6,433 matches
-
și ce gândesc azi oamenii din republica prietenă, cum arată azi această țară (...). În poezia Manifest nu pătrunde setea de viață și avântul de luptă al tineretului din țările capitaliste și din întreaga lume (...). În poezia Rutină Baconsky înfierează versurile cenușii și plate care mai apar în reviste. El se ferește însă să precizeze că aceste versuri se găsesc tocmai la poeții care se rup de viață (...). Lipsuri asemănătoare se manifestă și în unele lucrări în proză publicate de Almanahul literar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
37, al cărui debut în proză a fost găzduit de Flacăra în 1948, să citim acum poezia lui A.E. Baconsky Rutină (în Almanahul literar nr.6/1993), căci nu suntem deloc în afara subiectului anunțat în titlu: Poezii cuminți și cenușii, Exerciții școlărești mărunte! Crești, începi, deprinzi și tu să scrii... Vine iarna - pletele-s cărunte. Din antologiile mai vechi Râd în hohot numele uitate, Tânărul cu vată în urechi De la capăt drumul iar străbate. Noapte. Biata lună s-a deprins
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Pasărea măiastră, spre trecut N-a zburat nicicând și n-o să zboare. Cântăreț cu vată în urechi, Trece coasa-n ierburi - cine bate? Din antologiile mai vechi Râd în hohot numele uitate. Dar să încheiem imaginea, fatalmente incompletă, a literaturii „cenușii, monotone”, cu una dintre cele mai cuprinzătoare radiografii pe tema dată, întreprinsă de Eugen Campus 38, sugerând cititorului lectura în note39 și a altor completări, inclusiv din domeniul criticii literare. „Se mai scriu încă și astăzi lucrări cenușii, monotone, care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a literaturii „cenușii, monotone”, cu una dintre cele mai cuprinzătoare radiografii pe tema dată, întreprinsă de Eugen Campus 38, sugerând cititorului lectura în note39 și a altor completări, inclusiv din domeniul criticii literare. „Se mai scriu încă și astăzi lucrări cenușii, monotone, care năpădesc redacțiile revistelor și editurilor, lucrări pe care redacțiile le resping în marea lor majoritate, dar dintre care unele izbutesc totuși să se strecoare prin filtrul insuficient al unei critici neprincipiale și ajung astfel să vadă lumina tiparului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Multe din poeziile lui Baconsky cuprind următoarea formulă compusă în mod inevitabil din câteva elemente, peisajul cu «atmosferă», poetul la fereastră privind lumea filosofând - la persoana întâia - despre scurgerea timpului etc. (...). Care sunt cauzele care duc la acea oglindire palidă, cenușie, monotonă care ia pe alocuri forma crasă a șablonului? (...) Din formulările unor poeți, prozatori sau critici la Plenara din martie a Uniunii Scriitorilor și în alte împrejurări, rezultă că ei concep procesul de creație ca având două faze succesive distincte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care procedează astfel, refuzând eroilor pozitivi dreptul de atari preocupări și rezervându-le în exclusivitate personajelor negative, se lasă influențați de concepția mic-burgheză, reacționară, care consideră socialismul ca o egalizare absolută a tuturor oamenilor, prin transformarea lor într-o masă cenușie, prin nivelarea cerințelor la standardul cel mai jos, pe bază de asceză și renunțare la orice veleități personale spre mai bine, spre mai frumos (...). Scriitorii care distribuie însușirile pe clase sociale după acea listă tacit acceptată de care pomeneam mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Baconsky reintră pe „lista neagră” fiind pomenit, preponderent, în contexte negative. Teoretizând dogmatic și intransigent, prin formule ca: „noi milităm”, „noi cerem”, - conceptul și nivelul tipicului în poezie, S. Damian 55 dezvăluie multe aspecte ne-tipice și ne-luptătoare, poezii cenușii, monotone, plicticoase, moleșitoare în lirica vremii, în contrast cu poezii valabile, militante, civice semnate de M. Beniuc și E. Frunză. Măsura originalității, a individualității poetice este dată, în opinia criticului de la Contemporanul de forța politică, civică și mobilizatoare a versurilor, de nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
surprins citind poezia Rutină pe care ai publicat-o în nr.6. Este limpede pentru oricine că aici este o adevărată profesiune de credință. Însă peste ideile poeziei vălul neclarității se coboară, precaut. Cu cine te lupți? Poezii cuminți și cenușii,/ Exerciții școlărești mărunte!/ Crești, începi, deprinzi și tu să scrii.../ Vine iarna, - pletele-s cărunte (...). Cred că a te izola de literatura noastră, a denigra lucrările valoroase, a cultiva spiritul «superiorității» într-un grupuleț, înseamnă a aluneca pe poziții primejdioase
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu va ști, Urarea mamelor din Grecia, Mesteacănul, etc., a căror lectură îl lasă indiferent pe cititor. Sărace în idei, aceste poezii sunt mediocre, lipsite de sentimente adânci. În ele nu recunoaștem particularitățile creației lui Aurel Rău (...) Ca și poeziile cenușii, de felul Mesteacănului și Nimeni nu va ști, ciclul Eliberarea Clujului vădește influența unor rămășițe formaliste în creația poetului. În primul caz, el credea că poate suplini absența ideilor și sentimentelor prin anumite virtuozități stilistice: aici pierde din vedere ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Această amintire și conștiința că el continuă lupta tatălui său, că îi răzbună moartea, îl sprijină în încordarea supraomenească, fizică și morală, pe tânărul erou al poemului (...) Alături de poezii valoroase, care dovedesc talentul poetului, există în Mesteacănul versuri plate și cenușii precum și poezii neizbutite (...) Deosebit de caracteristică din acest punct de vedere este poezia Nimeni nu va ști. Poetul vrea să-și cânte iubirea pentru o ființă dragă și îndepărtată. Ideea poate să fie bună. Realizarea este, însă, neizbutită: Am jurat cândva
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au mult de învățat dintr-o apreciere cuprinzătoare asupra operei lor. Ea i-ar ajuta în dezvoltarea lor de mai târziu, i-ar sprijini în lupta împotriva propriilor slăbiciuni și împotriva defectelor altora, în lupta pentru stârpirea a ceea ce e cenușiu și mediocru în literatura noastră. Există numeroase probleme ce se cer dezbătute, probleme legate de înfățișarea realistă și curajoasă a vieții, de întruchiparea eroului zilelor noastre, a figurilor tipice ale vremii; apoi probleme ale limbii literare, ale construcției și conflictului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cercetările sale cu privire la metodele și mijloacele de creștere a nivelului recoltelor la cultura grâului de toamnă, a porumbului, ovăzului, soia etc., au meritul de a preciza anumite verigi tehnologice în zonele cu soiuri de tip cernoziom cambic sau cenușii și brune de pădure din Moldova. A fost un specialist recunoscut în cultura plantelor tehnice și a militat pentru introducerea și cultivarea soiei și șofrănelului în România. A participat la acțiunea de zonare 28 a plantelor de cultură din țara
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Mai rar, O noapte de vară citadină aduce acorduri de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit de rigorile poeziei conceptuale, B. rămâne la un nivel îndeobște banal. SCRIERI: Cenușiu, București, 1936; Vraja anotimpurilor, București, 1943; Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu, București, 1945. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, Poezia lui Paul Bărbulescu, RAZ, 1938, 46; Perpessicius, Opere, IX, 44; Manu, Reviste, 37, 156-157; [Paul Bărbulescu], ADLTR, B-66, V-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
nu știu dacă l-aș mai vota. Oricum, ceea ce i s-a întâmplat d-lui Vosganian acum nu este ceva normal. Una este să nu intri în grila de personal a UE, care de altfel nu e perfectă, preferând birocrații cenușii, deși d-l Barroso vorbește de reformare, dar altceva este să fii folosit de forțele politice din țară ca un sac de box, pentru că așa simt ele nevoia să-și rezolve conflictele la scară europeană. Nici nu ajunsese bine Vosganian
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu mai credeam, am avut revelația întâlnirii Soniei. Nu mai puteam să merg pe stradă. Pluteam. Am făcut eforturi imense să o ajut să nu se îndepărteze de modelul după care credeam că a fost creată. În România amară și cenușie a anilor '80 mi se părea un dar infinit apariția neașteptată a Soniei. Să nu crezi că acest model era un pat al lui Procust pentru ea! Nu. Asemănarea, bineînțeles, nu putea merge oricât de departe. Nici nu-mi doream
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lui Adam. Aici, Michelangelo (1475-1564) reușește să insereze în pasajul de trecere a forței spirituale calitatea sacră a atingerii. În una dintre Cărțile populare, se povestește despre un om fugărit de fiare și refugiat în copacul ros de un șoarece cenușiu și de unul negru, pândit din văzduh de păsări și obligat de o reptilă să se retragă spre marginea crengii pomului vieții; el întinde mâna spre o picătură de miere, indiferent de amenințări. O pictură de sfinți are în prim
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de iepure a lui Alice în adânc, cărarea lui Orfeu: o scară în spirală către iad, populată de primejdie și îndoială. Împotmolindu-mă, m-am trezit brusc; de jur împrejur apă. Mi-era părul ud leoarcă, iar tu pe nisipul cenușiu așteptai să mă înghită Fluxul: priveai și fumai. Moartea există în egală măsură pentru adult și copil. Copilul întreabă inocent, "Am să mor?" iar poeta răspunde prompt, " Da". Știe că orice copil presupune că va fi "veșnic", se bucură de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
venoasă (1669). Londonezul Thomas Willis (1621 - 1675), anatomist, fiziolog și iarto-chimist, terapeut solicitat, cercetează fermentațiile din sânge și alte tulburări sanguine, descoperă zahărul și urina diabeticilor și descrie comparativ diabetul insipid și cel zaharat. Studiază clinic leziuni encefalice, distinge materia cenușie elaboratoare, de cea albă, distribuitoare și publică: „De cerebra anatome“ și „Nervorum descriptio et usus“. Olandezul Van Leeuwenhoek (1632 - 1723) cu un microscop realizat de el, descrie globulele roșii ca pe niște „corpusculi“ și identifică anastomozele capilare, pe care Harvey
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
viitorului oamenii uită de trecut, abandonează tradiții, renunță prea ușor la identitate și înțeleg iluzoriu fericirea, de unde confruntarea continuă cu deziluziile, cu insatisfacția și frământările interioare cu repercusiuni în armonia funcțională a sistemului nervos, a alterării resurselor inepuizabile ale materiei cenușii. DEZVOLTAREA NEUROLOGIEI SI PSIHIATRIEI Studiul funcțiilor cerebrale, a localizării lor, s-a intensificat în sec. XIX și unii dintre cei mai mari neurologi își continuă activitatea în sec. XX. Așa sunt: Jean Marie Charcot (1867 - 1936) elevul neuropatologului Duchenne de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
participă la concursuri, face parte din echipa de șah prin corespondență a României. Se împrietenește cu Leonid Dimov: cei doi sunt o vreme nedespărțiți, adoptă o formulă de viață boemă, cu gesturi „absurde”, de sfidare a marasmului vieții zilnice, a cenușiului orizont cotidian și, în nesfârșite colocvii informale, pun bazele teoretice ale onirismului. Din 1963 e doi ani corector la Editura Meridiane. Debutează în toamna lui 1964, cu schița Aripi și roți, la „Gazeta literară”, continuă să publice în reviste, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
fi putut fi, dar nu gratuit, ci în vederea unei manipulări. Îngerii au haine strălucitoare și ai nevoie de discernămănt duhovnicesc pentru a deosebi între cei care sunt strălucitori și între cei ce par strălucitori. Ceea ce strălucește ia mințile. Un ins cenușiu, nu fără instrucție, avănd chiar și un oarecare potențial creativ, un profesor de liceu, se află într-un nod existențial care-l strănge vizibil. E strămtorat pe toate planurile. Conjunctura socială îi este complet defavorabilă. Stă să fie sugrumat de
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
ca orice om onest, dă să se smulgă din țesătura imposturii. Instinctul moral pulsează viu și amenință prăbușirea șandramalei. Dorințele însă, pulsiunile chiar, anihilează acest instinct, îl biruie. Există atătea momente care ar putea fi de cotitură! De întoarcere la cenușiul blocant dar cel puțin neutru moral. Căte momente de cotitură, atătea ispite cărora le tot cade pradă bietul personaj. Întoarcerea e imposibilă. Odată purtat pe aripile largi ale marketingului, ori ale speculativului financiar, e greu să cobori de bunăvoie. Mecanismul
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
adăpostind templul și mormântul eroului Ahile, un loc de pelerinaj cu virtuți tămăduitoare. De fapt este o stâncă fără vegetație, de câteva hectare, atingând deasupra nivelului mării înălțimea de 40 m în mijlocul ei. În pofida numelui antic, roca are o culoare cenușie. Este înconjurată de cununa de spumă albă a valurilor care se sparg de stâncile din jur, iar deasupră-i pluteau fără îndoială, ca și astăzi, stoluri de pescăruși albi. Mai mult, templul din blocuri șlefuite de calcar alb reflecta neîndoielnic lumina
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
șoptea și se tânguia deasupra capului meu, iar picioarele mele făceau zgomot la fiecare pas sunând ca bătăile unei inimi. Ajunsesem aproximativ la locul propus, miam ridicat privirea, sperând să zăresc luminița, dar n-am văzut decât petice de cer cenușiu printre copacii deși. Am înaintat și crrranciii...abia ce călcasem pe ceva ce a sunat înfiorător, un iz de carne în descompunere îmi inundă nările, lăstărișul fâsâi în stânga mea, urmat de o usturime a brațului meu unde își avea locul
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]