7,090 matches
-
Cantemir respecta aceeași mentalitate a poporului, obedient față de astfel de reprezentări cu încărcătură simbolică religioasă, întrucât își culegea sursele pentru alegoria sa animalieră din cărțile populare care circulau în spațiul românesc. Tocmai cu o astfel de ipoteză are a se "certa" întregul studiu de față. 36 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, în special Anexa (Abum heraldic), unde sunt reproduse zeci de steme, sigilii având ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir respecta aceeași mentalitate a poporului, obedient față de astfel de reprezentări cu încărcătură simbolică religioasă, întrucât își culegea sursele pentru alegoria sa animalieră din cărțile populare care circulau în spațiul românesc. Tocmai cu o astfel de ipoteză are a se "certa" întregul studiu de față. 104 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, în special Anexa (Abum heraldic), unde sunt reproduse zeci de steme, sigilii având ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de 12 ani, al cărei tată, șomer, întreținea raporturi sexuale cu ea, în absența mamei, atunci când aceasta era la serviciu. Fetița încercase de la început să îi spună mamei, dar mama nu numai că nu îi dăduse crezare, dar o și certase pentru gândurile urâte pe care le are. După o perioadă destul de lungă, fetița a reușit să o facă pe mama să verifice acuzațiile. ̨ ntr-una din zile când mama trebuia să plece la serviciu, în loc să plece s-a ascuns în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
inacceptatbile, cărora individul nu le poate face față, nu are soluții; 3. deplasare: sentimentele sunt redirecționate către obiecte mai puțin importante pentru persoană, și nu către persoana ori situația care a generat sentimentele. Sunt speriat pentru că părinții mei s-au certat, mi-e frică că mă vor abandona și mă bat la grădiniță cu un coleg. Pulsiunea agresivității pusă în funcție de situația de angoasă pe care o trăiesc este direcționată spre o persoană accesibilă; 4. formarea de reacții: subiectul dezvoltă un comportament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
4. Relațiile de familie Ai fost separat de unul dintre părinți sau frați și surori pentru o perioadă lungă? Dacă da, cu cine și unde ai trăit atunci? A avut vreun membru al familiei probleme cu alcoolul sau droguri? Se certau părinții? Au avut altercații fizice? I ai auzit/văzut în astfel de momente de luptă? Cum erai pedepsit sau disciplinat? Ai fost lovit? Cât de des? Cât de grav? Ai trăit experiența unui incest, molestare sau atingeri nepotrivite? Ai avut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copii. Părintele și apoi educatorii din învățământ au posibilitatea de a valoriza în ochii copilului relațiile cu ceilalți colegi și prieteni. în situația de mai sus, copilul poate fi îndrumat de părinte să vadă pierderea ce o va suferi căci certându-se cu prietenul care i a luat mingea, a doua zi nu se va mai putea juca cu el. Părintele îl poate sprijini pe copil să soluționeze problema și să-și ierte prietenul, salvându-și prietenia. Numai astfel părinții și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
real: Încep num-nșir și spun, C-alui moș era om bun, Moașă-sa pildă-n vecini Ca o matcă la albiniTatăl său era blajin Om cu suflet de creștin. Eu când eram copilaș Purtam smeul pân oraș Cu copiii mă certam Mingi, arșicele jucam. Tatăl, moșul mieu au fost Secretar mare, nu prost.... Observând caracterul trivial al acestei poezii, Paul Cornea avea să spună că de aici a dispărut literaritatea 4. Și într-un fel are dreptate. Versurile, cu rimarea naivă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anume erau condamnați, dacă, la fel ca la Iași se purtau discuții între deținuți, dacă ați fost recalcitrant și dacă ați avut conflicte cu vreun gardian. Pentru ce anume ați fost dus la izolare? Adică, pe ce motiv v-ați certat cu celălalt deținut? De la hrană, somn, igienă? S. Ț.: Nu. Și ăsta fusese student și ne-am luat la harță pe niște teme pe care nu le mai țin minte. Am ajuns la neînțelegere și ăla, enervându-se, m-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de pământ. Mai era acolo un hectar de pământ care pleca de la casă până la șosea, iar primăria l-a dat unora de și-au făcut casă. Treaba a rămas așa bâlbâită, iar eu nu m-am mai dus să mă cert cu ei. Nu m-a deranjat prea tare că mi-au luat pământul, că noi avem pământ, ci obrăznicia. Că odată m-am întâlnit cu ăla de și-a făcut casă și mi s-a adresat obraznic, că pe atunci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spus: "Tu-ți Dumnezău' mă-tii, te împușc!" și a tras un foc de armă în sus. În rest, nimic. C. I.: Dar erați de față când s-a tras după milițian? S. M.: Nu eram acolo, eram acasă. Eu eram certat cu milițianul și mi-am zis: "să vezi că de acum încep să ne aresteze". Și apoi am vorbit cu Ion: "Băi, ce facem?" "Ce să facem? Fugim!" "Unde să fugim?" Hai să vorbim!" "Cu cine să vorbim?" Cu codoșii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-l cunoaște-ti de căpitan și să-i dati ascultare la toate cele ce vor da poronci și învățături din porunca Domniei meale, iar carele s-ar arăta împotrivitor poroncei i-am dat voie pe unii ca aceea să-i certe pe fieștecarele după vina sa și înștiințând și pe Domnia mea pe unii ca aceia și mai cu grea urgie se vor pedepsi. Iar carele din locuitori nu se vor odihni cu giudecata căpitanului să vie aicea și să afle
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-i giudecați nici de o greșeală... de cuscrie, de cumătrii, de sânge amestecat. nimeni să nu aibă treabă a-i opri sau a-i giudeca"; „cu dânșii să aibă treabă a-i giudeca, a-i învăța și a-i certa cum este legea creștinească, cu sfânta pravilă, părintele și rugătorul nostru, Episcopul". Jeluiri la Domnie a făcut și slujitorul Ioan la 1673 când Domnul Ștefan Petriceicu, tot pentru sărăcirea Episcopiei care la 11 februarie a promulgat iarăși hotărârea dată mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici un fel de globnici să nu intre, nici vornici, nici pârcălabi, nici paharnicul al doilea, nici alți oameni domnești, nici boierești, nici să-i judece, nici să-i globească fără numai părintele Episcopul - să le fie cercetător și judecător, să certe pe cei vinovați. De la acești pomeniți poslușniuci nimeni să nu aibă a lua cai de olac, sau podvodă, nici conacia, nici alte angării”... „Plocon de la autor” era apostila pe care își punea semnătura autografă profesorul Ioan Urban Iarnik, trimițând Broșura
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la care erau cuprinși în activitate 241 cadre didactice, din care 146 femei. La învățământul postliceal frecventau 245 elevi, iar la școala de maiștri 295 de elevi. Un capitol important îl ocupă în cifrele raportate și datele referitoare la persoanele certate cu legea. Numărul condamnaților definitiv de către instanțele judecătorești a fost astfel recenzat: - în 1996 au fost condamnate 2.997 persoane; - în 1997 au fost condamnate 2.440 persoane; - în 1998 au fost condamnate 2.623 persoane; - în 1999 au fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a refuzat să se salveze și a devenit următoarea victimă. Groaza de pe chipul lui Herzog se vede oglindită pe chipul lui Jewel, filmat când regizorul ascultă ultima înregistrare. Pe tot parcursul filmului, Herzog adaugă propriile gânduri despre Treadwell. „M-am certat continuu cu Timothy Treadwell de-a lungul acestui film“, mărturisește regizorul pe site-ul său. „Sunt foarte diferit de el. Dar ne-am certat cu dragoste. Ca și când m-aș fi certat cu frații mei; îi iubesc, dar ne certăm din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
regizorul ascultă ultima înregistrare. Pe tot parcursul filmului, Herzog adaugă propriile gânduri despre Treadwell. „M-am certat continuu cu Timothy Treadwell de-a lungul acestui film“, mărturisește regizorul pe site-ul său. „Sunt foarte diferit de el. Dar ne-am certat cu dragoste. Ca și când m-aș fi certat cu frații mei; îi iubesc, dar ne certăm din când în când. Nu pot spune că îl iubesc pe Timothy Treadwell, dar mă simt apropiat de el. Și de tragedia lui“. Omul grizzly
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
filmului, Herzog adaugă propriile gânduri despre Treadwell. „M-am certat continuu cu Timothy Treadwell de-a lungul acestui film“, mărturisește regizorul pe site-ul său. „Sunt foarte diferit de el. Dar ne-am certat cu dragoste. Ca și când m-aș fi certat cu frații mei; îi iubesc, dar ne certăm din când în când. Nu pot spune că îl iubesc pe Timothy Treadwell, dar mă simt apropiat de el. Și de tragedia lui“. Omul grizzly/ Grizzly Man (SUA, 2005) Regia: Werner Herzog
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
am certat continuu cu Timothy Treadwell de-a lungul acestui film“, mărturisește regizorul pe site-ul său. „Sunt foarte diferit de el. Dar ne-am certat cu dragoste. Ca și când m-aș fi certat cu frații mei; îi iubesc, dar ne certăm din când în când. Nu pot spune că îl iubesc pe Timothy Treadwell, dar mă simt apropiat de el. Și de tragedia lui“. Omul grizzly/ Grizzly Man (SUA, 2005) Regia: Werner Herzog
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ipoteză gratuită. Problema topografică cea mai mortifiantă este cea a amplasării orașului și a palatului lui Ulise". Unii se gândesc la portul Polis, alții la Aetos, alții între golful Polis și Phrykes. Durrel știe bine că numeroși arheologi s-au certat în această privință. Wilhelm Dorpfeld care a consacrat mult timp civilizației homerice, vede Itaca, cu Walther von Marees și Peter Goesler, în insula Leucada (Întoarcerea lui Ulise, 1924, Itaca cea veche, 1927). La fel cred Emile Mireaux 183 și alții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cuviincios) și încă multe altele. Biata mamă! Dar am consolat-o foarte rezonabil, am îmbrățișat-o și, în cele din urmă; am făcut-o să-mi zâmbească, am obținut chiar de la ea ca, cu ochii pe jumătate șterși, să mă certe destul de energic din cauza obiceiului meu de a nu-mi lua gustarea (lucru pe care îl fac de ani de zile). Asta pentru că știu (ea nu știe că eu știu, sau mai exact că am aflat cu ceva întârziere) de unde vine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sporovăiește cu fetele și se scarpină în părul frumos- și peste câteva săptămâni vor fi în America. Desigur nu este atât de simplu; a fost deja o dizenterie; oamenii de pe stradă îi înjură pe fereastră, chiar între ei evreii se ceartă, doi dintre ei s-au năpustit unul asupra altuia cu cuțite. Dar când ești mic, când judeci totul cu repeziciune, dintr-o singură privire, ce se poate întâmpla? Și printre copii era o ceată care alerga în toate părțile, se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a convorbirii: se va preciza problemă care se discuta; se va avea în vedere scopul care trebuie atins; interlocutorul va fi încurajat să spună tot ceea ce îl preocupă; discuția va fi condusă și controlată; se vor evita contrazicerile directe și ceartă; managerul va rămâne calm, politicos și stăpân pe sine în orice moment, fiind mereu obiectiv; Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta se vor da răspunsuri clare și precise pentru a elimina orice neînțelegere; d) sfârșitul convorbirii: se
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
a convorbirii: se va preciza problemă care se discuta; se va avea în vedere scopul care trebuie atins; interlocutorul va fi încurajat să spună tot ceea ce îl preocupă; discuția va fi condusă și controlată; se vor evita contrazicerile directe și ceartă; managerul va rămâne calm, politicos și stăpân pe sine în orice moment, fiind mereu obiectiv; Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 12 se vor da răspunsuri clare și precise pentru a elimina orice neînțelegere; d) sfârșitul convorbirii
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
ne iau tot. Muierile singure ce să facă?». Erau demoralizați. Spuneau: «Acum luptăm a doua oară; ne-am dus într-o parte, acum în alta. Pentru noi n-a fost bine nici atunci, și nici acum n-o să fie. Se ceartă domnii și trebuie să se bată proștii. Când ne-om întoarce, dacă ne-om întoarce, n-o să mai avem nimic și n-o să putem face nimic». Erau triști, iar noi, ofițerii, le vorbeam fără convingere, din datorie. Ce le puteam
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
puterile occidentale antrenate deja în Războiul Rece. Este interesant faptul că, dacă în țară competiția politică era privită ca o condiție fundamentală a democrației, în exil aceeași competiție devenea factorul principal de dezbinare. Nicolae Morcovescu spunea că „toate exilurile se ceartă” și “în exil nu alcătuim o societate, căreia îi lipsesc funcțiunile fundamentale, ci o atmosferă [...]. Cauza obiectivă a disensiunilor din exiluri e simplă: lipsa de presiune etică a societății asupra indivizilor”. Prin urmare, trebuie explicat în ce măsură această lipsă de unitate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]