd care ne vine găsește locul liber? Și încă, să fie pentru că impresiile muzicale, succedîndu-se ca un curent continuu, de nimic oprit, ne oferă spectacolul unei creații mereu reînnoite, încît gîndurile noastre sînt antrenate în acest curent și avem iluzia că și noi am putea crea, că nimic nu se opune voinței și fanteziei noastre? Acest sentiment original al unei creații imaginative libere s-ar explica mai ales prin contrastul dintre mediile unde se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]