8,235 matches
-
plină a prezenței. De data aceasta însă, timpul rămâne în afara scenei, pura uitare a celor existente 78; nu el e cauza deformării și a dezimaginării, căci atât ruginirea cât și subțierea sunt acte de ecranare a fenomenalității repliate în sine. Asemănarea (cu destinul frunzelor și cu cel al pietrelor din albia râului Lethe) traduce un proces de asimilare internă, căci și în aceste situații fenomenul nu e decât aparența, manifestarea voalată a unui deficit de ființă. A fi asemenea cu ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este dincolo de evident, creând distanța care unește esența de propria-i manifestare; esența care iese din golul nevederii, într-un crescendo al manifestării. Inevidentul nu rămâne gol, dat neantului sterp, ci crește pe măsura ieșirii, se face după chipul și asemănarea luminii. Vine de dincolo, în golul plin, în forma ființei. Golul transparent (Friedrich Michael) Dispariția - cum am remarcat și în alte cazuri - nu e opusul apariției, căci ceea ce iese din vedere arată o nouă configurație a posibilului, pierde puterea vizibilă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică și medievală, subcapitolul V. 2. "O "khôra" diafană?", ed. cit., pp. 258-281. Cităm un scurt pasaj cu caracter sintetic: ""Al treilea gen" prezintă imaginea în toate dimensiunile ei: deopotrivă ca mimêsis, ca asemănare participativă și ca loc emblematic (fiind mediator) al diferenței, distincție inerentă care separă imaginea de model" (p. 275). 20 Dan Botta, Charmion, în op. cit., pp. 18, 22, 26. 21 Dan Botta, Frumosul românesc, în op. cit., p. 66. 22 Dan Botta
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
CCVIII (54) (1955), în op. cit., p. 306. 36 Sonata iernii, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 98. 37 Mântuire, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 87. 38 CXCVI (42) (1955); Toiul primăverii, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 294, 23. 39 "Încă o asemănare: când creanga se înfiripă din arbore, ea îi poartă numele și ființa. Ceea ce iese rămâne înăuntru și ceea ce rămâne înăuntru este ceea ce iese în afară. Astfel, ramura este propria ei expresie" (Meister Eckhart, Predica 16 a, în Cetățuia din suflet
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce dă formă fiecărui lucru în parte" (Contra Eutychen et Nestorium, I, în Boethius, Tratate teologice, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 21). Dacă natura ar fi astfel identificată cu forma, comentează Anca Vasiliu, "imaginea ar fi fost în acest caz "asemănarea" în și prin substanța divină, dar în același timp mai mult decât o simplă asemănare, căci "ar încarna forma naturală" a lui Dumnezeu, forma imanentă în ceea ce, provenind de la ea, ar reduplica-o înscriind-o în planul vizibilității" (în Boethius
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
teologice, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 21). Dacă natura ar fi astfel identificată cu forma, comentează Anca Vasiliu, "imaginea ar fi fost în acest caz "asemănarea" în și prin substanța divină, dar în același timp mai mult decât o simplă asemănare, căci "ar încarna forma naturală" a lui Dumnezeu, forma imanentă în ceea ce, provenind de la ea, ar reduplica-o înscriind-o în planul vizibilității" (în Boethius, op. cit., p. 164). 5 Călătoria, în IP I, pp. 86-87. 6 Acropole, în IP I
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu a fost încă localizată. Funcțiile policistinelor 1 și 2 nu sunt cunoscute în prezent. Referirile făcute mai sus sunt ipotetice și decurg din structura posibilă a domeniilor acestor proteine (prin comparare cu alte domenii din proteine cu acțiune cunoscută). Asemănarea policistinei 2 cu proteinele ce alcătuiesc canalele de calciu dependente de voltaj și prezența modulului REJ în policistina 1 conferă acestor proteine posibilitatea ca ele să funcționeze ca un canal ionic. Pe de altă parte, interacțiunile policistinei 1 cu diferite
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și progresia spre stadiul final al insuficienței renale (7). Recent, s-a demonstrat experimental că obstrucția tubulară este o caracteristică a PKD, care produce creșterea chiștilor la șobolanii Han: SPRD. Plecând de aici, mai mulți cercetători au atras atenția asupra asemănărilor dintre patogenia bolii chistice renale și nefropatia obstructivă (fig. 4.3). Aceasta include: creșterea expresiei diferitelor componente ale sistemului renină-angiotensină, a chemochinelor, a TGFb și a PDGF; creșterea producției speciilor oxigen reactive; reducere a expresiei sau generării bradikininei, oxidului nitric
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
din memorie, într-un târziu șeful lor subliniase misterios că rolul acoperișului chinezesc de altădată era să susțină, nu să fie susținut, și că astfel el ar fi făcut partajul echitabil între domeniul celest și cel pământesc. Se constatase aprobator asemănarea lui cu o arcă răsturnată, ancorată în ordinea profundă și stabilă a firmamentului de arhitecți-navigatori, meșteri în înfruntarea mai agitatului context imediat, iar remarca fusese întâmpinată cu exclamații de admirație și o scurtă tăcere pansivă. Hotărât, șeful se pricepea să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
produse, suspect de magic, două averse răcoroase de râsete, stoarse de unde, de neunde, pentru a împrospăta arena prăfuită și plină de urme vechi a prezentului. În lipsa grupului de turiști, în sală nu se mai găsea însă nimeni care să remarce asemănarea dintre aceste izbucniri declarative de ilaritate și vociferările noilor îmbogățiți cu libertate de mai adineaori. Poate că de râs autentic suntem traversați chiar mai puțin de cinci zile pe an. − Omul refuză să intre în propriu-i labirint, reluă Ondine
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
doborât chiar de el în munți și acoperit cu piele de vită. Trei nopți dormise sub copac așteptând să primească încuviințarea lui la tăiere. Dacă într-o zi arheologii ar da de urma mașinăriei, ar fi fără îndoială izbiți de asemănarea ei cu un Stradivarius sprijinit insolit pe patru picioare și cu fantele dispuse antero-posterior - cea anterioară pentru a împrospăta răsuflarea întretăiată a reginei, iar cea posterioară pentru accesul propriu-zis al taurinului muzician la instrument. În momentul premergător recitalului, trupul subțiratic
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
folosește raționamente deductive, care acționează de la general la particular, de la abstractul generalizat la abstractul logic. Este o explorare mintală bazată pe strategia algoritmică, generalizările, adevărurile descoperite fiind rezultatul raționamentelor deductive, care trebuie verificate experimental. * Descoperirea analogică folosește raționamentul deductiv de asemănare și transfer de informație, necesită investigare și verificare experimentală. * Descoperirea transductivă are la bază raționamentul ipotetico - deductiv, dinamizat de imaginație și gândire, care facilitează emiterea de ipoteze, inovații, idei dar aceste ipoteze și soluții noi trebuie supuse unor verificări experimentale
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
imagine etc. sunt derivați ai formei latine, însă la nivelul registrului semantic pare să fi supraviețuit și polisemantismul dat de imago: secvență de "realitate" vizibilă, conținut imaginarb etc. Accepțiunile de corp, formă, figură se dezvoltă în subsidiar, pe ideea de asemănare, de "imagine în oglindă" etc. După alți cercetători (Wunenburger, 2004: 18), în definirea conceptului de "imagine" se stabilește o legătură indestructibilă între reprezentările mentale și reprezentările materiale ale unei realități fizice date. În comunicarea contemporană pluridisciplinară, conceptul de "imagine" denumește
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Efectul naturii arbitrare a semnului lingvistic este de mare suplețe - un semn pentru un mesaj, de pildă - spre deosebire de semnul iconic. Dintr-o altă perspectrivă, semnul iconic nu este o copie fidelă a obiectului concret, material. Umberto Eco utilizează termenii de "asemănare, analogie, motivare", insistând asupra similitudinilor configurative între "semn și obiectul reprezentat" (U. Eco, 1972: 188). Să ne oprim și asupra altui exemplu: în cazul în care vedem piese de mobilier pe un afiș publicitar (a căror textură nu am studiat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dea roade această inspirație aristotelică. Vom anticipa imediat că imboldul de a cerceta ne-a fost dat de convingerea că răspunsul este negativ". (U. Eco, 2009: 89). Prin conceptul de translatio, Quintilian continuă teoria comparației formulată de Aristotel: ,,[...] metafora este asemănare prescurtată. Deosebirea constă în faptul că în asemănare se face comparația cu obiectul pe care voim să-l exprimăm, pe când metafora constă în punerea termenului de comparație în locul numelui lucrului însuși" (Quintilian, Arta oratorică 3, 1974: 357). Retorul realizează distincția
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
că imboldul de a cerceta ne-a fost dat de convingerea că răspunsul este negativ". (U. Eco, 2009: 89). Prin conceptul de translatio, Quintilian continuă teoria comparației formulată de Aristotel: ,,[...] metafora este asemănare prescurtată. Deosebirea constă în faptul că în asemănare se face comparația cu obiectul pe care voim să-l exprimăm, pe când metafora constă în punerea termenului de comparație în locul numelui lucrului însuși" (Quintilian, Arta oratorică 3, 1974: 357). Retorul realizează distincția dintre metaforă și comparație. Metafora este o "comparație
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
punerea termenului de comparație în locul numelui lucrului însuși" (Quintilian, Arta oratorică 3, 1974: 357). Retorul realizează distincția dintre metaforă și comparație. Metafora este o "comparație prescurtată", constă în punerea termenului de comparație în locul numelui unui lucru; în comparație se face asemănarea cu obiectul pe care intenționăm să-l exprimăm. În cultura românească, Tudor Vianu realizează distincția dintre metafora explicită și metafora implicită, aceasta din urmă fiind construită dintr-un singur cuvânt cu valoare de sugestie, de obicei, pe lângă o construcție verbală
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
realități, între care spiritul a intuit o comparație" (T. Vianu, 1965: 359). Giambattista Vico a fost primul filolog și cercetător al retoricii, care în Știința nouă considera metafora un instrument al funcției cognitive a conștientului: "[...] toate metaforele [sunt] bazate pe asemănările luate din corpuri pentru a semnifica operații abstracte ale minții" (G. Vico, 1980: 245). Metafora determină gândirea rațională și contribuie la formarea reprezentărilor conceptuale. Este prima încercare de definire a caracterului universal al metaforei, în cultura europeană: "toate metaforele bazate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
din corpuri pentru a semnifica operații abstracte ale minții" (G. Vico, 1980: 245). Metafora determină gândirea rațională și contribuie la formarea reprezentărilor conceptuale. Este prima încercare de definire a caracterului universal al metaforei, în cultura europeană: "toate metaforele bazate pe asemănările luate din corpuri pentru a semnifica operații abstracte ale minții trebuie să-și aibă originea în acele timpuri în care filozofia începe să treacă de etapa ei rudimentară. Aceasta se dovedește prin faptul că în orice limbă, cuvintele necesare artelor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Ricoeur, "I.A. Richards distingea între "tenor" și "vehicle" - în vederea unei teorii a transportului de sens în metaforă" (P. Ricoeur, 1984: 6), unde prin "tenor/conținut" numea ideea subiacentă, iar prin "vehicle/ vehicul", punctul comun în baza căruia se realizează asemănarea. Metafora este așadar, suma celor două unități. Procesul de metaforizare este o sinteză: cuvântul comunică, implicit, două idei, gândirea stabilește legăturile. Metodologic și conceptual, teoria lui Max Black privind metafora este asemănătoare cu aceea emisă de I.A. Richards. Trei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
comun, al elementului substituit și al celui care substituie" (M. Mancaș, în DSL, 2005: 308). Există numeroase seme "care diferențiază cei doi termeni" - notează Mihaela Mancaș - deoarece în constituirea metaforei se stabilesc două serii de reprezentări: prima este seria de asemănări "între realitatea desemnată și cuvântul metaforic", iar cea de-a doua este o "serie de diferențe între cele două părți ale metaforei". În identificarea metaforei, autoarea face referire la două operații: "se elimină mai întâi trăsăturile prea asemănătoare ale celor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
trăsăturile prea asemănătoare ale celor doi termeni, iar apoi trăsăturile prea deosebite, care ar putea împiedica unificarea, echivalarea metaforică" (idem). Metafora poetică se definește prin "virtualele sale lecturi multiple". Dintr-o perspectivă descriptiv-lingvistică, Angela Bidu-Vrănceanu propune o abordare complexă a asemănărilor/ deosebirilor celor două tipuri de metafore: "Atât metafora artistică, cât și cea terminologică se bazează pe analogie și transfer, fiecare dintre acestea având particularități specifice de manifestare" (A. Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 33-40). Iată deosebirile semnalate de profesorul bucureștean: rolul contextului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Așa de pildă, cuvântul lac, denumind suprafața unei ape este arbitrar în relația sa internă, ca și în raportul cu realitatea exterioară, cu planul referențial. Cuvântul derivat, însă, desemnând substanța care dă luciu unghiilor/ parchetului etc. este motivat intern prin asemănarea în plan ontologic (reflectată în planul conștiinței) dintre lac - realitate geografică, și lac - luciul folosit în cosmetică/ în industria chimică. b. Motivarea externă se bazează pe dezvoltarea unei relații între obiectul semnificat și forma semnificantă, înafara sistemului lingvistic. Motivarea metasemică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de Filozofie, 1978: 747). Într-o accepțiune mai generală, tranzitivitatea este un tip de relație de exteriorizare a fenomenelor, de "transfer cauzal" - de natură energetică, informațională, substanțială. Analogia este un concept care desemnează "identitatea de raporturi dintre lucruri diferite și asemănarea sau similitudinea a două sau mai multe obiecte, concepte, sisteme sau situații" (Dicționar de Filozofie, 1978: 27). Raporturile analogice se realizează în grade diferite. Sub aspect structural, există un grad complet de realizare a analogiei (izomorfism de structură) și/ sau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pe fundamententele generale ale relației de echivalență, metafora specializată se dezvoltă, în particular, pe raționamente/ judecăți analogice, ce permit procesul de abstractizare conceptuală, la nivel științific. Metafora specializată nu este doar o problemă de natură conceptuală sau de natură, lingvistică. Asemănarea, similaritatea în terminologie se poate produce între două "obiecte", între două noțiuni, între două caracteristici, între două tipuri de "roluri", funcții, între două trăsături conceptuale, se poate produce interdisciplinar etc. Un limbaj specializat unitar, cu o terminologie funcțională și coerentă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]