8,717 matches
-
adorarea ei ca idee, creație a gândirii poetului și țintă supremă a năzuințelor sale de împlinire umană 61. O mențiune este însă necesară: poetul român nu exclude împlinirea erotică, o concepe doar în afara realului imediat, într-un trecut imaginar, în basm sau în vis, adică într-o lume a transcendenței 62, pentru că cea care stimulează idealitatea bărbatului nu e femeia în carne și oase, ci sublimarea ei în idee63. Rolul bărbatului este aproape unul static. El nu cucerește, ci este cucerit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-n față,/ Trandafiri aruncă tineri,/ Căci vrăjiți sunt trandafirii/ De-un cuvânt al sfintei Vineri 101. Ființa ei este mai întotdeauna poleită de lumina lunii, dând astfel tonul unei subtile magii. Mai mult decât atât, în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună102. La Eminescu, folclorul se recompune, căpătând valențe noi. Această asimilare creatoare a folclorului individualizează dragostea-vis și dragostea-presimțire. Iubita, a tinereții icoană fericită 103, doarme mângâiată de lumina lunii și, așa cum apare nu numai în Luceafărul 104, cât mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
biunivocă a omului cu natura, dialogul acestora este dat de sonurile introduse de cel dintâi în țesătura muzicală a lumii 144. Originile acestei cântări-comuniune sunt date de același farmec al copilăriei mitice: Ah! toată vara unei vieți ferice/ Plină de basme, plină de amor/ În cântece-o puneam [...]/ și stele mice/ Se strecurau în cântul meu cu flori 145. Atât în sufletul poetului, cât și în toată armonia universului ipoteștean, până și Vara cânta din arfa [...] de aur/ Vara cu flori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
amor/ În cântece-o puneam [...]/ și stele mice/ Se strecurau în cântul meu cu flori 145. Atât în sufletul poetului, cât și în toată armonia universului ipoteștean, până și Vara cânta din arfa [...] de aur/ Vara cu flori cu-al basmelor tesaur 146. Acolo, În valea viselor erau codri de cânturi/ Und-arfe arbori suspinau în vânturi 147. Muza poetului îi inspiră sunete melodice, fiind și ea o prezență prin pădurile de basme, pe unde trece fluviul cântării 148: Adormi-vom, troieni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din arfa [...] de aur/ Vara cu flori cu-al basmelor tesaur 146. Acolo, În valea viselor erau codri de cânturi/ Und-arfe arbori suspinau în vânturi 147. Muza poetului îi inspiră sunete melodice, fiind și ea o prezență prin pădurile de basme, pe unde trece fluviul cântării 148: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi149. Chiar atunci când este vorba de maestrul maeștrilor, Shakespeare, există un alt maestru, care viu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în cerul a mii de rugăciuni 204. Arareori, așa ca în Venere și madonă, cupola cerească pare să se laicizeze, pusă fiind în relație cu ideea de generație. Astfel, generația dinaintea lui Eminescu, surprinsă ca o lume ce gândea în basme și vorbea în poezii, făcea parte Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei205. Nu sensul temporal predomină însă aici, ci natura și adâncimea credinței. În general, substanța cerului este ideatic-religioasă; asemenea îngerilor, reprezentarea stelelor își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ca o continuare a ideilor în planul nedeslușit al viselor. Dintre toate, se mai aude încă orologiul ticăind ca greier bătrân și răgușit, ca mai apoi să tacă și a mamei rugăciune -/ La gânduri sclipitoare un capăt ea le pune249. Basmele povestite de Raluca în somnu-mi mă urmează,/ Se-mbină, se-nfășoară, se luptă, se desfac, căci tot ce a fost cu o clipă mai înainte realitate, În visele din somnu-mi s-adun să se îmbine,/ Fac nunți de patru zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
imaginației), căci nimic nu-i mai plăcut ca într-un ceas să gândești la viața toată, atunci când n-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată; Să stai visând la foc, de somn să picuri și să visezi la basmul vechi al zânei Dochii 253. Atunci, În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri254. Iubita este motivul principal al visării: Răsai din umbra vremilor încoace,/ Ca să te văd venind ca-n vis, așa vii!255 Atunci când poetul se imaginează într-o atmosferă bucolică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
copilărești și materne. Ieronim/Eminescu simțea parecă un ghimp în inimă când ea era față, nu mai avea acea libertate de vis care era esența vieței sale309. Cezara însăși era nebună ca un copil rătăcit într-o grădină fermecată din basme 310, iar împreună se simțeau inocenți ca-n ziua cea dentâi 311. După întâia sărutare, Ieronim nu simțea nimic... asemenea unui copil amețit de somn pe care mama îl dezmiardă 312. Poetul accentuează, și în proza fantastică, asemănarea iubitei cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1881-11 aprilie 1944: De ce-ai plecat? De ce-ai plecat? Tu nu știai Că-n luna mai, Prin munți cu păduri de brad. Oricine-ar fi - femeie sau bărbat - Potecile te duc spre Iad, Și nu ca-n lumea basmelor, spre Rai?... De ce-ai plecat, Cu vântu-n părul tău vâlvoi, Când nici un glas nu te-a chemat?... Tu nu știai Că-n luna mai, Potecile sunt încă pline de noroi?... De ce-ai plecat?... Tu nu știai Că-n
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
profesia tuturor membrilor celor 11 delegații. Erau printre cei prezenți: elevi, studenți, medici, ingineri, funcționari din conducerea unor societăți naționale de Cruce Roșie și trei cadre universitare de la Bonn, Varșovia și Suceava. Am fost repartizați în aceste căsuțe ca de basm. Nouă ni s-a dat să locuim în căsuța cu numărul 7. Era în marginea vestică a campusului. Foarte aproape de pădurea propriu-zisă. Fiecare am primit câte-o cameră cu un pat, măsuță, două scaune, o nișă în perete ca garderobă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care a primit și citit "abecedarul scris în dulcele grai românesc", dar și "serile în care mama termina mai repede treburile casei" și el o ruga "să citească fragmente din Amintirile lui Creangă și din nemuritoarele sale povești sau din basmele lui Petru Ispirescu", când avea să noteze el, ulterior: "simțeam un prea plin al inimii, o bucurie fără seamăn, că aflam câte minunății sunt în lume", iar în geanta de elev a fratelui său mai mare a descoperit și citit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nu erau deloc de acord. Dar până la urmă n-ar fi stat În calea fericirii unicei lor fiice. Ei erau foarte bogați și ea era foarte frumoasă și mă iubea, Tanso, mă iubea ca o nebună. Mă legăn Încă Între basmul ăsta idiot și zbieretele din casă. Bufniturile și zgomotul de geamuri sparte se apropie și se Îndepărtează În chiotele demente ale Leontinei. Sunt destul de aproape de Ortansa ca să nu trebuiască să mă Întind prea mult, mâinile mi-au coborât deja pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
treptat, evitând un șoc nefast, pentru că ce auzeam dând din el semăna dincolo de mult cu halucinațiile vizionare ale romanelor vieții mele. Poate că simpla mea prezență acolo Îl stimula pe părințelul Andrei la astfel de povești aducând Întrucâtva și cu basmul despre căsătoria lui ratată, improvizat pe gustul femeii stăpânului nostru tânăr la care eu râvnisem fără speranță, tot așa cum el râvnea cu bale la gură la avutul celuilalt stăpân al nostru, păi cum naiba, păi chiar așa, păi să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cer sus, sus de tot, pluteau norii ca niște grămezi de puf alb. Zarzării și cireșii își desfășurau crengile foșnind de păsări și albine... totul era îmbălsămat de mireasma dulce a copacilor înfloriți. Era o priveliște frumoasă, frumoasă ca de basm. Trenul, ca un șarpe lung și negru, gonea pe sub dealul Cetățuiei, parcă fugărit din urmă... Sus pe culme, printre vârfurile copacilor se iveau turlele Mănăstirii Cetățuia - ctitorie a vestitului Domn Duca-Vodă Gheorghe - străpungând parcă, cerul azuriu. Pe crestele dealului din stânga
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ascult și mă simt atras de ele. Poate că e acesta un semnal că mi-a sosit timpul; poate mă găsesc chiar pe margine. Chiar acolo unde se află tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, cum se spune în basmul povestit de ea. Păsăruica aceea poate că e un mesager. „E sufletul celui trimis la Zalmoxis”, îmi confirmă Aia, „care s-a întors să viziteze locurile dragi în care a trăit.” Poate că voi fi acceptat ca să trec ultima probă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nimeni nu mă urmărește și nu mă supraveghează. Metamorfoză De când locuiesc la Tomis, am parte de vise miraculoase. În somn călătoresc prin toate lumile posibile și contemplu metamorfoze mirifice ce se desfășoară sub ochii mei fascinați. Aia mi-a povestit basmul cu un fiu de împărat care, printr-o vrajă, fusese transformat în porc. În vis, am retrăit aceeași transformare: mâinile mele au devenit picioare de animal, pielea mi s-a acoperit cu peri aspri și am început să grohăi. Dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
adevărat de necrezut cum a reușit să-și facă o adevărată bibliotecă!) și recitește Cântul al X-lea, de unde reiese ticăloșia lui Ulise, care profită de somnul regelui trac ca să-l ucidă, punând stăpânire pe frumoșii cai ai acestuia. În basmele geților calul este întotdeauna prezent. La Tomis, zgâriat pe lapide străvechi, apare un erou călare, călărețul trac. Zalmoxis/Pitagora Acum sunt convins că Zalmoxis l-a precedat pe Pitagora, așa cum afirmă Herodot, și că cel de al doilea i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trupul ei lasciv. Eram copleșit de poezie și de iubirea galantă, dar nu mă simțeam deloc în largul meu. Sufeream, în realitate, dar nu știam de ce anume aveam nevoie; poate duceam lipsă de ceva foarte abstract, exact ca principele din basmul despre căutarea tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte. Exact ca el, eram nerăbdător să pornesc în călătorie. Orice exil este, în fond, o călătorie și orice călătorie este un exil. Cred că aceasta ar putea să-i împace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
energetică se va cufunda și se va regăsi în tiparul din care a fost creată și practicarea perseverentă a exercițiilor recomandate în această care vor aduce mult mai multe beneficii în plan psihosomatic și energetic. Să ne gândim la acele basme populare românești unde zmeul se lupta cu Făt-Frumos: - atunci când în timpul luptei Făt-Frumos îl ridica pe zmeu de pe pământ; acesta pierzând contactul cu solul, devenea din ce în ce mai lipsit de puteri (aici pământul reprezintă energiile grosiere, nesublimate); - Făt-Frumos pentru a-și recăpăta forțele
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
adaptată preocupărilor vârstei este mijlocul cel mai eficient de stimulare a vorbirii. Dialogul cu copilul trebuie să fie surprins în situații în care copilul vorbește cu animalele, păpușile sau copii mai mici despre subiecte de conversație bine cunoscute. Povestirea de basme și poezii pentru copii într-o atmosferă relaxantă, utilizând un limbaj simplu, corect și pe înțelesul copiilor este primul exercițiu ce antrenează simțul auditiv al copilului. Poeziile constituie un mijloc controversat de educare a simțului prozodial deoarece apare pericolul de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
regimul militar antonescian din țara noastră. - Celebrul violonist și dirijor rrom Ionel Budișteanu, a luat atitudine În anii „50 Împotriva regimului comunist, protestând În cazul strămutării rromilor, mai ales a celor nomazi, În Bărăgan. - În anul 1961, Întreg tirajul volumului „Basme țigănești“, 30.000 de exemplare, al Vioricăi Huber a fost topit din dispoziția autorităților ”culturale” comuniste. - În anul 1990 a fost adoptat alfabetul oficial al limbii rromani comune la cel de-al patrulea Congres Internațional al Rromilor de la Varșovia? Acesta
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
exercițiile de cetire școlară și extrașcolară”, consideră că cea extrașcolară trebuie strâns legată de cea școlară „prin autori: Odobescu, Ispirescu, Neculce, Frâncu și Candrea, S. Fl. Marian, Al. Donici, Bolintineanu, prin cantitate, prin conținut și prin genuri și specii: legende, basme, mituri și tradiții, schițe, fabule, poezii lirice, eroice” (Papadopol, 1925: 30). Avem aici un tablou generic, dar incomplet bănuim, al principalilor autori și teme studiate în învățământul secundar. Atunci când vorbește de Dizertații, (Papadopol,1925: 53-54), vorbește de numărul de ore
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MIRCEA; PAȘCALĂU, ADRIANA, Limba română pentru străini. Lecturi și exerciții lexicale, Coordonator: C.Gruiță, Cluj-Napoca, [TUCN], 1977, 143 p. multigr. (Universitatea “Babeș-Bolyai”. Facultatea de filologie). [37] CUCEU, MARIA; PAȘCALĂU, MARIA; GOGA, MIRCEA; URICARU, LUCIA; VIEHMAN, ALINA, Limba română pentru străini. Basme populare românești. Texte structurale, Coordonator: G.Gruiță. Cluj-Napoca, [TUCN], 1977, 63 p. multigr. (UCN. FF). [38] CUCEU, MARIA; PAȘCALĂU, MARIA; GOGA, MIRCEA; URICARU, LUCIA; VIEHMAN, ALINA, Limba română. Pentru străini. Lecturi pentru începători. Nivelul I. Coordonator: G.Gruiță. Cluj-Napoca, [TUCN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1992, 72-75. [85] MITREA, CONSTANTIN, „Datorită” sau „din cauza”, în “Limba și literatura română”, București, an XXI, nr. 1, 1992, p. 8-9. [86] MIU, CONSTANTIN. Tudor Arghezi: Flori de mucigai. în: LLR, 22, nr. 1, 1992, p. 35-37. [87] MÎNDRESCU, ENACHE. Basmul cult în versuri. Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu. în: LRAL, 1992, p. 125-127. [88] MOLDOVAN, VICTORIA, Liana Pop, Le roumain avec ou sans professeur. Romanian with or without a Teacher. Cluj, Echinox, 1991, 300 p. în: StUBB; 37
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]